DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

axi/axe

axi/axe (ác-si) adv invar – tsi poati s-facã un lucru; tsi easti n stari s-facã tsiva; tsi axizeashti si s-facã un lucru; axiu, axu, acshu, icano, irbap, irbapi, izoti
{ro: capabil, demn, cari merită}
{fr: capable, digne}
{en: capable, worthy}
ex: nu escu axi (nu pot, nu axizescu) s-lji trec pi dinãinti; nu eshti axi (nu pots, nu-ai putearea) s-fats tsiva dip!; el easti axi (irbapi) s-lu facã lucrul, ma nãsã nu easti axi

§ niaxi/niaxe (ni-ác-si) adv invar – tsi nu easti axi; tsi nu poati s-facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu-axizeashti si s-facã un lucru
{ro: incapabil, nedemn, cari nu merită}
{fr: incapable, indigne}
{en: incapable, unworthy}
ex: s-cumnicã niaxi (fãrã s-axizeascã)

§ axiu (á-xĭu) adg axi/axe (ác-si), axi (ác-si), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ axu (á-xu) adg axi/axe (ác-si), acshi (ác-shi), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ acshu (ác-shĭu) adg acshi/acshe (ác-shi), acshi (ác-shi), ac-shi/acshe (ác-shi) shi acsi/acse (ác-si) – (unã cu axi)
ex: easti un bãrbat acshu; nu-i acshu (nu axizeashti) si-nj veadã; noi nu him acshi trã (icano s-ishim) furi

§ axii/axie (ac-sí-i) sf axii (ac-síĭ) – atsea cãt custuseashti (cãt axizeashti) un lucru; pãhã, tinjii, custu
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}

§ axitã (ac-sí-tã) sf axiti/axite (ac-sí-ti) – ihtibari, cheafeti, tinjii, nãmuzi, eryi
{ro: merit, demnitate}
{fr: mérite, dignité)}
{en: merit, dignity}
ex: axitili shi tinjiili

§ axescu2 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu, cataxipsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãndãxescu2

fãndãxescu2 (fãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV fãndãxii (fãn-dãc-síĭ), fãndãxeam (fãn-dãc-seámŭ), fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxi-ri/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu
{ro: făli, (în)mândri}
{fr: (se) vanter, s’enorgueillir}
{en: boast, brag, pride oneself}

§ fãndãxit2 (fãn-dãc-sítŭ) adg fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxits (fãn-dãc-sítsĭ), fãndãxi-ti/fãndãxite (fãn-dãc-sí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã giunetsli i ghinetsli tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, pinjisit, fudulit, fãlit
{ro: fălit}
{fr: vantard, orgueilleux}
{en: boaster, proud}

§ fãndãxiri2/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) sf fãn-dãxiri (fãn-dãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; alãvdari, lãvdari, mãriri, pinjisiri, fuduliri
{ro: acţiunea de a (se) făli, fălire}
{fr: action de s’enorgueillir; vantardise}
{en: action of boasting, of bragging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãryii/hãryie

hãryii/hãryie (hãr-yí-i) sf hãryii (hãr-yíĭ) – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara tsi nchiseashti s-da lunjina tu-apiritã (si s-veadã prota, cati tahina, tu oara tsi creapã dzua); hãrg-hii, hãrãyii, hãrãxitã, adoarã, adoara, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, apiritã, apirish, cripatã, deadoarã, deadoara, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi}
{fr: pointe du jour, aube, le petit jour}
{en: daybreak, dawn}
ex: hãryia lã da “dzuã bunã”; fudzii hãryii (cum cripa dzua)

§ hãrghii/hãrghie (hãr-ghí-i) sf hãrghii (hãr-ghíĭ) – (unã cu hãryii)
ex: s-tindi ninti di hãrghii; s-alumtarã pãnã tu cripata-a hãryiiljei (pãnã cãndu deadi hãryia)

§ hãrãyii/hãrãyie (hã-rã-yí-i) sf hãrãyii (hã-rã-yíĭ) – (unã cu hãryii)
ex: va yin mãni hãrãyii

§ haragmã (há-rag-mã) sf haragmi/haragme (há-rag-mi) – (unã cu hãryii)

§ harazmã (há-raz-mã) sf harazmi/harazme (há-raz-mi) – (unã cu hãryii)

§ haraimera (ha-raĭ-mé-ra) sf fãrã pl – (unã cu hãryii)
ex: haraimera (hãryii) nã si featsi tu pãdurici

§ hãrãxeashti2/hã-rãxeashte (hã-rãc-seá-shti) vb IV (unipirs pirs 3-a) hãrãxi (hã-rãc-sí), hãrãxea (hã-rãc-seá), hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxi-ri/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) – da hãryia; creapã dzua; algheashti di dzuã; algheashti, apirã
{ro: crăpa de zi, zori de zi}
{fr: la pointe de jour}
{en: (of daylight) dawn, break}
ex: avea hãrãxitã (avea cripatã dzua)

§ hãrãxit2 (hã-rãc-sítŭ) adg hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxits (hã-rãc-sítsĭ), hãrãxiti/hãrãxite (hã-rãc-sí-ti) – (dzua) tsi cripã; (hãryia) tsi deadi)
{ro: crăpa de zi, zori de zi}
{fr: la pointe de jour}
{en: (of daylight) dawn, break}

§ hãrãxiri2/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) sf hãrãxiri (hã-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu creapã dzua (hãrãxeashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn