DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

axolit

axolit (ac-só-litŭ) adg axolitã (ac-só-li-tã), axolits (ac-só-litsĭ), axoliti/axolite (ac-só-li-ti) – tsi easti un singur; shungru, singur, manolcu, manoleac, xen, axen
{ro: solitar}
{fr: seul, solitaire}
{en: alone, solitary}
ex: easti axolit (singur, xen) tu lumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nacã

nacã (ná-cã) adv – zbor tsi nvãrtushadzã putearea-a unei ãntribari; easti dealihea cã; s-nu tsiva di…; naca, nucã, videm, napa, napã, napu, nupu, ageaba, hagiba, nu tsiva, au
{ro: oare, nu cumva, nu care cumva}
{fr: peut-être que, est-ce que, en quelque sorte; par hasard}
{en: maybe, really, somehow, by chance}
ex: nacã (ageaba) treatsi vãrã cãravi?; nacã aflã firmanea?; cari eshti? nacã (eshti tsiva) draclu?; nacã, nacã (poati) da di un sots mãlãgar; nacã, nacã, (poati) lu-agiutã cãsmetea?; nacã-nj (nu tsiva-nj) vinji shi nu-lj njershu; nacã nj-vidzush tsiva (nu tsiva di-nj vidzush) cãprili?

§ naca (ná-ca) adv – (unã cu nacã)
ex: naca furlji (furlji, nu tsiva) yin s-nã furã?; naca (nu tsiva, poati) vrei s-yinj la noi?

§ nucã3 (nú-cã) adv – (unã cu nacã)
ex: nucã (nacã, nu cã) vrei, ma tsi s-fats

§ napa (ná-pa) adv – (unã cu nacã)
ex: napa (nacã) easti toamnã multu-amarã?; napa (naca) ti-arãsi?; s-mutreascã, napa (naca) da cap om axen?; napa (naca) va ta s-yinã?; napa-nj loash di oclju?; napa (s-hibã) unã, napa (s-hibã) alantã?

§ napã (ná-pã) adv – (unã cu nacã)

§ napu (ná-pu) adv – (unã cu nacã)
ex: napu (nacã) yin, napu (nacã) s-ved, napu (nacã) dea-dirã cap?; napu (naca) lj-ari furatã di la nãsã?

§ nupu (nú-pu) cong – (unã cu nacã)
ex: cãntitsi s-nupu (s-nu tsiva di) cãntats; intrã n yinji, ma ascultã: s-nupu (s-nu tsiva di) mãts auã multã; lj-fu fricã s-nupu glãreascã (s-nu tsiva di glãreashti); nupu-nj (nacã-nj) yini n hoarã; s-nupu aibã (naca ari, s-nu tsiva di ari) tsiva

§ nupo (nú-po) cong – (unã cu nacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

striin

striin (stri-ínŭ) sm, sf, adg striinã (stri-ínã), striinj (stri-ínjĭ), striini/striine (stri-íni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi nu suntu a noastri ma a unui alt om; lucru tsi easti loat di la altsã; xen, axen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen;
(expr: pungã striinã = paradz loats di la altu, paradz mprumutats)
{ro: străin}
{fr: étranger}
{en: foreigner, foreign}
ex: vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã (xeanã) tu a lui; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj)

§ strin (strí-nŭ) sm, sf, adg strinã (strí-nã), strinj (strí-njĭ), strini/strine (strí-ni) – (unã cu striin)
ex: ari criscutã prit strinj (xenj); strinjlji, tsi gailei va s-aibã ti casa shi ti fumealja-a ta?

§ strinãtati/strinãtate (stri-nã-tá-ti) sf strinãtãts (stri-nã-tắtsĭ) – locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lumea tsi bãneadzã tu xeani; stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; xinãtati, xinitii, xinitilji, xeanã, axeanã, cur-beti
{ro: străinătate}
{fr: pays ètranger; (à) l’ètranger}
{en: foreign country}
ex: shidzu tu strinãtati anj di dzãli; lucreadzã cu strinãtatea (xinãtatea, lumea dit xeani

§ nstriinedz (nstri-i-nédzŭ) (mi) vb I nstriinai (nstri-i-náĭ), nstriinam (nstri-i-námŭ), nstriinatã (nstri-i-ná-tã), nstriinari/nstriinare (nstri-i-ná-ri) – pitrec cariva s-bãneadzã (i mi duc singur s-bãnedz) tu xeani; (mi) dipãrtedz di-un loc (un di-alantu); xinitipsescu
{ro: înstrăina, depărta}
{fr: envoyer à l’étranger; dépayser}
{en: send tu foreign lands; expatriate}
ex: nstriinã (s-dipãrtã di) casa pãrinteascã; si nstriinarã (si xinitipsirã) tuts; cara him nstriinats (xinitipsits; icã diparti un di-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ursescu

ursescu (ur-sés-cu) (mi) vb IV ursii (ur-síĭ), urseam (ur-seámŭ), ursitã (ur-sí-tã), ursiri/ursire (ur-sí-ri) –
1: acljem cariva s-intrã (s-yinã, s-treacã, etc.) n casã, cãlisescu, voi, cupãsescu;
2: dau ordin, dimãndu, pãrãnghilsescu, pãrãnchisescu;
3: dumnescu, cumãndãrsescu, stãpuescu;
4: (mirili) lj-numãtsescu (lji scriu) a natlui cãndu s-amintã, atseali tsi va patã tu bana-a lui; scriu, numãtsescu
{ro: dori, pofti, invita; ordona, comanda; dispune, stăpâni, ursi}
{fr: désirer, convoiter, inviter; ordonner, commander; dominer, maîtriser, posséder, prédestiner}
{en: desire, invite; order, command; rule, control, subdue, predestinate}
ex: tsi urseshti (tsi tsã va inima, tsi vrei) di la noi?; s-urseshti (s-yinj ma s-vrei) mãni acasã la measã; ursea (yinu), ma s-vrei, astarã; ursea, shedz; ea ursits (tritsets, intrats) ãn casã sh-voi; s-urseshti (s-yini) la cãlivã; disicã-u, ursi (dimãndã) Dumnidzã; ma nj-escu featã, nu ursescu (nu dimãndu, nu dau mini ordin); eara om arãu, tsi ursea (dumnea) tru zãmanea atsea; nu s-urseashti (nu si stãpueashti); ursi (dimãndã) si s-adunã tutã oastea; un bimbash urseashti (easti ma mari) pristi unã njilji; cari l-urseashti (dumneashti, cumãndãr-seashti) loclu aestu?; loclu amirãrescu, tuts ãl ursescu; hilj lu-am, lu-ursesu (lu stãpuescu, cumãndãrsescu); avdzã mirili cã-lj ursirã (lj-numitsirã) tri nveastã un nat dit fashi; tsi mirili lj-ursirã (lj-numitsirã, lj-scriarã) a lui; mi ursii (numãtsii, prãxii) tri om mari

§ ursit (ur-sítŭ) adg ursitã (ur-sí-tã), ursits (ur-sítsĭ), ursi-ti/ursite (ur-sí-ti) – tsi easti acljmat oaspi tu-unã casã; intrat ãn casã; tsi-lj s-ari scriatã di miri; acljimat, cãlisit, vinjit, cupãsit, pãrãnghisit, pãrãnchisit, cumãndãrsit, stãpuit, scriat, numãtsit
{ro: dorit; poftit; invitat; ordonat, comandat; dispus, stăpânit, fixat, destinat, ursit}
{fr: désiré, convoité, invité; ordonné, commandé; dominé, maîtrisé, possédé; destiné}
{en: desired, invited; ordered, commanded; ruled, controlled, subdued, predestinated}
ex: hii ursit (cãlisit) la measã; agiumsi dzua ursitã (cumãndãrsitã, aleaptã) di amirã; acshi-lj fu ursitã (scriatã); unãoarã tsi-i ursitã (scriatã) s-hibã acshi

§ ursiri/ursire (ur-sí-ri) sf ursiri (ur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-urseashti tsiva; intrari (tritseari, n casã), acljimari, cãlisiri, vinjiri, cupãsiri, pãrãnghisiri, pãrãnchisiri, cumãndãrsiri, numãtsiri; mirachi, sivdã, vreari, scriari, ursitã, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xen

xen (csénŭ) sm, sf, adg xeanã (cseá-nã), xenj (csénjĭ), xeani/xeane (cseá-ni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi suntu a unui alt om (nu a noastri); axen, pataxen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen, strin, striin
(expr:
1: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear;
2: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
3: s-nu-l veadã yinlu tu mãnj xeani = (om tsi) sta tut chirolu mbitat)
{ro: străin}
{fr: étranger, qui appartient à quelqu’un d’autre}
{en: foreigner, foreign, which belongs to somebody else}
ex: vidzu om xen; grãdina easti xeanã (a altui om), nu-i a mea; cari, xen (tsi nu easti a lui) cal ãncalicã, n cali discalicã; s-bat caljlji tu pljamitsã xeanã (tsi nu easti a lor, iu nu sta di-aradã); azgunea cucotlu atsel xenlu (tsi nu easti a tãu); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; lucru xen (a altui), nu tsãni cãldurã; tu mãcari xeanã (tsi nu easti a ta, tsi nu u mãts tini), nu-arucã piper; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear), nu-agiundzi domnu vãrãoarã

§ axen (ac-sénŭ) sm, sf, adg axeanã (ac-seá-nã), axenj (ac-sénjĭ), axeani/axeane (ac-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: om axen; u mãncarã huzmichearlji shi axenjlji; ca axenlu tsi s-veadi aproapi di hoarã-lj; axenlu ti scarchinã iu nu ti mãcã

§ cãsen (cã-sénŭ) sm, sf, adg cãseanã (cã-seá-nã), cãsenj (cã-sénjĭ), cãseani/cãseane (cã-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: cãtse nu saidiseats cãsenlu (nu-l dats di mãnear xenlu)?

§ pataxen (pa-tac-sénŭ) adg pataxeanã (pa-tac-seá-nã), pataxenj (pa-tac-sénjĭ), pataxeani/pataxeane (pa-tac-seá-ni) – tsi easti dip xen

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn