DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avrã

avrã (á-vrã) sf fãrã pl – vimtu lishor tsi-adutsi cu el niheamã arãtsimi; vimtul tsi bati di cãtrã amari sh-adutsi cu el niheamã arãtsimi tu-unã dzuã cãlduroasã; putsãna arãtsimi adusã di-unã adiljari di vimtu (di shidearea la unã aumbrã di pom, etc.); ni-heamã arcoari (arãtsimi); adiljari;
(expr: cu avrã = lishor)
{ro: adiere (de vânt), briză, răcoare}
{fr: brise, fraîcheur, aisance}
{en: breeze, coolness}
ex: aoa easti avrã (bati niheamã vimtu); tsi avrã-nj yini; aestã casã ari avrã; fudzirã seara pi avrã (cãndu fãtsea niheamã-arãtsimi); eara tes sum saltsi la avrã (iu nu fãtsea sh-ahãtã cãldurã); sh-fãtsea avrã (vimtu); cu cartea scoati paradz cu avrã
(expr: lishor)

§ avredz (a-vrédzŭ) (mi) vb I avrai (a-vráĭ), avram (a-vrámŭ), avratã (a-vrá-tã), avrari/avrare (a-vrá-ri) – stau tu avrã, (nj-)fac avrã; aduchescu ma putsãnã cãldurã (cu bearea di apã aratsi, etc.); (nj-)lj-au vimtu; nj-fac avrã (cu minarea ninti-nãpoi a unei carti i avritsã); avrescu;
(expr: lu-avredz, lj-avredz unã = lj-dau (lj-ardu, lj-plãscãnescu, lj-cruescu, etc.) unã pliscutã)
{ro: (se) răcori; bate (briza)}
{fr: (se) rafraîchir; souffler (une brise)}
{en: cool, refresh (oneself)}
ex: mi avrai (loai vimtu, nj-aflai avrã) ghini ningã pãduri; vimtul voi s-mi-avreadzã; vimtul, cu-arãslu n gurã, u-avrã niheamã; s-videari, cã-nj yini avrã, bagã-u strãmbã; porcul intrã tu barã si s-avreadzã; ãlj avreadzã shi ãlj lunjineadzã

§ avrat (a-vrátŭ) adg avratã (a-vrá-tã), avrats (a-vrátsĭ), avrati/avrate (a-vrá-ti) – tsi easti bãtut di-un vimtu lishor tsi-adutsi avrã; tsi ari loatã vimtu; tsi s-aducheashti ghini cã ari loatã vimtu; tsi sh-featsi (tsi shidzu la) avrã; avrit
{ro: răcorit}
{fr: rafraîchi, battu par la brise, soulagé}
{en: cooled, refreshed}

§ avrari/avrare (a-vrá-ri) sf avrãri (a-vrắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-avreadzã (cãndu avreadzã tsiva); avriri
{ro: acţiunea de a (se) răcori; de a bate (briza); răcorire, răcoreală}
{fr: action de (se) rafraîchir; de souffler (une brise); fraîcheur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

favru

favru (fá-vru) sm favri (fá-vri) –
1: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; atsel tsi ncaltsã calu cu petali; favur, hirar, hãlche, alban, nalban, pitãlar;
2: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã malama sh-asimea tra s-facã stulii mushati tsi li poartã oaminjlji; hrisic, hriscu
{ro: fierar, argintar}
{fr: ferronnier, forgeron, orfèvre}
{en: blacksmith, silversmith}
ex: s-dutsi la un favru shi dimãndã s-lji facã trei armati di stranji; s-dusi la un favru, sh-adrã penuri mãri shi un cioc; adarã un san la un favru; favrul sh-arãdi di nãs; mash ghiftsãlj suntu favri (hirari, hãlcheadz) la noi; li ded la favru s-nji li-alicheascã bucãtsli

§ favur (fá-vurŭ) sm favuri (fá-vuri) – (unã cu favru)
ex: chealea u ded a favurlui

§ fãvrii/fãvrie (fã-vrí-i) sf fãvrii (fã-vríĭ) – tehnea-a hirarlui; ducheanea iu s-lucreadzã herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her, lucrili di cari ari ananghi hirarlu, etc.; hirãrilji, ceacrã
{ro: fierărie, argintărie}
{fr: ferronnerie, orfèvrerie}
{en: blacksmith shop; silversmith shop; hardware (store)}
ex: sucachea ntreagã easti sadea di fãvrii

§ fãvrescu (fã-vrés-cu) vb IV fãvrii (fã-vríĭ), fãvream (fã-vreámŭ), fãvritã (fã-vrí-tã), fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) – lucredz herlu (cu foclu, cioclu shi amonea) tra s-fac un lucru, unã hãlati; fãvrusescu
{ro: făuri, lucra fierul}
{fr: forger, travailler le fer}
{en: forge; work the iron}
ex: deadi s-nji fãvreascã nã cljai nauã, cã atsea veaclja s-avea chirutã

§ fãvrit (fã-vrítŭ) adg fãvritã (fã-vrí-tã), fãvrits (fã-vrítsĭ), fãvriti/fãvrite (fã-vrí-ti) – (her) tsi easti lucrat tra si s-facã nã hãlati di el; fãvrusit
{ro: făurit, (fier) lucrat}
{fr: forgé, (fer) travaillé}
{en: forge; (iron) worked}

§ fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) sf fãvriri (fã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãvreashti tsiva; fãvrusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãhtarã

lãhtarã (lãh-tá-rã) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; lãhtari, lãhtar, pãvrii, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, datã, frixi, ceaush, trom, trumarã, tãrtili, cutrom, pirdeshi
{ro: groază, spaimă}
{fr: terreur, effroi, épouvante}
{en: terror, fright}
ex: di mari lãhtarã, lji ngljitsã sãndzili

§ lãhtari/lãhtare (lãh-tá-ri) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – (unã cu lãhtarã)
ex: lj-acatsã tuts nã lãhtari; lãhtari mi lja cãndu nj-aduc aminti di-atsea noapti, aclo s-lji hibã!

§ lãhtar (lãh-tárŭ) sm pl(?) – (unã cu lãhtarã)
ex: gri gionili cu lãhtar; ti loa lãhtarlu cãndu li videai; tsãnea ãn bratsã cu lãhtar un trup

§ lãhtãrii/lãhtãrie (lãh-tã-rí-i) sf lãhtãrii (lãh-tã-ríĭ) – lãhtarea sh-trimburarea tsi lu-acatsã omlu cãndu s-aspari multu; lãhtarã, lãhtari, lãhtar
{ro: groază, tremur de frică}
{fr: terreur, effroi}
{en: terror}

§ lãhtãros (lãh-tã-rósŭ) adg (shi adv invar) lãhtãroasã (lãh-tã-rŭá-sã), lãhtãrosh (lãh-tã-róshĭ), lãhtãroasi/lãhtãroase (lãh-tã-rŭá-si) – tsi lãhtãrseashti (aspari) multu; tsi fatsi fricã multã; aspãros, fricos
{ro: înfricoşător, înspăimântător}
{fr: affreux, affreusement, épouvantable}
{en: frightful, dreadful}
ex: un polim lãhtãros; fantomã lãhtãroasã; sh-bati nã cãmbanã multu lãhtãroasã; lãhtãros s-avdi cãmbana

§ lãhtãrsescu (lãh-tãr-sés-cu) (mi) vb IV lãhtãrsii (lãh-tãr-síĭ), lãhtãrseam (lãh-tãr-seámŭ), lãhtãrsitã (lãh-tãr-sí-tã), lãhtãrsiri/lãhtãrsire (lãh-tãr-sí-ri) – l-fac s-aducheascã (aduchescu) unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, pãvrusescu, mpãvrusescu, mpãvrescu, bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr: lãhtãrsescu dupã (trã) = am mari mirachi trã; mor sh-cher di vreari trã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãlavrã

pãlavrã (pã-lá-vrã) sf pãlãvri (pã-lắ-vri) – zboarã goali sh-fãrã mari simasii; palavrã, papardeli, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, chirturi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, bufchi, pufchi, shahlamarã, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja mbolja, etc.;
(expr: talji (tradzi) pãlãvri = zburashti glãrinj, dzãtsi chirturi, minciunj)
{ro: palavră}
{fr: hâblerie; rodomontade}
{en: chatter, jabber, bragging}
ex: nã trapsi ndauã pãlãvri
(expr: dzãtsi zboarã goali, minciunj, papardeli); cari ascultã pãlãvrili-a lui

§ palavrã (pa-lá-vrã) sf palãvri (pa-lắ-vri) – (unã cu pãlavrã)
ex: talji multi palãvri
(expr: dzãtsi zboarã goali, papardeli)

§ pãlãvrescu (pã-lã-vrés-cu) vb IV pãlãvrii (pã-lã-vríĭ), pãlãvream (pã-lã-vreámŭ), pãlãvritã (pã-lã-vrí-tã), pãlãvriri/pãlãvrire (pã-lã-vrí-ri) – dzãc mash pãlãvri (chirturi, papardeli, minciunj, etc.)
{ro: pălăvrăgi}
{fr: bavarder, caqueter}
{en: chatter, blab}
ex: tutã dzua pãlãvreashti, cum nu-l doari gura?

§ pãlãvrit (pã-lã-vrítŭ) adg pãlãvritã (pã-lã-vrí-tã), pãlãvrits (pã-lã-vrítsĭ), pãlãvri-ti/pãlãvrite (pã-lã-vrí-ti) – tsi dzãtsi pãlãvri
{ro: pălăvrăgi}
{fr: bavarder, caqueter}
{en: chatter, blab}

§ pãlãvriri/pãlãvrire (pã-lã-vrí-ri) sf pãlãvriri (pã-lã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãvreashti
{ro: acţiunea de a pălăvrăgi; pălăvrăgeală}
{fr: action de bavarder, de caqueter}
{en: action of chattering, of blabbing}

§ pãlãvrãgi (pã-lã-vrã-gí) sm, sf pãlãvrãgioa-nji/pãlãvrãgioanje (pã-lã-vrã-gĭŭá-nji), pãlãvrãgeadz (pã-lã-vrã-gĭádzĭ), pãlãvrãgioanji/pãlãvrãgioanje (pã-lã-vrã-gĭŭá-nji) – om tsi zburashti multu; om tsi dzãtsi mash zboarã goali sh-fãrã mari simasii; om tsi scoati mash pãlãvri din gurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãvrii/pãvrie

pãvrii/pãvrie (pã-vrí-i) sf pãvrii (pã-vríĭ) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu lu-acatsã multu frica; aspãreari multu mari; lãhtarã, lãhtari, lãhtar, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, datã, frixi, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi;
(expr: ljau pãvrii; mi-acatsã pãvria = lãhtãrsescu)
{ro: groază, spaimă}
{fr: effroi, épouvante}
{en: fright}
ex: ti-acãtsa pãvria (asparizma) di-atseali tsi-avdzai; nã easti pãvrii (fricã); fug, ca cãprili, di pãvrii (lãhtarã); lo mari pãvrii
(expr: lãhtãrsi multu); nj-fu pãvrii (multã fricã) s-trec noaptea pit murmintsã

§ mpãvrescu (mpã-vrés-cu) (mi) vb IV mpãvrii (mpã-vríĭ), mpãvream (mpã-vreámŭ), mpãvritã (mpã-vrí-tã), mpãvriri/mpãvrire (mpã-vrí-ri) – l-fac s-aducheascã (aduchescu) unã mari asparizmã; lu-aspar multu; pãvrusescu, mpãvrusescu, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, cutrumuredz, etc.
{ro: speria, îngrozi}
{fr: effrayer, s’épouvanter}
{en: frighten, scare}
ex: cãtse lu mpãvreshti (lu lãhtãrseshti) cu-ahtãri pirmiti?; mi mpãvrii (cutrimburai) cãndu-l vidzui cum aspuni la fatsã

§ mpãvrit (mpã-vrítŭ) adg mpãvritã (mpã-vrí-tã), mpãvrits (mpã-vrítsĭ), mpãvriti/mpãvrite (mpã-vrí-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; pãvrusit, mpãvrusit, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, cutrumurat, etc.
{ro: speriat, îngrozit}
{fr: effrayé, épouvanté}
{en: frightened, scared}

§ mpã-vriri/mpãvrire (mpã-vrí-ri) sf mpãvriri (mpã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mpãvreashti; pãvrusiri, mpãvrusiri, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, cutrumurari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) speria, de a (se) îngrozi; speriare, îngrozire}
{fr: action de (s’)effrayer, de s’épouvanter}
{en: action of frightening, of scaring}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn