DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

asescu

asescu (a-sés-cu) vb IV asii (a-síĭ), aseam (a-seámŭ), asitã (a-sí-tã), asiri/asire (a-sí-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; lu-aprochi sh-mi-adun cu el; lu-agiungu di dinãpoi; escu isea cu cariva; axescu, agiungu, nj-agiundzi, mi coc (trã poami, grãni, etc.);
(expr:
1: lj-asescu unã = lu-agudescu, lj-dau, ãlj plãscãnescu, unã pliscutã, unã pindzeari, un bush, etc.;
2: lji s-asirã dzãlili = lj-vinji oara, s-lji ncljidã ocljilj)
{ro: sosi, ajunge, a fi suficient, maturiza, coace}
{fr: arriver, atteindre, rejoindre, suffire, mûrir}
{en: arrive, atain, join, ripe, be sufficient}
ex: prindi s-asits (s-agiundzets) astarã n hoarã; cãnjlji lu-asirã (lu-agiumsirã) tu plai; pãnea nã aseashti (nã agiundzi); pearili asirã (s-featsirã, s-coapsirã) pri pom; nu-nj aseashti (agiundzi) mãcarea

§ asit (a-sítŭ) adg asitã (a-sí-tã), asits (a-sítsĭ), asiti/asite (a-sí-ti) – tsi ari agiumtã (ncljisã, axitã, umplutã) iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; axit, agiumtu, coptu (trã poami, grãni, etc.), agudit
{ro: sosit, ajuns, maturizat, copt}
{fr: arrivé, atteint, rejoint, suffi, mûri}
{en: arrive, atain, join, be sufficient, ripen}
ex: auãli nu suntu asiti (coapti)

§ asiri/asire (a-sí-ri) sf asiri (a-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu aseshti iuva; axiri, agiundzeari, umpleari, ncljideari, cutseari (trã poami, grãni, etc.), agudiri
{ro: acţiunea de a sosi, de a ajunge, de a maturiza; sosire, ajungere, maturizare, coacere}
{fr: action d’arriver, d’atteindre, de rejoindre, de suffire, de mûrir}
{en: action of arriving, of ataining, of joining, of being sufficient, of ripening)}
ex: cu asirea tsi featsi, dzãsi

§ axescu1 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – (unã cu asescu)
ex: axi (umplu, ncljisi, agiumsi, s-featsi) un an di cãndu muri; lji si axirã
(expr: bitisirã) dzãlili; lji s-avea axitã
(expr: lj-avea vinjitã chirolu); chicuta s-lu-axeascã (s-lu-agudeascã); mi axi (agudi) cu cheatra n cap; lji s-avea axitã (lj-avea vinjitã oara)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãndãzii/fãndãzie

fãndãzii/fãndãzie (fãn-dã-zí-i) sf fãndãzii (fãn-dã-zíĭ) – lugurii tsi s-veadi icã s-aducheashti mash cu mintea (ca tu-un yis, ca unã minduiri, cari agiutã scriitorlji, puetslji, artishtilj, etc. tu lucrul a lor); pistipsirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea, cãndu nu-ari nitsiunã provã cã easti dealihea ashi; fãntãzii, fãndãxiri, yis
{ro: fantezie, reverie, imaginaţie; închipuire}
{fr: imagination; présomption}
{en: imagination; presumption}
ex: multã fãndãzii duchii la omlu aestu; easti om cu fãndãzii

§ fãntãzii/fãntãzie (fãn-tã-zí-i) sf fãntãzii (fãn-tã-zíĭ) – (unã cu fãndãzii)

§ fãndãxii/fãndãxie (fãn-dãc-sí-i) sf fãndãxii (fãn-dãc-síĭ) – (unã cu fãndãzii)

§ fãndãxescu1 (fãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV fãndãxii (fãn-dãc-síĭ), fãndãxeam (fãn-dãc-seámŭ), fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxiri/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) – ved lugurii cu mintea (nyisedz, minduescu, lugursescu, etc.); ãnj trec fãndãzii prit minti
{ro: închipui, imagina}
{fr: s’imaginer}
{en: imagine, presume}
ex: fãndãxea-ts cã yini unã dzuã cãndu nu cama pots s-lucredz

§ fãndãxit1 (fãn-dãc-sítŭ) adg fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxits (fãn-dãc-sítsĭ), fãndãxiti/fãndãxite (fãn-dãc-sí-ti) – tsi ari vidzutã (s-ari nyisatã) lucri cu mintea
{ro: imaginat, prezumţios}
{fr: imaginé, présomptueux}
{en: imagined; presumptious}

§ fãndãxiri1/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) sf fãndãxiri (fãn-dãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fãndã-xeashti
{ro: acţiunea de a-şi închipui; închipuire}
{fr: action de s’imaginer}
{en: action of imagining}

§ fãndãzescu (fãn-dãzés-cu) (mi) vb IV fãndãzii (fãn-dãzíĭ), fãndãzeam (fãn-dãzeámŭ), fãndãzitã (fãn-dãzí-tã), fãndãziri/fãndãzire (fãn-dãzí-ri) – (unã cu fãndãxescu1)

§ fãndãzit (fãn-dãzítŭ) adg fãndãzitã (fãn-dãzí-tã), fãndãzits (fãn-dãzítsĭ), fãndãziti/fãndãzite (fãn-dãzí-ti) – (unã cu fãndãxiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãrãxescu1

hãrãxescu1 (hã-rãc-sés-cu) (mi) vb IV hãrãxii (hã-rãc-síĭ), hãrãxeam (hã-rãc-seámŭ), hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxiri/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) – fac unã tãljiturã njicã pri trup (cheali) i pri mardzinea-a unui lucru (cu tsiva tsi talji, cu-unã aguditurã di-un lucru tãljitos, cu-unã zgrãmari, etc.); fac un semnu cu cutsutlu pi-un arãbush tra s-tsãn unã isapi; noatsin, nsimnedz, simnedz; zgrãm, zgãir; (fig: hãrãxescu = dau lishor di cariva, lu-agudescu lishor, lu-ahulescu)
{ro: cresta}
{fr: faire un cran, érafler}
{en: notch, scratch}
ex: l-hãrãxii (l-zgrãmai) la cicior; mi hãrãxii la mãnã; cãt ãl hãrãxii (cãt ded di el)

§ hãrãxit1 (hã-rãc-sítŭ) adg hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxits (hã-rãc-sítsĭ), hãrãxiti/hãrãxite (hã-rãc-sí-ti) – tsi s-ari tãljatã niheamã; tsi-lj si featsi unã tãljiturã (un semnu, zgrãmãturã) njicã; nutsinat, nsimnat, simnat; zgrãmat, zgãirat
{ro: crestat}
{fr: entaillé}
{en: notched, scratched}

§ hãrãxiri1/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) sf hãrãxiri (hã-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-hãrãxeashti; nurisinari, nsimnari, simnari; zgrãmari, zgãirari
{ro: acţiunea de a cresta}
{fr: action de faire un cran, d’érafler}
{en: action of notching, of scratching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã