|
|
ayii1/ayie
ayii1/ayie (a-yí-i) sf fãrã pl – tsi-aspuni mesea-a unui lucru (vearã, cãldurã, etc.); tu chirolu di mesi, mesea di/a…, yii, vahti, mburitã
{ro: toi, mijloc}
{fr: milieu, plein, fort}
{en: middle of}
ex: vru si-lj coacã un somnu pãnã s-treacã ayia (mburita) a cãloariljei; tsi si pãrea cã ti-aflji tu ayia (mesea) a cãloariljei di vearã
§ yii1/yie (yí-i) sf fãrã pl – (unã cu ayii1)
ex: ishim tu yia (vahtea, inima) a cãloariljei
ayiu2
ayiu2 (a-yĭú) adv – ayea, ayia, adiyii, mizii, mizi, mezi, mezii, greu, cãt, cãt-cãt
{ro: abia}
{fr: à peine, difficilement}
{en: barely, hardly}
ex: ayiu (mizii) ascãpai sh-io; furã adusi ayiu (mizii) cu caljlji
§ ayea (a-yĭá) adv – (unã cu ayiu2)
ex: avea acãtsatã un guljano tsi ayea (mizi) putea sã-l poartã; videai prit nãsã, cu di-ayea (mizii) s-tsãnea mproastã!
§ ayia (a-yí-ĭa) adv – (unã cu ayiu2)
ex: cu di-ayia (mizi) ascãpai di la furi; cu di-ayia (mizi) putea si s-hrãneascã; cu di-ayia pot si s-veadã
§ adiyii/adiyie (a-di-yí-i) adv – (unã cu ayiu2)
ex: sh-aduc cu adiyii (mizii) aminti
caldu
caldu (cál-du) adg caldã (cál-dã), caldzã (cál-dzã), caldi/calde (cál-di) – cari nu easti aratsi ma da (alasã, scoati, etc.) cãldurã sh-lu ncãldzashti loclu di deavãrliga;
(expr:
1: hiu (om) caldu = (i) hiu om durut, bun la suflit; (ii) am paradz, hiu om avut;
2: s-vindi ca pãnea caldã = s-vindi multu ghini, s-vindi agonja;
3:
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
4: nu-nj fatsi nitsi caldu, nitsi aratsi = unã-nj fatsi, cã-i unã soi i alantã, nu mi mealã)
{ro: cald}
{fr: chaud}
{en: warm}
ex: easti caldu (fatsi cãldurã) azã; eara nicã caldu (fãtsea nicã cãldurã) cãndu agiumsi hilj-su; tu cripata-a dzuãljei, treatsi un vimtu caldu; ded di un om caldu
(expr: tsi ari paradz, tsi easti avut)
§ cãldurã (cãl-dú-rã) sf cãlduri (cãl-dúrĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi nu easti aratsi ma caldu; cãloari, cãroari, acuroari, dugoarã; (fig: cãlduri (pl) = atsea tsi ari un om tsi easti lãndzit (arãtsit) shi truplu lji s-ari ncãldzãtã multu; focuri, heavrã, pirito)
{ro: căldură}
{fr: chaleur}
{en: warmth}
ex: deadi un soari dultsi sh-caldu, s-creapã sh-chetrili di cãldurã; nu s-tradzi cãldura-aestã; aoa avem mari cãlduri; ficiorlu ari cãldurã (fig: heavrã, pirito); avum cãlduri (cãlori) mãri; lucru xen, nu tsãni cãldurã
§ cãldishor (cãl-di-shĭórŭ) adg cãldishoarã (cãl-di-shĭŭá-rã), cãldi-shori (cãl-di-shĭórĭ), cãldishoari/cãldishoare (cãl-di-shĭŭá-ri) – tsi easti niheamã (ca) caldu; habin, hamin, dihamin, dihanj, hljushcu, hljo
{ro: călduţ}
{fr: tiède}
{en: lukewarm, tepid}
ex: treatsi-un vimtu cãldishor (niheamã caldu) shi dultsi
§ cãloari/cãloare (cã-lŭá-ri) sf cãlori (cã-lórĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi easti caldu; cãldurã multã tsi dugureashti; cãldurã, cãroari, curoari, acuroari, dugoarã, flogã, pãrjalã
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur excessive}
{en: intense heat}
ex: tu ayia a cãloariljei (a cãldurãljei) di vearã; lucrãm tu cãloari (cãldurã); dishcljidi pingerea cã easti mari cãloari; nj-easti cãloari (caldu, cãldurã)
faptu2
faptu2 (fáp-tu) sm faptsã (fáp-tsã) – (aflat cu zborlu “di” nãinti) atsea (mãyia) tsi-l fatsi omlu s-aibã puteari (ca trã ciudii) tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lumea; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; amayi, amai, mayi, mãyii, mãghii, mãndii, vãscãnii
{ro: farmec, vrajă}
{fr: charme, sort, sortilège}
{en: charm, spell}
ex: hiu di faptu (hiu mãyipsit, hiu di mãyii); niscãntsã dzãc cã-i di faptu (easti mãyipsit, cã-i di mãyii); om s-ai vãtãmatã, ca di faptu (ca di mãndii), soartea l-urgheashti catilu sh-ti ljartã
lunjinã
lunjinã (lu-njí-nã) sf lunjinj (lu-njínjĭ) – izvurlu di-atsea tsi nã fatsi s-putem s-videm lucri; atsea tsi-avem cãndu nu fatsi scutidi; atsea tsi fatsi ca s-aduchim lucrili ma lishor; fexi, fanã, limpidzãmi, licur, etc.; (fig:
1: lunjinã = (i) oclji, videari, videalã; (ii) nvitsãturã, carti, sculii; expr:
2: ãnj vindu sh-lunjina = va fac tut tsi pot, va mi fac curbani, va dau tut tsi am;
3: lunjina yii = lunjina loatã ti Pashti di la bisearicã)
{ro: lumină, vedere, claritate, luciu}
{fr: lumière, vue, clarté, lueueur}
{en: light, sight, clarity, glimmer}
ex: fã lunjinã ncoa; nu para easti lunjinã tu udãlu-aestu; arãulu ardi sh-lunjinj (fexi) nu ari; si-ts fats lunjinã (fexi) s-vedz ca s-trets; oda lutsea di lunjinã; mutri di tuti pãrtsãli nvãrliga shi vidzu diparti unã lunjinã; agiumsi la loclu di iu insha lunjina; pãnã s-nu aduts mãnarlu, nu vedz lunjina; fandazma nu-lj si videa tu lunjinã; di-iu nu ti-ashteptsã, di aclo vedz lunjinã; na iu vidzu, cã nica ardea lunjinã tu-unã casã; lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji; hii tinir shi cu lunjinã (fig: videari); pãnã nu va-lj dats lunjina (fig: videala) a dzãnlui; ari putearea s-v-arapã lunjina (fig: videarea) dintr-oclji; sh-avea vindutã sh-lunjina
(expr: deadi tut tsi-avea; li-avea faptã tuti curbani); l-vream ca lunjina (fig: ocljilj, videarea) din cap; s-aduts lunjinã a pãrintsilor shi s-lji fats s-adilji; s-aducã lunjinã yii
(expr: lunjina di Pashti di la nyearea-a Hristolui); om cu multã lunjinã (fig: carti, nvitsãturã)
§ lunjinedz (lu-nji-nédzŭ) vb I lunjinai (lu-nji-náĭ), lunjinam (lu-nji-námŭ), lunjinatã (lu-nji-ná-tã), lunjinari/lunjinare (lu-nji-ná-ri) – fac tsiva tra si s-veadã icã si s-aducheascã; fac lunjinã, dau lunjinã, lutsescu, fixescu; (fig: lunjinedz = dau videalã, limpidzãscu; (ii) nvets carti)
{ro: luminez, clarific, lucesc}
{fr: éclairer, briller, faire de la lumière, clarifier, luir}
{en: light, sparkle, clarify, glimmer}
ex: lunjineadzã (da lunjinã) cati searã; lunjina nãsã (lutsea, anyilicea, scãntilja) cama di dyeamanti; lamba-aestã nu lunjineadzã; cu-unã lambã lunjinãm tutã casa; s-lunjinã (s-featsi lunjinã, deadi dzua) ghini nafoarã; s-lunjinã sh-lumbrusi ma multu di dzua; andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; nã cãndilã njicã, tsi cu di-ayia (mizia) lunjina ca di pi mortu; l-pitricui la sculii s-lunjineadzã (fig: sã nveatsã carti), s-nu-armãnã orbu
mãciucã
mãciucã (mã-cĭú-cã) sf mãciutsi/mãciutse (mã-cĭú-tsi) – ciumagã cu un capit ma gros shi stronghil (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva); partea groasã shi stronghilã di la unã ciumagã bunã trã apãrari; mãtsucã, shopcã, sopcã, gljoagã, ciumagã, topuzganã, stupaganã, fufuzganã
{ro: măciucă}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club}
§ mãtsucã (mã-tsú-cã) sf mãtsutsi/mãtsutse (mã-tsú-tsi) – (unã cu mãciucã)
ex: lj-easi un arap cu unã mãtsucã tu mãnã; cu di-ayia putui s-mi apãr cu mãtsuca shi s-yin aoatsi
mãlãyii/mãlãyie
mãlãyii/mãlãyie (mã-lã-yí-i) sf mãlãyii (mã-lã-yíĭ) – pãshuni cu earbã multã sh-grasã; amãlãyii, mãlãii, amãlãii
{ro: ierbărie}
{fr: riche herbage, prairie}
{en: rich pasture, grassland}
ex: durnjam tu mãlãyii; s-cheardi sum chinj tu mãlãyia veardi
§ amãlã-yii/amãlãyie (a-mã-lã-yí-i) sf amãlãyii (a-mã-lã-yíĭ) – (unã cu mãlãyii)
§ mãlãii/mãlãie (mã-lã-í-i) sf mãlãii (mã-lã-íĭ) – (unã cu mãlãyii)
§ amãlãii/amãlãie (a-mã-lã-í-i) sf amãlãii (a-mã-lã-íĭ) – (unã cu mãlãyii)
mãyii/mãyie
mãyii/mãyie (mã-yí-i) sf mãyii (mã-yíĭ) – atsea tsi-l fatsi omlu (i lucrul) s-aibã puteari (trã ciudii) tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lumea; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; mãghii, amayi, amai, mayi, mãndii, vãscãnii; (fig: mãyii = mãsturilji)
{ro: farmece, vrajă}
{fr: charme, sortilège}
{en: spell, charm}
ex: cama multu agiutã mãyia dicãt lituryia; un paradis di mãyii
§ amayi/amaye (a-má-yi) sf amãyi (a-mắyĭ) – (unã cu mãyii)
ex: lji s-asparsirã amãyili; va-nj fac, laea, nã amayi; lji feci amãyi
§ amai/amae (a-má-i) sf amãi (a-mắĭ) – (unã cu mãyii)
§ mãyipsescu (mã-yip-sés-cu) vb IV mãyipsii (mã-yip-síĭ), mãyipseam (mã-yip-seámŭ), mãyipsitã (mã-yip-sí-tã), mãyipsiri/mãyipsire (mã-yip-sí-ri) – ãlj fac mãyi (tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi (i) nu poati s-li facã altã soi, i (ii) nu vrea li-adra di-aradã shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu, ncãntu, cãntu; cãrmuescu
{ro: fermeca, vrăji}
{fr: charmer, ensorceler; jeter des sorts}
{en: bewitch, put a spell on, charm}
§ mãyipsit (mã-yip-sítŭ) adg mãyipsitã (mã-yip-sí-tã), mãyipsits (mã-yip-síts), mãyipsiti/mãyipsite (mã-yip-sí-ti) – tsi easti faptu s-aibã puteari tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi easti faptu s-adarã lucri fãrã vrearea-a lui (tsi nu vrea li-adra di-aradã sh-multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); amãyipsit, mãghipsit, mãndipsit, nãmãtisit, numãtsit, ncãntat, cãntat; cãrmuit
{ro: fermecat, vrăjit}
{fr: ensorcelé, enchanté}
{en: bewitched, who is under a spell, charmed, enchanted}
ex: loclu aestu va hibã mãyipsit, va hibã loc nicurat sh-cãntat
§ mãyipsiri/mãyipsire (mã-yip-sí-ri) sf mãyipsiri (mã-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; amãyipsiri, mãghipsiri, mãndipsiri, nãmãtisiri, numã-tsiri, ncãntari, cãntari; cãrmuiri
mizia
mizia (mi-zí-ĭa) adv – mizii, mizi, mezi, mezii, greu, cãt, cãt-cãt, adiyii, ayia, ayea, cu di-ayia
{ro: de-abia}
{fr: à peine, difficilement}
{en: barely, hardly}
ex: mizia pitrundea nuntru cãti nã lunjinã; cu mizia (cãt) aflai nã odã cu chirii; mizia apirim; mizia vinjim
§ mizii/mizie (mi-zí-i) adv – (unã cu mizia)
ex: mizii (adiyii) soarili arãdi; mizii (cu di-ayia) pot s-imnu
§ mizi (mi-zí) adv – (unã cu mizia)
§ mezii/mezie (me-zí-i) adv – (unã cu mizia)
§ mezi (me-zí) adv – (unã cu mizia)
ex: mezi ashtiptãm
mprostu1
mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu
§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)