DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ahãrdzescu

ahãrdzescu (a-hãr-dzés-cu) vb IV ahãrdzii (a-hãr-dzíĭ), ahãr-dzeam (a-hãr-dzeámŭ), ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdziri/ahãr-dzire (a-hãr-dzí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut di cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrzescu, axizescu, axiusescu, am unã tinjii (pãhã); custi-sescu, fac
{ro: valora, merita}
{fr: estimer, évaluer, valoir}
{en: have a value}
ex: njic ãnj escu shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari); atseali shaptidzãts di dzãli ahãrdzirã cãt (featsirã cãt, axizirã cãt, eara isea cu) shaidzãts di anj; cãt shapti ahãrdzescu (fac, axizescu)

§ ahãrdzit (a-hãr-dzítŭ) adg ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdzits (a-hãr-dzítsĭ), ahãrdziti/ahãrdzite (a-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri cari-l fac vrut di lumi (tsi va s-lu aibã); tsi ari tinjia (pãhãlu)…; tsi ari unã tinjii multu mari (neavutã di altu); ahãrzit, axizit, axiusit
{ro: valorat, meritat}
{fr: estimé, évalué}
{en: valued, with a certain value}

§ ahãrdziri/ahãrdzire (a-hãr-dzí-ri) sf ahãrdziri (a-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi ahãrdzeashti tsiva; ahãrziri, axiziri, axiusiri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’estimer, d’évaluer}
{en: action of having (of giving to something) a value}

§ neahãrdzit (nea-hãr-dzítŭ) adg neahãrdzitã (nea-hãr-dzí-tã), neahãrdzits (nea-hãr-dzítsĭ), neahãrdziti/neahãrdzite (nea-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri ahãntu buni cã-l fatsi un lucru s-aibã unã tinjii multu mari (neavutã di altu lucru); neahãrzit
{ro: inestimabil}
{fr: inestimable}
{en: inesti-mable}

§ neahãrdziri/neahãrdzire (nea-hãr-dzí-ri) sf neahãrdziri (nea-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi nu ahãrdzeashti tsiva
{ro: acţiunea de a nu valora, de a nu merita}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anacshu

anacshu (a-nác-shĭu) adg anacshi/anacshe (a-nác-shi), anacshi (a-nác-shi), anacshi/anacshe (a-nác-shi) shi anacsi/anacse (a-nác-si) – tsi nu poati s-lu facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu axizeashti s-adarã un lucru; anaxiu, niaxu, naxu, anican, anesustu
{ro: incapabil}
{fr: incapable}
{en: incapable}

§ anaxiu (a-nác-sĭu) adg anaxi/anaxe (a-nác-si), anacshi (a-nác-shi), anaxi/anaxe (a-nác-si) – (unã cu anacshu)

§ niaxu (ni-ác-su) adg niaxã/niaxã (ni-ác-sã), niacshi (ni-ác-shi), niaxi/niaxe (ni-ác-si) – (unã cu anacshu)

§ naxu (nác-su) adg naxã (nác-sã), nacshi (nác-shi), naxi/naxe (nác-si) – (unã cu anacshu)
ex: huzmichearlji cari suntu arãi, nãhusets, nacshi

§ anican (a-ní-canŭ) adg anicanã (a-ní-ca-nã), anicanj (a-ní-canjĭ), anicani/anicane (a-ní-ca-ni) – (unã cu anacshu)

§ anesustu (a-né-sus-tu) adg anesustã (a-né-sus-tã), anesushtsã (a-né-sush-tsã), anesusti/anesuste (a-né-sus-ti) – (unã cu anacshu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

axi/axe

axi/axe (ác-si) adv invar – tsi poati s-facã un lucru; tsi easti n stari s-facã tsiva; tsi axizeashti si s-facã un lucru; axiu, axu, acshu, icano, irbap, irbapi, izoti
{ro: capabil, demn, cari merită}
{fr: capable, digne}
{en: capable, worthy}
ex: nu escu axi (nu pot, nu axizescu) s-lji trec pi dinãinti; nu eshti axi (nu pots, nu-ai putearea) s-fats tsiva dip!; el easti axi (irbapi) s-lu facã lucrul, ma nãsã nu easti axi

§ niaxi/niaxe (ni-ác-si) adv invar – tsi nu easti axi; tsi nu poati s-facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu-axizeashti si s-facã un lucru
{ro: incapabil, nedemn, cari nu merită}
{fr: incapable, indigne}
{en: incapable, unworthy}
ex: s-cumnicã niaxi (fãrã s-axizeascã)

§ axiu (á-xĭu) adg axi/axe (ác-si), axi (ác-si), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ axu (á-xu) adg axi/axe (ác-si), acshi (ác-shi), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ acshu (ác-shĭu) adg acshi/acshe (ác-shi), acshi (ác-shi), ac-shi/acshe (ác-shi) shi acsi/acse (ác-si) – (unã cu axi)
ex: easti un bãrbat acshu; nu-i acshu (nu axizeashti) si-nj veadã; noi nu him acshi trã (icano s-ishim) furi

§ axii/axie (ac-sí-i) sf axii (ac-síĭ) – atsea cãt custuseashti (cãt axizeashti) un lucru; pãhã, tinjii, custu
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}

§ axitã (ac-sí-tã) sf axiti/axite (ac-sí-ti) – ihtibari, cheafeti, tinjii, nãmuzi, eryi
{ro: merit, demnitate}
{fr: mérite, dignité)}
{en: merit, dignity}
ex: axitili shi tinjiili

§ axescu2 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu, cataxipsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cata2-

cata2- (ca-ta-) prifixu – yini dit limba grãtseascã shi s-bagã nãin-tea-a unor zboarã (ma multu verbi) cu idyea noimã, icã s-lã da unã noimã niheam alãxitã. Bunãoarã, ashi avem zborlu “cataxipsescu” tsi ari idyea noimã cu zborlu “axiusescu” di iu yini; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (cata) ti tuti zboarãli; (ii) prifixul va-l bãgãm nãintea-a zborlui fãrã semnul “-“; shi (iii) va dãm aoatsi mash ndauã zboarã cu-aestu prifixu]
{ro: prefix, care menţine sau schimbă puţin sensul cuvântului}
{fr: prefixe, qui a le même, ou change un peu, le sens du mot}
{en: prefix, that maintains or changes a little the meaning of the word}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cataxipsescu

cataxipsescu (ca-tac-sip-sés-cu) vb IV cataxipsii (ca-tac-sip-síĭ), cataxipseam (ca-tac-sip-seámŭ), cataxipsitã (ca-tac-sip-sí-tã), cataxipsiri/cataxipsire (ca-tac-sip-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axescu, axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu
{ro: învrednici, merita}
{fr: mériter, faire mériter, accorder en grâce; se rendre digne}
{en: be able to; deserve, merit}
ex: Dumnidzã tsi nã cataxipsi (ahãrzi) noi

§ cataxipsit (ca-tac-sip-sítŭ) adg cataxipsitã (ca-tac-sip-sí-tã), cataxipsits (ca-tac-sip-sítsĭ), cataxipsiti/cataxipsite (ca-tac-sip-sí-ti) – axit, axiusit, axizit, ahãrzit, texiusit
{ro: învrednicit}
{fr: mérité, rendu digne}
{en: been able to; deserved, merited}

§ cataxipsiri/cataxipsire (ca-tac-sip-sí-ri) sf cataxipsiri (ca-tac-sip-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cataxipseashti, axiri, axiusiri, axiziri, ahãrziri, texiusiri
{ro: acţiunea de a învrednici, de a merita; învrednicire}
{fr: action de mériter, de se faire mériter, de se rendre digne}
{en: action of being able to, of being worthy of, of deserving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

irbap

irbap (ir-bápŭ) adg irbapã (ir-bá-pã), irbãchi (ir-bắchĭ), irbapi/ir-bape (ir-bá-pi) – tsi ari putearea s-facã un lucru; tsi easti n stari s-facã tsiva; tsi axizeashti s-adarã un lucru; irbapi, acshu, axiu, ica-no, izoti
{ro: capabil}
{fr: capable}
{en: capable}
ex: om irbap (icano)

§ irbapi/irbape (ir-bá-pi) adg irbapã (ir-bá-pã), irbãchi (ir-bắchĭ), irbapi/irbape (ir-bá-pi) – (unã cu irbap)

§ erbapi/er-bape (ĭer-bá-pi) adg erbapã (ĭer-bá-pã), erbãchi (ĭer-bắchĭ), erbapi/erbape (ĭer-bá-pi) – (unã cu irbap)
ex: ti erbapi ãl cunoscu; nu eshti cu erbapi ti tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tãcati/tãcate

tãcati/tãcate (tã-cá-ti) sf tãcãts (tã-cắtsĭ) – hiu axiu (am puteari, aveari, cljag, seu, vreari, mirachi, etc.) tra s-pot s-lu fac un lucru; puteari, dinami, fortsã, vlagã, cuvet, cuveti, fuchii, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami
{ro: tărie, capacitate, dispoziţie}
{fr: force, capacité, disposition}
{en: force, capacity, disposition}
ex: easti nicã niputut, nu ari tãcati (puteari); nu am tãcati (puteari, aveari) mini s-hãrgiuescu ahãt parã; aestã yitrii va s-tsã da tãcati (puteari); nj-adunai tutã tãcatea (dinamea, fortsa, fuchia) ca s-min bãrtsirea dit loc; nu ari tãcati (nu easti axiu, nu ari puteari, dinami); nj-tãljash tãcatea (putearea, chefea, mirachea) tutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã