DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avrã

avrã (á-vrã) sf fãrã pl – vimtu lishor tsi-adutsi cu el niheamã arãtsimi; vimtul tsi bati di cãtrã amari sh-adutsi cu el niheamã arãtsimi tu-unã dzuã cãlduroasã; putsãna arãtsimi adusã di-unã adiljari di vimtu (di shidearea la unã aumbrã di pom, etc.); ni-heamã arcoari (arãtsimi); adiljari;
(expr: cu avrã = lishor)
{ro: adiere (de vânt), briză, răcoare}
{fr: brise, fraîcheur, aisance}
{en: breeze, coolness}
ex: aoa easti avrã (bati niheamã vimtu); tsi avrã-nj yini; aestã casã ari avrã; fudzirã seara pi avrã (cãndu fãtsea niheamã-arãtsimi); eara tes sum saltsi la avrã (iu nu fãtsea sh-ahãtã cãldurã); sh-fãtsea avrã (vimtu); cu cartea scoati paradz cu avrã
(expr: lishor)

§ avredz (a-vrédzŭ) (mi) vb I avrai (a-vráĭ), avram (a-vrámŭ), avratã (a-vrá-tã), avrari/avrare (a-vrá-ri) – stau tu avrã, (nj-)fac avrã; aduchescu ma putsãnã cãldurã (cu bearea di apã aratsi, etc.); (nj-)lj-au vimtu; nj-fac avrã (cu minarea ninti-nãpoi a unei carti i avritsã); avrescu;
(expr: lu-avredz, lj-avredz unã = lj-dau (lj-ardu, lj-plãscãnescu, lj-cruescu, etc.) unã pliscutã)
{ro: (se) răcori; bate (briza)}
{fr: (se) rafraîchir; souffler (une brise)}
{en: cool, refresh (oneself)}
ex: mi avrai (loai vimtu, nj-aflai avrã) ghini ningã pãduri; vimtul voi s-mi-avreadzã; vimtul, cu-arãslu n gurã, u-avrã niheamã; s-videari, cã-nj yini avrã, bagã-u strãmbã; porcul intrã tu barã si s-avreadzã; ãlj avreadzã shi ãlj lunjineadzã

§ avrat (a-vrátŭ) adg avratã (a-vrá-tã), avrats (a-vrátsĭ), avrati/avrate (a-vrá-ti) – tsi easti bãtut di-un vimtu lishor tsi-adutsi avrã; tsi ari loatã vimtu; tsi s-aducheashti ghini cã ari loatã vimtu; tsi sh-featsi (tsi shidzu la) avrã; avrit
{ro: răcorit}
{fr: rafraîchi, battu par la brise, soulagé}
{en: cooled, refreshed}

§ avrari/avrare (a-vrá-ri) sf avrãri (a-vrắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-avreadzã (cãndu avreadzã tsiva); avriri
{ro: acţiunea de a (se) răcori; de a bate (briza); răcorire, răcoreală}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curcu

curcu (cúr-cu), sm, sf curcoanji/curcoanje (cur-cŭá-nji), curtsi (cúr-tsi), curcoanji/curcoanje (cur-cŭá-nji) – pulj mari di casã (cari vinji tu Ivropi dit Amirichii iu s-aflã ninga ca agru-pulj) cu coada largã cari s-disfatsi (trã mascur) ca unã avritsã; horhan, miscu, misircu, misiroc, pilican
{ro: curcan, curcă}
{fr: dindon, dinde}
{en: turkey (cock), turkey}

§ horhan (hór-hanŭ) sm, sf horhanã (hór-ha-nã), horhanj (hór-hanjĭ), horhani/horhane (hór-ha-ni) – (unã cu curcu)

§ curconj (cur-cónjĭŭ) sm, sf curcoanji/cur-coanje (cur-cŭá-nji), curconj (cur-cónjĭ), curcoanji/curcoanje (cur-cŭá-nji) – [zbor tsi dipuni dit “curcu”] bãrbatlu loat cu crunã (a unei muljari); muljarea loatã cu crunã (a unui bãrbat); sots, oaspi, bãrbat, muljari, nicuchir/nicuchirã; hurhonj/hurhoanji
{ro: soţ, soţie}
{fr: compagnon, mari, épouse}
{en: husband, wife}

§ hurhonj (hur-hónjĭŭ) sm, sf hurhoanji/hurhoanje (hur-hŭá-nji), hurhonj (hur-hónjĭ), hurhoanji/hurhoanje (hur-hŭá-nji) – [zbor tsi dipuni dit “horhan”] (unã cu curconj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fabricã

fabricã (fá-bri-cã) sf fãbrits (fắ-britsĭ) – loclu iu s-fac lucri (pãr-mãtii) multi, tuti di-unã soi, unã dupã-alantã sh-agonja, di-aradã cu unã i ma multi machini; fambricã, favricã
{ro: fabrică}
{fr: fabrique}
{en: factory, mill, plant}
ex: va u dimãndãm la fabricã trã tini

§ favricã (fá-vri-cã) sf fãvrits (fắ-vritsĭ) – (unã cu fabricã)
ex: ahiurhirã sh-la noi si s-dishcljidã fãvrits; avem nã favricã di veshtu

§ fambricã (fám-bri-cã) sf fãmbrits (fắm-britsĭ) – (unã cu fabricã)

§ fabricantu (fa-bri-cán-tu) sm fabricantsã (fa-bri-cán-tsã) – om tsi lucreadzã tu fabricã; nicuchir di fabricã; fambricantu, favricantu
{ro: fabricant}
{fr: fabricant}
{en: maker, manufacturer}

§ fambricantu (fam-bri-cán-tu) sm fambricantsã (fam-bri-cán-tsã) – (unã cu fabricantu)

§ favricantu (fa-vri-cán-tu) sm favricantsã (fa-vri-cán-tsã) – (unã cu fabricantu)
ex: tuti turliili di favricantsã cutriirã Machidunia; un favricantu di birã ari nietea s-dishcljidã nã favricã Bituli

§ favric (fá-vricŭ) vb I favricai (fa-vri-cáĭ), favricam (fa-vri-cámŭ), favricatã (fa-vri-cá-tã), favricari/favricare (fa-vri-cá-ri) – fac pãrmãtii tu-unã favricã, tuti di-unã soi, unã dupã-alantã sh-agonja, di-aradã cu unã i ma multi machini
{ro: fabrica}
{fr: fabriquer}
{en: manufacture}
ex: s-favricã shi veshtu, shi birã, shi zahãri

§ favricat (fa-vri-cátŭ) adg favricatã (fa-vri-cá-tã), favricats (fa-vri-cátsĭ), favricati/favricate (fa-vri-cá-ti) – (pãrmãtii) tsi easti faptã tu-unã favricã
{ro: fabricat}
{fr: fabriqué}
{en: manufactured}
ex: favricatili a favri-cãljei a voastrã nu para suntu buni

§ favricari/favricare (fa-vri-cá-ri) sf favricãri (fa-vri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-favricã pãrmãtii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

favru

favru (fá-vru) sm favri (fá-vri) –
1: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; atsel tsi ncaltsã calu cu petali; favur, hirar, hãlche, alban, nalban, pitãlar;
2: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã malama sh-asimea tra s-facã stulii mushati tsi li poartã oaminjlji; hrisic, hriscu
{ro: fierar, argintar}
{fr: ferronnier, forgeron, orfèvre}
{en: blacksmith, silversmith}
ex: s-dutsi la un favru shi dimãndã s-lji facã trei armati di stranji; s-dusi la un favru, sh-adrã penuri mãri shi un cioc; adarã un san la un favru; favrul sh-arãdi di nãs; mash ghiftsãlj suntu favri (hirari, hãlcheadz) la noi; li ded la favru s-nji li-alicheascã bucãtsli

§ favur (fá-vurŭ) sm favuri (fá-vuri) – (unã cu favru)
ex: chealea u ded a favurlui

§ fãvrii/fãvrie (fã-vrí-i) sf fãvrii (fã-vríĭ) – tehnea-a hirarlui; ducheanea iu s-lucreadzã herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her, lucrili di cari ari ananghi hirarlu, etc.; hirãrilji, ceacrã
{ro: fierărie, argintărie}
{fr: ferronnerie, orfèvrerie}
{en: blacksmith shop; silversmith shop; hardware (store)}
ex: sucachea ntreagã easti sadea di fãvrii

§ fãvrescu (fã-vrés-cu) vb IV fãvrii (fã-vríĭ), fãvream (fã-vreámŭ), fãvritã (fã-vrí-tã), fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) – lucredz herlu (cu foclu, cioclu shi amonea) tra s-fac un lucru, unã hãlati; fãvrusescu
{ro: făuri, lucra fierul}
{fr: forger, travailler le fer}
{en: forge; work the iron}
ex: deadi s-nji fãvreascã nã cljai nauã, cã atsea veaclja s-avea chirutã

§ fãvrit (fã-vrítŭ) adg fãvritã (fã-vrí-tã), fãvrits (fã-vrítsĭ), fãvriti/fãvrite (fã-vrí-ti) – (her) tsi easti lucrat tra si s-facã nã hãlati di el; fãvrusit
{ro: făurit, (fier) lucrat}
{fr: forgé, (fer) travaillé}
{en: forge; (iron) worked}

§ fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) sf fãvriri (fã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãvreashti tsiva; fãvrusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãhtarã

lãhtarã (lãh-tá-rã) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; lãhtari, lãhtar, pãvrii, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, datã, frixi, ceaush, trom, trumarã, tãrtili, cutrom, pirdeshi
{ro: groază, spaimă}
{fr: terreur, effroi, épouvante}
{en: terror, fright}
ex: di mari lãhtarã, lji ngljitsã sãndzili

§ lãhtari/lãhtare (lãh-tá-ri) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – (unã cu lãhtarã)
ex: lj-acatsã tuts nã lãhtari; lãhtari mi lja cãndu nj-aduc aminti di-atsea noapti, aclo s-lji hibã!

§ lãhtar (lãh-tárŭ) sm pl(?) – (unã cu lãhtarã)
ex: gri gionili cu lãhtar; ti loa lãhtarlu cãndu li videai; tsãnea ãn bratsã cu lãhtar un trup

§ lãhtãrii/lãhtãrie (lãh-tã-rí-i) sf lãhtãrii (lãh-tã-ríĭ) – lãhtarea sh-trimburarea tsi lu-acatsã omlu cãndu s-aspari multu; lãhtarã, lãhtari, lãhtar
{ro: groază, tremur de frică}
{fr: terreur, effroi}
{en: terror}

§ lãhtãros (lãh-tã-rósŭ) adg (shi adv invar) lãhtãroasã (lãh-tã-rŭá-sã), lãhtãrosh (lãh-tã-róshĭ), lãhtãroasi/lãhtãroase (lãh-tã-rŭá-si) – tsi lãhtãrseashti (aspari) multu; tsi fatsi fricã multã; aspãros, fricos
{ro: înfricoşător, înspăimântător}
{fr: affreux, affreusement, épouvantable}
{en: frightful, dreadful}
ex: un polim lãhtãros; fantomã lãhtãroasã; sh-bati nã cãmbanã multu lãhtãroasã; lãhtãros s-avdi cãmbana

§ lãhtãrsescu (lãh-tãr-sés-cu) (mi) vb IV lãhtãrsii (lãh-tãr-síĭ), lãhtãrseam (lãh-tãr-seámŭ), lãhtãrsitã (lãh-tãr-sí-tã), lãhtãrsiri/lãhtãrsire (lãh-tãr-sí-ri) – l-fac s-aducheascã (aduchescu) unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, pãvrusescu, mpãvrusescu, mpãvrescu, bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr: lãhtãrsescu dupã (trã) = am mari mirachi trã; mor sh-cher di vreari trã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

miscu1

miscu1 (mís-cu) sm, sf miscã (mís-cã), mischi (mís-chi), mis-chi/mische (mís-chi) – pulj mari di casã (cari vinji tu Ivropi dit Amirichii iu s-aflã ninga ca agru-pulj) cu coada lathã cari s-disfatsi (trã mascur) ca unã avritsã; misircu, misiroc, curcu, horhan, pilican
{ro: curcan, curcă}
{fr: dindon, dinde}
{en: turkey (cock), turkey}
ex: cu sibepea-a ficiorlui tãlje miscul atsel marli; easti budãlã ca un miscu

§ misircu (mi-sír-cu) sm, sf misircã (mi-sír-cã), misirtsi (mi-sír-tsi), misirtsi/misirtse (mi-sír-tsi) – (unã cu miscu1)
ex: lji psusirã tuts misirtsilj di-arcoari

§ misiroc (mi-si-rócŭ) sm misirots (mi-si-rótsĭ) – mascurlu miscu (misircu, curcu, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã