DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agonja

agonja (a-gó-njĭa) adv – dupã putsãn chiro; tsi s-fatsi unãshunã; gonja, agunja, anghiu, curundu, dalaga
{ro: curând, repede}
{fr: bientôt, vite}
{en: soon, fast}
ex: s-alinã agonja, agonja; agonja dupã avucat

§ gonja (gó-njĭa) adv – (unã cu agonja)

§ agunja (a-gú-njĭa) adv – (unã cu agonja)
ex: s-agiungã ma agunja; cum fudzea nãs agunja

§ agunjisescu (a-ghu-nji-sés-cu) (mi) vb IV agunjisii (a-ghu-nji-síĭ), agunjiseam (a-ghu-nji-seámŭ), agunjisitã (a-ghu-nji-sí-tã), agunjisiri/agunjisire (a-ghu-nji-sí-ri) – caftu (voi, pingu) tsiva tra si s-facã cama agonja; curundedz, (mi) arãchescu, ayiusescu, viisescu, pristinisescu
{ro: grăbi}
{fr: (se) hâter}
{en: hasten, hurry on}
ex: imnai sh-ti-agunjiseai; agunjisea-ti putsãn

§ agunjisit (a-ghu-nji-sítŭ) adg agunjisitã (a-ghu-nji-sí-tã), agunjisits (a-ghu-nji-sítsĭ), agunjisiti/agunjisite (a-ghu-nji-sí-ti) – cari caftã s-lu facã un lucru cãt cama-agonja; cari easti pimtu si s-agunjiseascã; tsi s-ari agunjisitã; arãchit, ayiusit, viisit, pristinisit
{ro: grăbit}
{fr: hâté}
{en: hastened}
ex: tsi eshti ahãt agunjisitã

§ agunjisiri/agunjisire (a-ghu-nji-sí-ri) sf agunjisiri (a-ghu-nji-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari s-agunjiseashti; arãchiri, ayiusiri, viisiri, pristinisiri
{ro: acţiunea de a se grăbi; grăbire}
{fr: action de (se) hâter}
{en: action of hastening}

§ agunjii/agunjie (a-ghu-njí-i) sf agunjii (a-ghu-njíĭ) – mirachea tsi u ari cariva s-facã tsiva i s-agiungã iuva cãt cama agonja; avrapã, yii, ayiusealã, curundeatsã
{ro: grabă, iuţeală}
{fr: hâte, vitesse, rapidité}
{en: haste, speed, swiftness}
ex: tut bati cu-agunjii (avrapã, yii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

avucat

avucat (a-vu-cátŭ) sm avucats (a-vu-cátsĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea, etc.; dichigor
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}

§ avucãtlichi/avucãtliche (a-vu-cãt-lí-chi) sf avucãtlichi (a-vu-cãt-líchĭ) – tehnea shi mãsturilja di avucat
{ro: avocatură}
{fr: profession d’avocat; finauderie}
{en: lawyer’s profession}
ex: aspuni mari avucãtlichi (mãsturilji di avucat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dichi/diche

dichi/diche (dhí-chi) sf dichi (dhíchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, hachi; (fig: dichi = atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi; lufe, arugã, rugã, misto, pagã, platã; expr:
2: lj-dau dichi a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea;
3: am dichi = am ndriptati; atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi;
4: lj-fac dichi a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari; lj-mirimitisescu nindriptatea tsi lj-u-am faptã altãoarã; lj-fac driptati;
5: lj-vinji di dichi = lj-u poati, shtii cum s-lu-azvingã, etc.
6: lj-vinji tu dichi = lji si ndreadzi huzmetea)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: amintã la giudicatã cã el avea dichea; adzã sh-lo dichea (fig: aruga, mistolu) ma nu-sh pãlti borgea

§ dichigor (dhi-chi-ghórŭ) sm dichigori (dhi-chi-ghórĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea; avucat
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}

§ adichii/adichie (a-dhi-chí-i) sf adichii (a-dhi-chíĭ) – nidriptati, nindriptati, apadichii, hilieti, strãmbãtati
{ro: nedreptate}
{fr: injustice}
{en: injustice}

§ apadichii/apadichie (a-pa-dhi-chí-i) sf apadichii (a-pa-dhi-chíĭ) – (unã cu adichii)
ex: apadichia (nidriptatea) s-chearã

§ adic (á-dhicŭ) adg adicã (á-dhi-cã), adits (á-dhitsĭ), aditsi/aditse (á-dhi-tsi) – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: nedrept}
{fr: injuste}
{en: injust}

§ adica (á-dhi-ca) adv – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: pe nedrept}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gramã

gramã (grá-mã) sf gramati/gramate (grá-ma-ti) – semnu dit alfabet tsi-aspuni unã boatsi; (fig:
1: gramã = (i) soea di scriari tsi u fatsi cariva; (ii) carti, scriturã, scriitoari pitricutã (loatã di) la cariva;
2: gramã, gramati = carti, nvitsãturã, sculii; expr:
3: cu mãnata li mãcã gramatili = nveatsã ghini la sculii;
4: li ncarcã pri cucot gramatli = nu nveatsã tsiva, nu s-acatsã sculia di el;
5: luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili” = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu easti ti sculii, tsi nu lu-ariseashti cartea)
{ro: literă; pl: litere, carte, învăţătură, educaţie}
{fr: lettre; pl: lettres, enseignement, instruction, école}
{en: letter; pl: letters, education, school}
ex: carti albã sh-gramã lai; mash trã gramã, alãsats-lu; gra-matili (fig: cartea, nvitsãtura) nu au mardzini; cari toarnã frãndzãli, gramati (fig: carti) nu nveatsã; shtia multã gramã (fig: carti, sculii); lj-cunoscu grama (fig: soea di scriari); nu-ari gramã (scriari) ahãt mushatã ca frati-tu; loai unã gramã (fig: carti, scriturã, scriitoari) aeri; nu loai vãrnã gramã (fig: carti scriatã) di mãna-a lui

§ gramatichii/gramatichie (gra-ma-ti-chí-i) sf gramatichii (gra-ma-ti-chíĭ) – nomurli tsi-aspun cum easti unã limbã adratã, cum s-leagã zboarãli dit idyea fumealji (ca zbor shi zburãscu bunãoarã), cum s-alãxescu zboarãli (cãndu trec di la singular la plural i di la masculin la fiminin, bunãoarã), cum s-leagã zboarãli un cu-alantu tra s-aspunã unã idei, minduiri, etc.; cartea tsi aspuni aesti reguli
{ro: gramatică}
{fr: grammaire}
{en: grammar}

§ grãmãti-chii/grãmãtichie (grã-mã-ti-chí-i) sf grãmãtichii (grã-mã-ti-chíĭ) – (unã cu gramatichii)

§ gramatico (gra-ma-ti-có) sm gramaticadz (gra-ma-ti-cádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; grãmãtic, eazagi
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ grãmãtic (grã-mã-tícŭ) sm grãmãtits (grã-mã-títsĭ) –
1: gramatico, eazagi;
2: un tsi scrii cãrtsã di isturii (spuneri, puizii, pãrmiti, etc.); scriitor
{ro: secretar; scriitor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn