§ nstriinat (nstri-i-nátŭ) adg nstriinatã (nstri-i-ná-tã), nstriinats (nstri-i-nátsĭ), nstriinati/nstriinate (nstri-i-ná-ti) – cari easti pitricut (i s-ari dusã singur) s-bãneadzã tu xeani; dipãrtat di-un loc (un di-alantu; xinitipsit
{ro: înstrăinat, depărtat}
{fr: envoyé à l’étranger; dépaysé}
{en: sent tu foreign lands; expatriated}
ex: multu nstriinat (dipãrtat, traptu di-unã parti) di fara-a lui easti

§ nstriinari/nstriinare (nstri-i-ná-ri) sf nstriinãri (nstri-i-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi si nstriineadzã; dipãrtari, xinitipsiri
{ro: acţiunea de a înstrăina, de a se depărta; înstrăinare, depărtare}
{fr: action d’envoyer à l’étranger; de dépayser}
{en: action of sending tu foreign lands; of expatriating}

§ striinedz (stri-i-nédzŭ) (mi) vb I striinai (stri-i-náĭ), striinam (stri-i-námŭ), striinatã (stri-i-ná-tã), striinari/striinare (stri-i-ná-ri) – (unã cu nstriinedz)
ex: nji striinã tuti lucrili; di-anda si nsurã, si striinã shi di pãrintsã shi di farã

§ striinat (stri-i-nátŭ) adg striinatã (stri-i-ná-tã), striinats (stri-i-nátsĭ), striinati/striinate (stri-i-ná-ti) – (unã cu nstriinat)

§ striinari/striinare (stri-i-ná-ri) sf striinãri (stri-i-nắrĭ) – (unã cu nstriinari)

{ro: acţiunea de a dori, de a pofti, de a invita; de a ordona, de a comanda; de a dispune, de a stăpâni, de a ursi; dorinţă; poftire; invitare; ordonare, comandare; stăpânire, ursire}
{fr: action de désirer, de convoiter, d’inviter; d’ordonner, de commander; de dominer, de maîtriser, de posséder, de prédestiner}
{en: action of desiring, of inviting; of ordering, of commanding; of ruling, of controlling, of subduing, of predestinating}
ex: ursirea (vrearea, sivdãlu) al ami-rã; tini ursirea (mirachea) a ta ts-u fitsesh; ahtari-lj fu ursirea (scriata)

§ ursitã (ur-sí-tã) sf ursiti/ursite (ur-sí-ti) – atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-amintã); ursiri, mirã, njirã, soarti, scriatã, fatãzã, scriiturã, cãsmeti, tihi
{ro: destin, soartă}
{fr: destin, sort}
{en: destiny, fate}
ex: lja-ts tini trei dzãli tru a ta ursitã (mirã); unã ursitã (soarti) urutã angrica; poati si s-mutã ursita shi scriata a dzãnilor; cum lj-easti ursita (scriata) di antreia searã, ashi va-lj si tihiseascã; ashi-lj fu ursita (soartea) s-moarã tu loc axen

§ ursitor (ur-si-tórŭ) adg ursitoari/ursitoare (ur-si-tŭá-ri), ursitori (ur-si-tórĭ), ursitoa-ri/ursitoare (ur-si-tŭá-ri) – (omlu) cari acljamã pri cariva n casã; cari dimãndã; cari dumneashti pristi un crat; cari stãpueashti; (mira) cari scrii soartea-a njiclui cãndu s-amintã; etc.
{ro: cel care pofteşte pe cineva să facă ceva, cel care domneşte peste o ţară, cel care dă ordine, ursitor, etc.}
{fr: qui invite, qui commande, qui domine, qui maîtrise, qui decides la sort de quelqu’un; dominateur; etc.}
{en: who desires, who gives orders, who commands, who dominates, who rules, who decides the fate of someone, etc.}

§ oriste! (o-rís-te) adv, inter – zbor cu cari cariva easti ursit s-intrã n casã (s-lja tsiva, s-facã un lucru, etc.); orse!, ursea!, buiurun
{ro: poftim}
{fr: s’il vous plaît, je vous en prie, veuillez, voilà, tenez!}
{en: please, come in, here you are, here it is, take it, etc.}
ex: oriste (intrã, yinu) la noi

§ orse! (ór-se) adv, inter – (unã cu oriste!)
ex: orse (ursea) nã cafei; Petri, orse!

{ro: total străin}
{fr: complètement étranger}
{en: completely foreign}
ex: ca un xen, pataxen, u minteashti hoara; cu-unã limbã axeanã, pataxeanã

§ xeanã (cseá-nã) sf xea-ni/xeane (cseá-ni) – stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lucru i hiintsã tsi nu easti-a atsilui tsi zburashti; axeanã, xinãtati, xinitii, xinitilji, strinãtati, curbeti
{ro: străinătate}
{fr: pays ètranger; (à) l’ètranger}
{en: foreign country}
ex: fudzi tu xeani (tu locuri diparti di-aclo iu s-aflã, largu di soi sh-di oaminjlj-a lui); tsi-ts lipsea, mãrate preftu, s-aruts piper tu xeanã (a altui) mãcari!; nu-i tu mãna-a noastrã, cã luguria-i tu mãnã xeanã (a altui mãnã, nu mãna-a mea); nj-tricui bana ma multu tu xeani; xeana-i greauã; greali suntu xeanili; tu xeanili lãi sh-blãstimati; dupã tsi sã nsurã, dusi tu xeani; s-nu lj-u toarnã mintea tsiva feati sh-armãni tu xeani; cãndu lã vinji oara s-lja xeanili, chinsirã deadun dinoarã; ca vãrã cãni cãndu intrã tu casã xeanã

§ axeanã (ac-seá-nã) sf axeani/axeane (ac-seá-ni) – (unã cu xeanã)
ex: fug jilits tu axeani; s-turnã ditru axeani; tu xeani noauã anj, sh-acasã cu doi aslanj; tu axeani easti; un om dit axeani

§ xinãtati/xinãtate (csi-nã-tá-ti) sf xinãtãts (csi-nã-tắtsĭ) – (unã cu xeanã)
ex: va-nj ti duts tu xinãtati; cali lungã loarã cãtrã voi tru xinãtati

§ xinitii/xinitie (csi-ni-tí-i) sf xinitii (csi-ni-tíĭ) – (unã cu xeanã)
ex: tãsh tu ponda xinitii; masturlji fug tu xinitii

§ xinitilji/xinitilje (csi-ni-tí-lji) sf xinitilj (csi-ni-tíljĭ) – (unã cu xeanã)

§ xinit (csi-nítŭ) adg xinitã (csi-ní-tã), xinits (csi-nítsĭ), xiniti/xinite (csi-ní-ti) – tsi s-ari dusã tu xeani; tsi bãneadzã tu xea-ni; tsi s-ari turnatã dit xeani; xinitor, axinitor, xinitimen
{ro: în-străinat}
{fr: expatrié; qui est parti à l’étranger; qui vit à l’étranger}
{en: foreigner; who went to live in a foreign country}
ex: cãnticlu a xinitlui (tsi bãneadzã tu xeani); o, gione, o, xinite!; trapsirã vãrã dzuã cali xinitslji

§ axinit (ac-si-nítŭ) adg axinitã (ac-si-ní-tã), axinits (ac-si-nítsĭ), axiniti/axinite (ac-si-ní-ti) – (unã cu xinit)
ex: l-cljimarã sh-pi axinit; cã-s axinits shi nu cunoscu vãrnã din hoarã

§ nixinit (nic-si-nítŭ) adg nixinitã (nic-si-ní-tã), nixinits (nic-si-nítsĭ), nixiniti/nixinite (nic-si-ní-ti) – tsi nu easti xinit; tsi nu s-dutsi (nu s-ari dusã) tu xeani
{ro: neînstrăinat}
{fr: non expatrié; qui ne se dépayse pas; qui ne va pas à l’étranger}
{en: who does not go to live in a foreign country}
ex: un gioni nixinit

§ xinitor (csi-ni-tórŭ) adg xinitoari/xinitoare (csi-ni-tŭá-ri), xinitori (csi-ni-tórĭ), xinitoari/xinitoare (csi-ni-tŭá-ri) – (unã cu xinit)
ex: ved xinitorlu (atsel tsi s-avea dusã tu xeani) s-toarnã tora

§ axinitor (ac-si-ni-tórŭ) adg axinitoari/axinitoare (ac-si-ni-tŭá-ri), axinitori (ac-si-ni-tórĭ), axinitoari/axinitoare (ac-si-ni-tŭá-ri) – (unã cu xinit)
ex: ghini vinjish, axinitoare

§ xinitimen (csi-ni-ti-ménŭ) adg xinitimenã (csi-ni-ti-mé-nã), xinitimenj (csi-ni-ti-ménjĭ), xinitimeni/xinitimene (csi-ni-ti-mé-ni) – (unã cu xinit)

§ xinitipsescu (csi-ni-tip-sés-cu) (mi) vb IV xinitipsii (csi-ni-tip-síĭ), xinitipseam (csi-ni-tip-seámŭ), xinitipsitã (csi-ni-tip-sí-tã), xi-nitipsiri/xinitipsire (csi-ni-tip-sí-ri) – pitrec cariva s-bãneadzã (i mi duc singur s-bãnedz) tu xeani; nstriinedz
{ro: înstrăina}
{fr: envoyer à l’étranger; dépayser}
{en: send tu foreign lands; expatriate}
ex: xinitipsii (bãnai tu xeani) tutã-nj bana

§ xinitipsit (csi-ni-tip-sítŭ) adg xinitipsitã (csi-ni-tip-sí-tã), xinitipsits (csi-ni-tip-sítsĭ), xinitipsiti/xinitipsite (csi-ni-tip-sí-ti) – cari easti pitricut (i s-ari dusã singur) s-bãneadzã tu xeani; nstriinat
{ro: înstrăinat}
{fr: envoyé à l’étranger; dépaysé}
{en: sent tu foreign lands; expatriated}

§ xinitipsiri/xinitipsire (csi-ni-tip-sí-ri) sf xinitipsiri (csi-ni-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (i tsiva) easti pitricut (i s-ari dusã singur) s-bãneadzã tu xeani; nstriinari
{ro: acţiunea de a înstrăina; înstrăinare}
{fr: action d’envoyer à l’étranger; de dépayser}
{en: action of sending tu foreign lands; of expatriating}

§ xenu- (csé-nu-) shi xinu- (csí-nu-) prifixu – prifixu tsi yini di la zborlu “xen” tsi s-bagã nãintea-a unor zboarã (ma multu verbi), tra s-lã alãxeascã shi s-lã adavgã tu noima-a lor di-aradã, shi noima di xen, trã xen, etc.; di-aradã, aestu prifixu easti dispãrtsãt (i nidispãrtsãt) di zbor cu semnul “-“ shi zborlu cu prifixu s-aflã bãgat deadun cu zborlu a curi noimã u-alãxeashti
{ro: prefix care adaugă un sens de “străin” sensului original a cuvântului}
{fr: prefixe, qui ajoute au sens du mot, le sens d’“étranger”}
{en: prefix, that adds to the meaning of the word, that of “foreign”}

§ xinumsescu (csi-num-sés-cu) vb IV xinumsii (csi-num-síĭ), xinumseam (csi-num-seámŭ), xinumsitã (csi-num-sí-tã), xinumsiri/xinumsire (csi-num-sí-ri) – l-fac pri cariva s-fugã (l-pitrec) surghiuni tu xeani; ãlj dzãc a unui s-fugã (lu-agunescu) dit un loc; l-dau nafoarã di la lucru; agunescu, azgunescu, azunjescu, aznjescu, avin, dipãrtedz, surghiunipsescu, xipundisescu, ãlj dau pãrtãljli (palmili, tsãruhili), lj-aspun poarta, etc.
{ro: exila, goni, alunga}
{fr: exiler, chasser, bannir}
{en: expatriate, chase, banish}

§ xinumsit (csi-num-sítŭ) adg xinumsitã (csi-num-sí-tã), xinumsits (csi-num-sítsĭ), xinumsiti/xi-numsite (csi-num-sí-ti) – azgunit, aznjit, agunit, avinat
{ro: exilat, gonit, alungat}
{fr: exilé, chassé, banni}
{en: chased, banished}

§ xinumsiri/xinumsire (csi-num-sí-ri) sf xinumsiri (csi-num-sírĭ) – azguniri, aznjiri, aguniri, avinari
{ro: acţiunea de a exila, de a goni, de a alunga; exilare, gonire, alungare}
{fr: action d’exiler, de chasser, de bannir}
{en: action of expatriating, of chasing, of banishing}