DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahãrdzescu

ahãrdzescu (a-hãr-dzés-cu) vb IV ahãrdzii (a-hãr-dzíĭ), ahãr-dzeam (a-hãr-dzeámŭ), ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdziri/ahãr-dzire (a-hãr-dzí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut di cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrzescu, axizescu, axiusescu, am unã tinjii (pãhã); custi-sescu, fac
{ro: valora, merita}
{fr: estimer, évaluer, valoir}
{en: have a value}
ex: njic ãnj escu shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari); atseali shaptidzãts di dzãli ahãrdzirã cãt (featsirã cãt, axizirã cãt, eara isea cu) shaidzãts di anj; cãt shapti ahãrdzescu (fac, axizescu)

§ ahãrdzit (a-hãr-dzítŭ) adg ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdzits (a-hãr-dzítsĭ), ahãrdziti/ahãrdzite (a-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri cari-l fac vrut di lumi (tsi va s-lu aibã); tsi ari tinjia (pãhãlu)…; tsi ari unã tinjii multu mari (neavutã di altu); ahãrzit, axizit, axiusit
{ro: valorat, meritat}
{fr: estimé, évalué}
{en: valued, with a certain value}

§ ahãrdziri/ahãrdzire (a-hãr-dzí-ri) sf ahãrdziri (a-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi ahãrdzeashti tsiva; ahãrziri, axiziri, axiusiri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’estimer, d’évaluer}
{en: action of having (of giving to something) a value}

§ neahãrdzit (nea-hãr-dzítŭ) adg neahãrdzitã (nea-hãr-dzí-tã), neahãrdzits (nea-hãr-dzítsĭ), neahãrdziti/neahãrdzite (nea-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri ahãntu buni cã-l fatsi un lucru s-aibã unã tinjii multu mari (neavutã di altu lucru); neahãrzit
{ro: inestimabil}
{fr: inestimable}
{en: inesti-mable}

§ neahãrdziri/neahãrdzire (nea-hãr-dzí-ri) sf neahãrdziri (nea-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi nu ahãrdzeashti tsiva
{ro: acţiunea de a nu valora, de a nu merita}
{fr: action de ne pas estimer, de ne pas évaluer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

axi/axe

axi/axe (ác-si) adv invar – tsi poati s-facã un lucru; tsi easti n stari s-facã tsiva; tsi axizeashti si s-facã un lucru; axiu, axu, acshu, icano, irbap, irbapi, izoti
{ro: capabil, demn, cari merită}
{fr: capable, digne}
{en: capable, worthy}
ex: nu escu axi (nu pot, nu axizescu) s-lji trec pi dinãinti; nu eshti axi (nu pots, nu-ai putearea) s-fats tsiva dip!; el easti axi (irbapi) s-lu facã lucrul, ma nãsã nu easti axi

§ niaxi/niaxe (ni-ác-si) adv invar – tsi nu easti axi; tsi nu poati s-facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu-axizeashti si s-facã un lucru
{ro: incapabil, nedemn, cari nu merită}
{fr: incapable, indigne}
{en: incapable, unworthy}
ex: s-cumnicã niaxi (fãrã s-axizeascã)

§ axiu (á-xĭu) adg axi/axe (ác-si), axi (ác-si), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ axu (á-xu) adg axi/axe (ác-si), acshi (ác-shi), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ acshu (ác-shĭu) adg acshi/acshe (ác-shi), acshi (ác-shi), ac-shi/acshe (ác-shi) shi acsi/acse (ác-si) – (unã cu axi)
ex: easti un bãrbat acshu; nu-i acshu (nu axizeashti) si-nj veadã; noi nu him acshi trã (icano s-ishim) furi

§ axii/axie (ac-sí-i) sf axii (ac-síĭ) – atsea cãt custuseashti (cãt axizeashti) un lucru; pãhã, tinjii, custu
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}

§ axitã (ac-sí-tã) sf axiti/axite (ac-sí-ti) – ihtibari, cheafeti, tinjii, nãmuzi, eryi
{ro: merit, demnitate}
{fr: mérite, dignité)}
{en: merit, dignity}
ex: axitili shi tinjiili

§ axescu2 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu, cataxipsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cataxipsescu

cataxipsescu (ca-tac-sip-sés-cu) vb IV cataxipsii (ca-tac-sip-síĭ), cataxipseam (ca-tac-sip-seámŭ), cataxipsitã (ca-tac-sip-sí-tã), cataxipsiri/cataxipsire (ca-tac-sip-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axescu, axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu
{ro: învrednici, merita}
{fr: mériter, faire mériter, accorder en grâce; se rendre digne}
{en: be able to; deserve, merit}
ex: Dumnidzã tsi nã cataxipsi (ahãrzi) noi

§ cataxipsit (ca-tac-sip-sítŭ) adg cataxipsitã (ca-tac-sip-sí-tã), cataxipsits (ca-tac-sip-sítsĭ), cataxipsiti/cataxipsite (ca-tac-sip-sí-ti) – axit, axiusit, axizit, ahãrzit, texiusit
{ro: învrednicit}
{fr: mérité, rendu digne}
{en: been able to; deserved, merited}

§ cataxipsiri/cataxipsire (ca-tac-sip-sí-ri) sf cataxipsiri (ca-tac-sip-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cataxipseashti, axiri, axiusiri, axiziri, ahãrziri, texiusiri
{ro: acţiunea de a învrednici, de a merita; învrednicire}
{fr: action de mériter, de se faire mériter, de se rendre digne}
{en: action of being able to, of being worthy of, of deserving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

custu

custu (cús-tu) sm pl(?) – tinjia tsi u-ari un lucru tsi s-vindi; atsea tsi-aspuni cãt axizeashti un lucru; pãhã, tinjii, axii
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}

§ custusescu (cus-tu-sés-cu) vb IV custusii (cus-tu-síĭ), custuseam (cus-tu-seámŭ), custusitã (cus-tu-sí-tã), custusiri/custusire (cus-tu-sí-ri) – axizescu unã tinjii (pãhã); (un lucru) ari tinjia (pãhãlu)...; custisescu, custu, fac, axizescu, ahãrdzescu, ahãrzescu
{ro: costa}
{fr: coûter}
{en: cost}

§ custusit (cus-tu-sítŭ) adg custusitã (cus-tu-sí-tã), custusits (cus-tu-sítsĭ), custusiti/custusite (cus-tu-sí-ti) – cari ari axizitã tinjia; tsi ari avutã pãhãlu; custisit, axizit, ahãrdzit, ahãrzit
{ro: care a costat}
{fr: qui a coûté}
{en: that costed}

§ custusiri/custusire (cus-tu-sí-ri) sf custusiri (cus-tu-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi bagã (i plãteashti) unã tinjii trã un lucru, custisiri, axiziri, ahãrdziri, ahãrziri
{ro: costare, cost}
{fr: action de coûter, coût}
{en: costing}

§ custisescu (cus-ti-sés-cu) vb IV custisii (cus-ti-síĭ), custiseam (cus-ti-seámŭ), custisitã (cus-ti-sí-tã), custisiri/custisire (cus-ti-sí-ri) – (unã cu custusescu)

§ custisit (cus-ti-sítŭ) adg custisitã (cus-ti-sí-tã), custisits (cus-ti-sítsĭ), custisiti/custisite (cus-ti-sí-ti) – (unã cu custusit)

§ custisiri/custisire (cus-ti-sí-ri) sf custisiri (cus-ti-sírĭ) – (unã cu custusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shilji/shilje

shilji/shilje (shí-lji) sf shilji/shilje (shí-lji) – cumatã njicã di per (earbã, palji, plevã, peanã, puh, etc.); cumatã njicã di cuprii; shulji, shulj, salmã, sãlmã, scamã, canã, frumã, cuprii; (fig:
1: shilji = lucru njic tsi nu-axizeashti tsiva; expr:
2: di shilji-palji; di shilji, di palji = di lucri njits, di chirãturi, di lucri fãrã simasii, tsi nu-axizescu multu;
3: nitsiunã shilji = tsiva dip;
4: shilea nu s-plãndzi = nu s-plãndzi vãrnu, cãt njic sh-fãrã simasii s-hibã;
5: li dzãc pãnã la shilji = di dzãc di hir-hir, unã cãti unã, cu minutsami;
6: lu-am shilji ntr-oclji = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved dininti, nu lu-am tu stumahi)
{ro: firicel de păr, iarbă, paie, etc.}
{fr: brin, vétilles}
{en: fragment (hair, grass, etc.); dirt}
ex: ti umplush di shilji; ari cãdzutã shili (cuprii) tu lapti, lipseashti s-lu stricori; laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; aflã nã fãntãnã mplinã di shilji shi di cuprii; lj-intrã nã shilji (tsiva, nã cuprii) ntr-oclji; mini nu tsã voi nitsiunã shilji
(expr: nu tsã voi tsiva); nu alãsã nitsi unã shilji
(expr: dip tsiva) di tuti cãti avea faptã zurlul; iuva nu aflarã nitsi shilji
(expr: tsiva dip) di semnu; pãnã tu minuta-aestã nitsi nã shilji (tsiva dip) nu nj-ai adusã trã adutseari-aminti; s-aplicã nãoarã sh-lu mutã mash cu dzidziticlu, canda mutã vãrã shilji, vãrã palj
(expr: canda mutã nai ma njiclu lucri); lji spuni lãcrimata shi plãmta tuti pãn la shilji (pãnã la nai ma njitsli lucri); ahãntsã anj nu s-plãmsi shilja
(expr: vãrnu) di nãs; s-apleacã pri groapã shi greashti agalea, tsi necã shilja (vãrnu) di ningã tini s-nu-avdã; shilea
(expr: vãrnu) nu s-plãndzea di nãs, ahãntu bun tsi eara; lji spuni tuti, pãnã la shilji
(expr: cu minutsami); sã s-ascapã di njiclu, tsi lu-avea shilji ntr-oclji
(expr: expr: tsi nu poati s-lu veadã dininti); di shilji, di palji
(expr: cu chirãturi, lucri njits) tsãni casã; ashteaptã sãnãtati di shilji di palji
(expr: di la nai ma njiclu lucru); s-lã yinã di singuri tuti shi s-nu s-minã ma nclo, trã shilji sh-palji
(expr: trã nai ma njitsli lucri); ma nclo nu s-minã trã nã shilji-lucru

§ shulji/shulje (shĭú-lji) sf shulji/shulje (shĭú-lji) – (unã cu shilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tornu

tornu (tór-nu) (mi) vb I turnai (tur-náĭ), turnam (tur-námŭ), turnatã (tur-ná-tã), turnari/turnare (tur-ná-ri) –
1: versu (apã, yin, etc.) dit unã shishi (putir, cãldari, etc.) tra s-lu bag tu tsiva i pristi tsiva;
2: yin nãpoi di-iu earam dus; lj-lu dau nãpoi lucrul a atsilui di la cari lu-aveam loatã nãinti;
3: shuts di-alantã parti;
4: (mi) abat dit cali;
5: (sartsina di pi cal, gumar) s-apleacã (ngreacã) ma multu di-unã parti;
(expr:
1: nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli = nu ahãrzescu, nu axizescu tsiva fatsã di tini;
2: mi turnai tu fatsã = mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci; nj-tricu lãngoarea, mi nsãnai, mi sculai (dit crivati);
3: lj-lu tornu un lucru = lj-fac sh-mini atseali tsi nj-ari faptã el;
4: lj-tornu borgea = lj-dau nãpoi tsi-aveam mprumutatã;
5: lj-tornu (zborlu) = lj-dau apandisi;
6: mi tornu di zbor (grai) = nj-calcu zborlu, nu fac atseali tsi am tãxitã, trã cari am datã zborlu;
7: lj-u tornu mintea = l-fac si sh-alãxeascã mintea (pistea); l-fac s-mindueascã, s-dzãcã i s-facã atseali tsi voi mini; lu nduplic s-facã tsiva;
8: mi tornu turcu (uvreu, crishtin) = mi-alas di pistea tsi-aveam ta s-mi fac turcu (uvreu, crishtin);
9: tornu zboarãli (grãiti cu gura i scriati) = spun noima-a zboarãlor (grãiti cu gura i scriati) dit unã limbã tu altã)
{ro: turna, (se) întoarce, reveni}
{fr: tourner, retourner, revenir}
{en: turn, return}
ex: sh-turnã caplu s-lu veadã; toarnã-lj (vearsã-lj) nã chicã di apã tra si-sh la mãnjli; toarnã-nj (vearsã-nj apã) s-mi lau; turnai (virsai) yin dit botsã tu putir; turnã (virsã) dit pucic apã yii; turnats-vã (shutsãts-vã) cu fatsa nsus; ãlj si turnã lãngoarea (lj-vinji nãpoi lãngoarea; lãndzidzã diznou di idyea lãngoari); s-turna di la shoput (yinea di la shoput, iu s-avea dusã nãinti); prumuveara cãndu s-vã turnats (s-yinits nãpoi); toarnã-te (yinu nãpoi), lai, tate bune; turnãndalui-si (yinindalui nãpoi) aestu di la avinari; ãlj lu toarnã (lj-lu da nãpoi) al Coli; mula toarnã sãmarlu (mula fatsi ca unã parti di-a sãmarlui si sã ncljinã di-unã parti); s-tsã si toarnã (s-tsã s-abatã, s-tsã yinã sh-a tsia) haraua-aestã; ti turnash (ti-abãtush dit cali, vinjish) sh-la mini nã minutã; turnãm via (abãtum via, lj-alãxim cupanja); cãndu va nã turnats borgea?
(expr: va nã dats nãpoi atsea tsi mprumutat?); mi turnai tu fatsã
(expr: mi nsãnai, mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci); e, e, lj-u toarnã
(expr: lj-deadi apandisea) preftul; valea-nj turnã zborlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn