|
|
tâyisescu
RO:da de mâncare, v … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:47280>2014-05-14 22:31:13.577643 »
ayisescu
ayisescu (a-yi-sés-cu) vb IV – vedz tu ayi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ayiayi
ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã
§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!
§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir
§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}
§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}
§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari
canoni1/canone
canoni1/canone (ca-nó-ni) sf canonj (ca-nónjĭ) – unã leadzi astãsitã di bisearicã cari aspuni tsi poati i tsi nu poati si s-facã tu lucrili di bisearicã; pidipsirea (cazna, ghizaea, munda) tsi-lj si caftã (da) s-facã a unui tsi ari cãlcatã unã leadzi (canoni) astãsitã di bisearicã; leadzi (nom) di bisearicã
{ro: canon bisericesc}
{fr: canon, règle, pénitence}
{en: canon}
ex: shi shtii el canonjli (nomurli, ledzli di bisearicã); nj-deadi pragmaticolu canoni (cazni, mitãnj) yinghits
§ canonã1 (ca-nó-nã) sf canoani/canoane (ca-nŭá-ni) – (unã cu canoni1)
§ canonic (ca-nó-nicŭ) adg canonicã (ca-nó-ni-cã), canonits (ca-nó-nitsĭ), canonitsi/canonitse (ca-nó-ni-tsi) – tsi s-fatsi dupã cum u caftã canonea (leadzea di bisearicã); tsi ari s-facã cu canonea
{ro: canonic}
{fr: canonique}
{en: canonic, canonical}
ex: aestu lucru easti canonic (cãftat di leadzea di bisearicã); eara canonic (u cãfta leadzea, nomlu, adetea) la mãnãstir
§ canunizedz (ca-nu-ni-zédzŭ) vb I canunizai (ca-nu-ni-záĭ), ca-nunizam (ca-nu-ni-zámŭ), canunizatã (ca-nu-ni-zá-tã), canuniza-ri/canunizare (ca-nu-ni-zá-ri) – ufilisindalui canoanili a bisearicãljei, trec un om mortu tu arada-a ayilor (trã ghinetsli shi thamatili tsi ari faptã tu banã shi dupã moarti); fac canonj trã bisearicã; ayisescu, ayiusescu, sãntisescu, sãntsãscu
{ro: canoniza}
{fr: canoniser, mettre au nombre des saints}
{en: canonize}
ex: canunizã ndrepturli shi daturli; trã faptili-a lui lu canunizarã (ayisirã)
§ canunizat (ca-nu-ni-zátŭ) adg canunizatã (ca-nu-ni-zá-tã), canunizats (ca-nu-ni-zátsĭ), canunizati/canunizate (ca-nu-ni-zá-ti) – tsi easti tricut tu arada-a ayilor; leadzi faptã di bisearicã; ayisit, ayiusit, sãntisit, sãntsãt
{ro: canonizat}
{fr: canonisé}
{en: canonized}
§ canunizari/canunizare (ca-nu-ni-zá-ri) sf canunizãri (ca-nu-ni-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om mortu easti canunizat, i unãleadzi easti canunizatã; ayisiri, ayiusiri, sãntisiri, sãntsãri
lituryii1/lituryie
lituryii1/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu shi dit ea si s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã;
(expr: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit)
{ro: prescură}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adar doauã lituryii (piscuri); dãdui nã lituryii la bisearicã trã suflitlu-a dadã-meai; ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii; s-turna cu gumarlu ncãrcat cu lituryii, di la bisearicã; eara cu mãnjli, apã di lituryii
(expr: eara fãrã stepsu, nistipsitã) curati; tsãnj ninga, cã muljari-ta easti apã di lituryii
(expr: fãrã stepsu, nistipsitã) sh-cã nu s-arãdi?
§ lituryii2/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – dyeavãsea tsi u fatsi preftul la bisearicã cati Dumãnicã (i dzuã di sãrbãtoari) tahina, cãndu s-vluyiseashti (s-ayiseashti) pãnea shi yinlu cu cari s-cumãnicã lumea;
(expr: easi preftul cu lituryia = partea di lituryii cãndu preftul easi cu doarãli)
{ro: liturghie}
{fr: messe}
{en: (church) mass}
ex: nu putui s-ascultu lituryia pãnã tu bitisitã; nu-avea ishitã lituryia
(expr: preftul cu doarãli)
§ lutruyii1/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii1)
§ lutruyii2/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii2)
ex: ayea lutruyia
§ lituryisescu (li-tur-yi-sés-cu) vb IV lituryisii (li-tur-yi-síĭ), lituryiseam (li-tur-yi-seámŭ), lituryisitã (li-tur-yi-sí-tã), lituryisi-ri/lituryisire (li-tur-yi-sí-ri) – (ca preftu) dghivãsescu lituryia tu bisearicã shi vluyisescu (ayisescu) pãnea (lituryia, piscurea) sh-yinlu cu cari s-cumãnicã lumea; psãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: liturghisi}
{fr: célébrer la messe}
{en: celebrate the mass}
sãmtu1
sãmtu1 (sắm-tu) sm, sf, adg sãmtã (sắm-tã), sãmtsã (sắm-tsã), sãmti/sãmte (sắm-ti) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; simtu, sãntu, sintu; ayi, ayisit; (shi formili shcurti: Stã-, Sãn-, Sãm-, Sãmt-, Sint-, Sã-, Sa-, Sum-, Su-);
(expr:
1: easti un sãmtu; sãmtu = (i) tsi easti ca un sãmtu di bun, curat, mushat, etc.; (ii) easti unã icoanã cu sãmtu, zugrãpsit pri nãsã;
2: shi sãmtul s-ts-agiutã, va s-lj-aprindzã cãndila = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi li va lucrili dip geaba, fãrã s-cilistãseascã dip)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: dit meslu sãmtu (bun, mushat) al Mai; mushuteatsa sãmtã
(expr: bunã, mushatã); sãmtsãlj
(expr: sãmtsãlj dit icoanã) nu eara ghini faptsã; atselj sãmtsã cu sãrits albi; cum s-nu plãngã lailji sãmtsã (ayi)?; canda-lj featsi Sãmta Vinjiri (Stã-Vinjiri)
§ simtu1 (sím-tu) sm, sf, adg simtã (sím-tã), simtsã (sím-tsã), simti/simte (sím-ti) – (unã cu sãmtu1)
§ sãntu1 (sắn-tu) sm, sf, adg sãntã (sắn-tã), sãntsã (sắn-tsã), sãnti/sãnte (sắn-ti) – (unã cu sãmtu1)
ex: sãntsãlj avurã njilã; Sãnte, Doamne Dumnidzale!
§ sintu1 (sín-tu) sm, sf, adg sintã (sín-tã), sintsã (sín-tsã), sinti/sinte (sín-ti) – (unã cu sãmtu1)
§ Stã- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)
§ Stã-Mãrii/Stã-Mãrie, scriatã shi Stãmãrii1/Stãmãrie (Stã-mã-rí-i) sf –
1: dada-a Hristolui;
2: dzãlili (sãrbãtorli) di Stã-Mãrii, tsi cad (suntu yiurtisiti) (i) 15-li di Avgustu, trã Stã-Mãria-Atsea Marea; shi (ii) 8-li di Yizmãciunj, trã Stã-Mãria-Atsea-Njica;
(expr:
1: s-adunã ca trã Stã-Mãrii = s-adunã lumi multã, cum s-adunã ti pãnãyir;
2: nacã ti featsi Stã-Mãria? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-tsãni ahãntu mari, cari s-cãmãruseashti multu, di canda-l featsi Stã-Mãria; ãlj si dzãtsi: nacã eshti di soi ahãntu bunã, vãsilicheascã, di ti-aspunj ahãntu fudul?;
tãini/tãine
tãini/tãine (tã-í-ni) sf tãinj (tã-ínjĭ) – partea di mãcari i di beari tsi s-da cati dzuã (trã ntreaga dzuã) a stratiotslor; partea tsi-lj si cadi a unui cãndu sã mparti tsiva; tãimi, parti, gãrãvanã, curamanã, narti, analug
{ro: tain, raţie, porţie}
{fr: ration (pour un soldat), portion}
{en: ration, portion, allowance}
ex: tra sã-sh lja tãinea; nj-deadi nã tãini di pãni
§ tãimi/tãime (tã-í-mi) sf tãinj (tã-ínjĭ) – (unã cu tãini)
ex: ndreptu tu oi tra si-sh lja tãimea (partea tsi-lj si cadi); nu li sãrgljashti, pãnã tsi nu-sh mãcã tãimea n dzuã
§ tãisescu (tãĭ-sés-cu) (mi) vb IV tãisii (tãĭ-síĭ), tãiseam (tãĭ-seámŭ), tãisitã (tãĭ-sí-tã), tãisiri/tãisire (tãĭ-sí-ri) – dau partea di mãcari sh-beari tsi-lj si cadi a catiunui stratiot; dau tãinea tsi-lj si cadi a unui cãndu mpartu tsiva; lj-dau s-mãcã a unui; l-hrãnescu pri cariva; tãyisescu
{ro: împărţi raţia; hrăni}
{fr: distribuer la ration (portion); nourrir}
{en: distribute the ration (allowance); feed}
§ tãisit (tãĭ-sítŭ) adg tãisitã (tãĭ-sí-tã), tãisits (tãĭ-sítsĭ), tãisiti/tãisite (tãĭ-sí-ti) – tsi-lj si deadi tãinea; tsi easti hrãnit; (tãinea) tsi easti mpãrtsãtã; tãyisit
{ro: (raţia) distribuită; căruia i s-a împărţit raţia; hrănit}
{fr: à qui on a distribué la ration; (ration, portion) distribuée; nourri}
{en: to whom the ration has been distributed; (ration, allowance) distributed; fed}
§ tãisiri/tãisire (tãĭ-sí-ri) sf tãisiri (tãĭ-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tãiseashti (tãinea); tãyisiri
{ro: acţiunea de a împărţi raţia; de a hrăni}
{fr: action de distribuer la ration (portion); de nourrir}
{en: action of distributing the ration (allowance); of feeding}
§ tãyisescu (tã-yi-sés-cu) (mi) vb IV tãyisii (tã-yi-síĭ), tãyiseam (tã-yi-seámŭ), tãyisitã (tã-yi-sí-tã), tãyisiri/tãyisire (tã-yi-sí-ri) – (unã cu tãisescu)
§ tãyisit (tã-yi-sítŭ) adg tãyisitã (tã-yi-sí-tã), tãyisits (tã-yi-sítsĭ), tãyisiti/tãyisite (tã-yi-sí-ti) – (unã cu tãisit)
tãyisescu
tãyisescu (tã-yi-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu tãini
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tãini