§ lãvrusit (lã-vru-sítŭ) adg lãvrusitã (lã-vru-sí-tã), lãvrusits (lã-vru-sítsĭ), lãvrusiti/lãvrusite (lã-vru-sí-ti) – (unã cu avursit)

§ lãvrusiri/lãvrusire (lã-vru-sí-ri) sf lãvrusiri (lã-vru-sírĭ) – (unã cu avursiri)

§ dizvursescu (diz-vur-sés-cu) (mi) vb IV dizvursii (diz-vur-síĭ), dizvurseam (diz-vur-seámŭ), dizvursitã (diz-vur-sí-tã), dizvursiri/dizvursire (diz-vur-sí-ri) – nj-ljau anasa shi-nj yini suflitlu la loc dupã tsi am avursitã multu shi am astãmãtsitã di la un copus greu tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu); stau di isihãsescu (cã mi aduchescu multu apustusit); discurmu, dispustusescu, arihãtip-sescu, apãnghisescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripã-sedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) odihni}
{fr: (se) reposer, (se) délasser}
{en: rest}
ex: mi dizvursii (mi discurmai) sum paltin; aesti sãrbãtori ãnj dizvursirã bratsili; s-diz-vurseascã (s-isihãseascã) di munduiri; shidzãndalui, s-dizvur-seascã (si s-discurmã)

§ dizvursit (diz-vur-sítŭ) adg dizvursitã (diz-vur-sí-tã), dizvursits (diz-vur-sítsĭ), dizvursiti/dizvursite (diz-vur-sí-ti) – tsi ari astãmãtsitã copuslu faptu (lucru tsi-l avurseashti multu), tra s-poatã sã-sh lja anasa; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; discurmat, dispustusit, arihãtipsit, apãnghisit, arã-pãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {odihnit}
{fr: reposé, délassé}
{en: rested}

§ dizvursi-ri/dizvursire (diz-vur-sí-ri) sf dizvursiri (diz-vur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dizvurseashti; discurmari, dispustusiri, arihã-tipsiri, apãnghisiri, arãpãsari, arãpãsiri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsari; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a (se) odihni; odihnă}
{fr: action de (se) reposer, de (se) délasser; délassement, repos}
{en: action of resting; rest}

{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

{fr: reposé, délassé}
{en: rested}
ex: him dispustusits (dizvursits) di noaptea aestã

§ dispustusiri/dispus-tusire (dis-pus-tu-sí-ri) sf dispustusiri (dis-pus-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dispustuseashti; discurmari, dizvursiri, arihã-tipsiri, apãnghisiri, arãpãsari, arãpãsiri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsat; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a (se) odihni; repauzare; odihnă}
{fr: action de (se) reposer; délassement, repos}
{en: action of resting, of recovering; rest}
ex: nu dispustusii ninga; pri cali greauã dispustusirea easti bunã

§ mãn2 (mắnŭ) vb II mash (máshĭŭ), mãneam (mã-neámŭ), masã (má-sã), mãneari/mãneare (mã-neá-ri) – (unã cu armãn2)
ex: masim (armasim, tricum noaptea) tu un trap agru; va s-mãnem (s-ar-mãnem, s-tritsem) seara Bituli

§ mas1 (másŭ) adg masã (má-sã), mash (máshĭ), masi/mase (má-si) – (unã cu armas1)

§ mãnea-ri2/mãneare (mã-neá-ri) sf mãneri (mã-nérĭ) – (unã cu armãneari)

§ arãmãn2 (a-rã-mắnŭ) vb II arãmash (a-rã-máshĭŭ), arãmãneam (a-rã-mã-neámŭ), arãmasã (a-rã-má-sã), arãmãneari/arãmãneare (a-rã-mã-neá-ri) – (unã cu armãn2)
ex: dusi s-lja apã cu talarlu shi arãmasi aclo; mãratlu arãmasi gol ca tufechea

§ arãmas (a-rã-másŭ) adg arãmasã (a-rã-má-sã), arãmash (a-rã-máshĭ), arãmasi/arãmase (a-rã-má-si) – (unã cu armas)

§ arãmãneari/arãmãneare (a-rã-mã-neá-ri) sf arãmãneri (a-rã-mã-nérĭ) – (unã cu armãneari)

§ armãsãturã (ar-mã-sã-tú-rã) sf armãsãturi (ar-mã-sã-túrĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi si mparti tsiva (s-ari mãcatã, s-ari loatã unã parti, etc.); atsea tsi-armãni dupã tsi s-ari vindutã unã pãrmãtii; arãmãsãturã, armas, arestu, restu, sãvurã, sãburã, bãtãlãmã, pãtãlãmã
{ro: rămăsătură, rămăşiţă}
{fr: reste}
{en: rest}
ex: bãneadzã cu-armãsãturi di la misalea-a altui; lã deadi armãsãturi

§ arãmã-sãturã (a-rã-mã-sã-tú-rã) sf arãmãsãturi (a-rã-mã-sã-túrĭ) – (unã cu armãsãturã)

§ armas2 (ar-másŭ) sn armasi/armase (ar-má-si) – (unã cu armãsãturã)
ex: avem un armas (restu, armãsãturã) di niscãntsã aslanj

§ urãt2 (u-rắtŭ) adg urãtã (u-rắ-tã), urãts (u-rắtsĭ), urãti/urãte (u-rắ-ti) – (unã cu aurãt1);
ex: ãlj s-avea urãtã bana (avea bizirsitã, s-avea sãturatã di banã) fãrã hilj-su; cã-lj s-avea urãtã (s-avea sãturatã) di shidearea-a lui

§ urãri/urãre (u-rắ-ri) sf urãri (u-rắrĭ) – (unã cu aurãri)

§ urã (ú-rã) sf uri/ure (ú-ri) – sãmtsãrea vãrtoasã di dushmãnilji tsi u ari un om trã cariva; pizmã
{ro: ură}
{fr: haine}
{en: hate}
ex: cu oclj-arosh, turbats di urã