DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

avuzescu

avuzescu (a-vu-zés-cu) vb IV avuzii (a-vu-zíĭ), avuzeam (a-vu-zeámŭ), avuzitã (a-vu-zí-tã), avuziri/avuzire (a-vu-zí-ri) –
1: mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu si stau tu apã shi s-nu mi nec;
2: (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fac un lucru sã sta i s-curã pri fatsa-a apãljei;
3: cu lupãtsli fac unã varcã si s-minã pri apã; lupãtedz (unã varcã); anot, not, amplãtescu, mplãtescu
{ro: înota, pluti, vâsli}
{fr: nager, surnager, flotter, ramer}
{en: swim, float, overfloat, row (boat)}

§ avuzit (a-vu-zítŭ) adg avuzitã (a-vu-zí-tã), avuzits (a-vu-zítsĭ), avuziti/avuzite (a-vu-zí-ti) – (lucru, varcã) tsi sta (i ari stãtutã) niminat pri apã; (om) tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; (lucru, varcã) tsi sta (i ari stãtutã) niminat, i s-ari minatã pri apã; anutat, nutat, amplãtit, mplãtit
{ro: înotat, plutit, vâslit}
{fr: nagé, surnagé, flotté, ramé}
{en: swum, floated, overfloated, rowed (boat)}

§ avuziri/avuzire (a-vu-zí-ri) sf avuziri (a-vu-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva avuzeashti; anutari, nutari, amplãtiri, mplãtiri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti, de a vâsli}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter, de ramer}
{en: action of swimming, of floating, of over-floating, of rowing (boat)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anot

anot (a-nótŭ) vb I anutai (a-nu-táĭ), anutam (a-nu-támŭ), anutatã (a-nu-tá-tã), anutari/anutare (a-nu-tá-ri) – mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu s-nu mi nec; (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn pristi apã, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fãrã s-mi min dip, caftu sã stau pri fatsa-a apãljei; fac un lucru sã sta i s-curã pri fatsa-a apãljei; not, amplãtescu, mplãtescu, avuzescu; (fig: anot tu... = hiu mplin di; am multu lucru; mi-aflu mintit multu tu...; etc:)
{ro: înota, pluti}
{fr: nager, surnager, flotter}
{en: swim, float, overfloat}
ex: anoatã, yinu pãnã aoatsi; priningã budza di-amari anuta sh-iu eara apa cama putsãnã; scãnduri di cãichi asparti anuta (avuzea, eara dusi di apã) pri-aoa sh-pri-aclo; anuta tu (fig: nuta tu, eara mplin di) sudori

§ anutat (a-nu-tátŭ) adg anutatã (a-nu-tá-tã), anutats (a-nu-tátsĭ), anutati/anutate (a-nu-tá-ti) – (om) tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; (lucru) tsi sta (i ari stãtutã) niminat pri apã; nutat, amplãtit, mplãtit, avuzit
{ro: înotat, plutit}
{fr: nagé, surnagé, flotté}
{en: swum, floated, overfloated}

§ anuta-ri/anutare (a-nu-tá-ri) sf anutãri (a-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva anoatã pri apã; anutari, amplãtiri, mplãtiri, avuziri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti; înotare, plutire; înot; nataţie}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter; natation}
{en: action of swimming, of floating, of overfloating; swimming}

§ not1 (nótŭ) vb I nutai (nu-táĭ), nutam (nu-támŭ), nutatã (nu-tá-tã), nutari/nutare (nu-tá-ri) – (unã cu anot)
ex: cãnili shtea s-noatã; nu shtii ne s-noatã (s-minã pri apã, s-hibã dus di apa tsi s-minã), ne sã mplãteascã (si sta niminat pri fatsa-a apãljei)

§ nutat1 (nu-tátŭ) adg nutatã (nu-tá-tã), nutats (nu-tátsĭ), nutati/nutate (nu-tá-ti) – (unã cu anutat)

§ nutari1/nutare (nu-tá-ri) sf nutãri (nu-tắrĭ) – (unã cu anutari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

buduvai

buduvai (bu-du-váĭŭ) sn buduvai/buduvae (bu-du-vá-i) – chelindru mari, maxus adrat tra s-tsãnã muljituri tu el (di-aradã apã, lapti, gaz, etc.) trã tsãneari tu-un loc i trã purtari dit un loc tu altu, ncãrcat pri-unã aftuchinã (amaxi) mari; unã soi di groapã mari adratã tu loc (ca unã njicã baltã, lac njic i ca unã cãzani mari di metal, cimentu, cheatrã, etc. dishcljisã prisuprã), tu cari s-adunã shi s-tsãni apã; sternã, gurnã, hãvuzi
{ro: cisternă, bazin}
{fr: citerne, bassin}
{en: cistern, tank}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gurnã

gurnã (gúr-nã) sf gurni/gurne (gúr-ni) – unã soi di groapã mari adratã tu loc (ca unã baltã, lac njic i ca unã cãzani mari di metal, cimentu, cheatrã, etc. dishcljisã prisuprã), tu cari s-adunã shi s-tsãni apã; buduvai, sternã, hãvuzi
{ro: bazin}
{fr: bassin}
{en: tank}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hãvuzi/hãvuze

hãvuzi/hãvuze (hã-vú-zi) sf hãvuzi (hã-vúzĭ) – loc tu cari s-tsãni apã (ti-aspilarea-a vasilor, ti beari, tra s-anoatã oaminjlji, etc.); njic loc adrat di om (trã mushuteatsã, tu mesea-a unui cãsãbã, dinin-tea-a unei binai mari, etc.), tu cari s-bagã apã di s-fatsi ca unã soi di lac njic, multi ori cu-unã fãntãnã tu mesi di iu azvoami apa; avuz, gurnã, buduvai, sternã
{ro: havuz, bazin de apă}
{fr: bassin à eau}
{en: water basin}
ex: si-astupã hãvuzea

§ avuz (a-vúzŭ) sn avuzi/avuze (a-vúzĭ) – (unã cu hãvuzi);
ex: bagã ghiumlu pi avuz; bãgã tutã vãsãria pi avuz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lupatã

lupatã (lu-pá-tã) sf lupãts (lu-pắtsĭ) – hãlati faptã di-unã ploaci njicã (de her, lemnu, etc. niheamã nduplicatã), acãtsatã di-unã coadã lungã, cu cari omlu lja dit un loc tsarã (chitritseali, cãrbunj, etc.) sh-u-arucã tu altu loc;
(expr:
1: lupatã di foc = lupata cu cari s-tradzi jarlu dit foc, cu cari s-minteashti foclu;
2: lupatã di cireap; lupata-a cireaplui = lupata cu cari s-bagã pãnea tu cireapurli dit horli di-aoa sh-un chiro;
3: lupata di varcã; lupata di la lãndurã = lupata cu cari s-tradzi apa tra si s-facã varca si s-minã;
4: sapã sh-lupatã = moartea;
5: di sapã sh-lupatã vãrã nu ascapã = nu-ascapã vãr di moarti;
6: mash sapa sh-lupata va lu ndripteadzã = mash cu moartea va s-facã bun;
7: di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã = cu idyiul lucru pots s-fats bun, ma pots s-fats sh-arãu;
8: cu lupata s-curã neaua din cali = ca s-lu fatsi ghini un lucru lipseashti s-lu fats cu-unã hãlati tsi-lj si uidiseashti)
{ro: lopată}
{fr: pelle}
{en: shovel}
ex: pindzi nãoarã pravatos cu lupata; tsara scoasã cu lupãts; dit cireap pãnea u scutem cu lupata; loai lupata di varcã tu mãnã

§ lupãtar (lu-pã-tárŭ) sm lupãtari (lu-pã-tárĭ) – lucrãtor cu lupata; atsel cari fatsi i vindi lupãts; atsel tsi fatsi cu lupata si s-minã varca
{ro: lopătar}
{fr: homme qui travaille avec la pelle; celui qui vend des pelles; fabricant de pelles}
{en: man who shovels something; shovel maker or seller}

§ lupãtedz (lu-pã-tédzŭ) vb I lupãtai (lu-pã-táĭ), lupãtam (lu-pã-támŭ), lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtari/lupãtare (lu-pã-tá-ri) – cu lupãtsli tsi li bag tu apã tra s-u pingu (trag), fac unã varcã si s-minã; dau cu lupata (s-fac unã groapã, s-aruc cãrbunj tu foc, etc.); avuzescu
{ro: vâsli, lopăta, da cu lopata}
{fr: ramer, pelleter}
{en: row (boat), paddle (canoe), shovel}
ex: lupãta tuts cu puteari; patru lupãta shi un tsãnea dumeea

§ lupãtat (lu-pã-tátŭ) adg lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtats (lu-pã-tátsĭ), lupãtati/lupãtate (lu-pã-tá-ti) – (varca) tsi easti minatã di om cu lupãtsli
{ro: vâslit, lopătat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mplãtescu2

mplãtescu2 (mplã-tés-cu) vb IV mplãtii (mplã-tíĭ), mplãteam (mplã-teámŭ), mplãtitã (mplã-tí-tã), mplãtiri/mplãtire (mplã-tí-ri) – mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu s-nu mi nec; (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fac un lucru sã sta pri fatsa-a apãljei; amplãtescu, anot, not, avuzescu; (fig: mplãtescu = shed tu vimtu, azboiru)
{ro: înota, pluti}
{fr: nager, surnager, flotter}
{en: swim, float, overfloat}
ex: ca nã peanã mplãtea (sta niminat prisuprã pri apã); shtiu sã mplãtescu (si-anot) tu arãu; nãsã-i dit munti shi nu shtii ne s-anoatã, ne sã mplãteascã (si sta pristi apã fãrã si s-afundã); shtea di mplãtea (anuta) tu apã shi cu-unã scãndurã tu mãnã, dã-lj-u, dã-lj-u, ishi tu mardzinea di-amari; videa cã duhlu a Hristolui mplãtea (fig: azbuira) n casã

§ mplãtit2 (mplã-títŭ) adg mplãtitã (mplã-tí-tã), mplãtits (mplã-títsĭ), mplãti-ti/mplãtite (mplã-tí-ti) – (lucru) tsi sta (i ari statã) niminat pri apã; tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; amplãtit, anutat, nutat, avuzit
{ro: înotat, plutit}
{fr: nagé, surnagé, flotté}
{en: swam, floated, overfloated}

§ mplãtiri2/mplãtire (mplã-tí-ri) sf mplãtiri (mplã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva mplãteashti pri apã; amplãtiri, anutari, nutari, avuziri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti; înotare, plutire; înot}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter; nage}
{en: action of swimming, of floating, of overfloating; swim}

§ amplãtescu2 (am-plã-tés-cu) vb IV amplãtii (am-plã-tíĭ), amplãteam (am-plã-teámŭ), amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãtiri/amplãtire (am-plã-tí-ri) – (unã cu mplã-tescu2)

§ amplãtit2 (am-plã-títŭ) adg amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãtits (am-plã-títsĭ), amplãtiti/amplãtite (am-plã-tí-ti) – (unã cu mplãtit2)

§ amplãtiri2/amplãtire (am-plã-tí-ri) sf amplãtiri (am-plã-tírĭ) – (unã cu mplãtiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

nufir

nufir (nú-firŭ) sf nufiri/nufire (nú-fi-ri) – numã tsi s-da la ma multi planti tsi bãneadzã tu apã, cu-unã soi di tseapã groasã, cãrnoasã, dit cari crescu frãndzã tsi avuzescu pi apã, cu cuditsã lungã, goalã pri dinãuntru, sh-cu lilici mãri, albi icã galbini, cu-anjurizmã mushatã
{ro: nufăr}
{fr: nénuphar}
{en: water lily}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pampori/pampore

pampori/pampore (pam-pó-ri) sf pampori (pam-pórĭ) – adãrãmintu mari, faptu maxus tra s-avuzeascã pristi apã multã (lac mari, amari, uchean) shi s-poartã lumi shi pãrmãtii dit un loc tu altu, tu mãri dipãrtãri; pampor
(expr: escu pampori = mi min agonja sh-lishor; hiu sarpit)
{ro: vapor}
{fr: bateau}
{en: ship}
ex: tricurã amarea cu pamporli; vinj cu pamporea dit Amirichii; stats, ficiori, sã zãptãsim aoatsi pamporea; amirãlu lji ncãrcã pamporea di-amalamã shi diamanti; lj-deadi nãpoi pamporea shi oaminjlji tsi avea chirutã; cãndu intrã tu pampori, acãtsã nã furtunã; alantã dzuã sh-treatsi nã pampori shi, vidzãndalui lunjinã, vinji s-veadã tsi curã; shi-l loarã tu pampori shi-l dusirã la mã-sa

§ pampor (pam-pórŭ) sn pampoari/pampoare (pam-pŭá-ri) – (unã cu pampori)
ex: intrai tu pampor shi ishii Sãrunã; omlu-aestu easti pampor
(expr: easti sarpit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãni/pãne

pãni/pãne (pắ-ni) sf pãnj (pắnjĭ) – cãrvealji di-aloat adrat dit fãrinã di grãn (sicarã, misur, etc.) amisticatã sh-frimintatã cu apã (sari, maeauã, etc.) cari, dupã tsi creashti, s-bagã tu cireap tra si s-coacã; (fig:
1: pãni = (i) measã; (ii) cãrvealji di pãni; (iii) potisi, tesi, lucru; (iv) njedz (di-alunã, nucã, etc.); (v) dip tsiva trã mãcari; expr:
2: pãni di mpãrtsãri = pãni tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor;
3: mãc pãni = stau la measã sh-mãc;
4: (vindu) ca pãnea caldã = (vindu) lishor, agonja;
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: bag (intru) tu mari pãni, tu pãni vãsilcheascã = intru tu (acats) un lucru bun (unã potisi, thesi bunã), iu hiu ghini pãltit sh-am multã puteari;
8: iu-nj ljau (scot) pãnea = iu bãnedz, iu-nj trec bana;
9: nu-ari pãni = nu-ari lucru cu cari si sh-amintã bana;
10: nj-scot pãnea; am pãni; hiu tu pãni = lucredz sh-amintu pãradz tra s-pot s-bãnedz;
11: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear; treatsi unã banã grea, mãrãnatã;
12: sh-pãnea tsi u mãcã, nu u mãcã cu-arihati = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti niisih tut chirolu, cu tuti cã easti avut;
13: l-scot dit pãni = l-scãrchescu, l-dau nafoarã (lu-avin) di la lucru, lj-dau tastrul;
14: (muljari) tsi da pãni a furlor = (muljari) nitinjisitã cari, tri pãradz, s-bagã tu-ashtirnut cu itsi bãrbat; curvã, putanã;
15: s-nu caltsã pãnea-a unui = s-lji pricunoshti bunlu tsi tsã-l featsi cã ti tsãni pri lucru;
16: nu-nj si dutsi pãnea la gurã, la inimã; nu-nj si bagã pãni n gurã = hiu ahãntu nvirinat cã nu pot s-mãc, mãc fãrã orixi, nu ved hãiri di mãcarea tsi-u fac;
17: giur pri pãni = soi di giurat: giur pri tsi am ma scumpu tu lumi;
18: va vãtãmari cu pãnea n gurã = zbor tsi-aspuni ta s-nu-ai dip njilã di cariva;
19: nu u calcã pãnea, cã ti-acatsã di oclji = easti mari-amãrtii s-ti portsã arãu shi s-nu pricunoshti bunlu tsi tsã si featsi)
{ro: pâine}
{fr: pain}
{en: bread}
ex: pãnea caldã nu easti sãnãtoasã; pãnea tsi u mãts cu-angrãnji, nu s-acatsã di tini; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; mãcãm pãni sh-sari deadun; s-vindu ca pãnea caldã
(expr: lishor, agonja); pãni di bubotã (pãni di fãrinã di misur); lj-aflai pri pãni (fig: pri measã, iu mãca); si sculã di pi pãni (fig: di pri measã); alunili tsi-adusesh nu-au pãni (fig: njedz); nu-avea pãni (fig: dip tsiva) s-mãcã; pãni, grãn di mpãrtsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sternã

sternã (stér-nã) sf sterni/sterne (stér-ni) – vas multu mari, ca un chelindru, maxus adrat tra s-tsãnã muljituri tu el (di-aradã apã, lapti, gaz, etc.), trã tsãneari tu-un loc, i trã purtari dit un loc tu altu, ncãrcat pri-unã aftuchinã (amaxi) mari; unã soi di groapã mari adratã tu loc (ca unã baltã, lac njic i ca unã cãzani mari di metal, cimentu, cheatrã, etc. dishcljisã prisuprã), tu cari s-adunã shi s-tsãni apã; buduvai, gurnã, hãvuzi
{ro: cisternă, bazin}
{fr: citerne, bassin}
{en: cistern, tank}
ex: ningã arãulu atsel eara un buduvai, sternã, nu tsãn ghini minti; lu-arcarã ghiftili pescul tu buduvai, tu sternã; sterna eara mari sh-cu apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã