|
|
avinatic
avinatic (a-vi-ná-ticŭ) sn – vedz tu avin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: avinavin
avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?
§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)
§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}
{en: hunted, chased}
ex: eara avinat (cãftat, tra s-hibã acãtsat) di geandari; sh-ashtipta avinatlu dit niori ãn poalã; nu puturã s-aflã avinat
chiniyi/chiniye
chiniyi/chiniye (chi-ní-yi) sf chiniyi (chi-níyĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi s-avinã (s-acatsã i s-vatãmã) agru-prãvdzã i agru-pulj, tu muntsã, pãduri shi cãmpuri; puljlu i pravda tsi fu acãtsatã i vãtãmatã tu-unã ahtari avinari; carnea di la puljlu i pravda vãtãmatã la avinari; avinari, avinatic
{ro: vânătoare; vânat}
{fr: chasse; gibier}
{en: hunt; game}
§ chiniyitor (chi-ni-yi-tórŭ) sm chiniyitori (chi-ni-yi-tórĭ) – omlu tsi s-dutsi avinari (chiniyi); chinigãtor, avinãtor, avgi
{ro: vânător}
{fr: chasseur}
{en: hunter}
§ chinigãtor (chi-ni-ghã-tórŭ) sm chinigãtori (chi-ni-ghã-tórĭ) – (unã cu chiniyitor)
coardã2
coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii
§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)
§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi
§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}
{fr: tendu, pétrifié}
{en: stretched, strained, petrified}
§ ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf ncurdãri (ncur-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurdeadzã unã coardã
frati/frate
frati/frate (frã-ti) sm frats (frátsĭ) – atsea tsi lu-ari un om (unã pravdã, mascur i feaminã) pri un mascur (om i pravdã) cu idyilj pãrintsã (icã mash un di elj, tatã i mamã); frãtic, fãrtic;
(expr:
1: (easti ca) frati = oaspi multu bun, tsi easti ca un frati;
2: frati bun = frati cu idyilj pãrintsã, tatã sh-mamã;
3: easti pi giumitati frati = tsi easti frati mash di un pãrinti, shi ari mash idyea dadã icã ari mash idyiul tatã)
{ro: frate}
{fr: frère}
{en: brother}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); eara trei frats shi unã sorã; doilji him frats bunj
(expr: avem idyilj pãrintsã); frati, frati nu hrãneashti ma cavai di cari nu lu-ari; iu si ncaci doi frats, anamisa s-nu ti badz; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz; sh-ashi, fratili-a meu! (cu nai putsãn un idyiu pãrinti; icã expr: oaspi multu bun); cari tsã-lj scoasi ocljilj?... frati-nju... tr-atsea-s adãncosh!
§ frãtic (frã-tícŭ) sm frãtits (frã-títsĭ) – frati ma njic
{ro: frăţior}
{fr: petit frère, cher frère}
{en: little brother, dear brother}
ex: nãs nãinti, frãtitslji dupã nãs; s-anciuparã, frãtic, unlu cu gura, sh-alantu cu coarda; arapi nveasta ninga nãoarã sh-aoa ti am, frãtic!; nu-i shicã aoa, lai frãtic; lã dzãsi s-tacã shi-lj bãshe la oclji frãtitslji
§ fãrtic (fãr-tícŭ) sm fãrtits (fãr-títsĭ) – (unã cu frãtic)
§ frãtsilji/frãtsilje (frã-tsí-lji) sf frãtsilji/frãtsilje (frã-tsí-lji) – soea tsi-lj fatsi (sãndzili tsi-lj leagã) doi oaminj tra s-hibã frats; vreari di frati; frãtsãlji, frãtsii;
(expr: frãtsilji = (i) vrearea tsi u au un ti-alantu doi oaspits bunj; (ii) fãrtãtlichi, fãrtãtsãlji, ligãtura tsi u-au faptã cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) doi i ma multsã sots buni cã va s-hibã avlami, ca doi frats)
{ro: frăţie, fraternitate}
{fr: fraternité}
{en: brotherhood, fraternity}
§ frãtsãlji/frãtsãlje (frã-tsắ-lji) sf frãtsãlji/frãtsãlje (frã-tsắ-lji) – (unã cu frãtsilji)
imnu
imnu (ím-nu) vb I imnai (im-náĭ), imnam (im-námŭ), imnatã (im-ná-tã), imnari/imnare (im-ná-ri) – mi min dit un loc tu altu pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu, unã shcljoapã dupã-alantã); alag (mi duc) prit multi cãljuri shi locuri; mi duc (pripadi), mi min (cu cicioarli); njergu (pripadi); calcu, alag;
(expr:
1: nj-imnã mintea = nji sã dutsi mintea, nj-treatsi prit minti, minduescu;
2: nji imnã tihea = am tihi)
{ro: merge, umbla, se duce}
{fr: marcher, (s’en) aller}
{en: walk, go}
ex: imnu tutã calea pripadi; dupã tsi imnarã cãt imnarã, agiumsirã nã searã tu-unã hoarã; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini; calea tutã imnã (njardzi pripadi) sh-cãntã; lj-lea caplu a atsilui di imnãnda; imnu multu agonja; mintea-lj imna
(expr: s-minduea, mintea-lj si dutsea) aljurea; lj-imna mintea (s-minduea) la scumpa-a lui; deapoea va s-tsã imnã sh-tihea
(expr: va s-ai sh-tihi); nu imna (nu ti du) pi ndriptatica
§ imnat1 (im-nátŭ) adg imnatã (im-ná-tã), imnats (im-nátsĭ), imnati/imnate (im-ná-ti) – tsi s-dutsi (s-ari dusã) iuva cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu; tsi ari alãgatã prit cãljuri shi locuri; cãlcat, minat, dus, alãgat
{ro: mers, umblat, dus}
{fr: marché, allé}
{en: walked, gone}
ex: nu hii imnat (alãgat) tu lumi; cãljurli aesti suntu imnati (alãgati, cãlcati) di mini di-ahãnti ori
§ imnari/imnare (im-ná-ri) sf imnãri (im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã; cãlcari, minari, dutseari, alãgari
{ro: acţiunea de a merge, de a umbla, de a se duce; umblare}
{fr: action de marcher, de s’en aller; marche, allée}
{en: action of walking, of going; walk}
ex: nã curmãm di imnari; ahãtã imnari lu avursi; di-ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa
§ niimnat (ni-im-nátŭ) adg niimnatã (ni-im-ná-tã), niimnats (ni-im-nátsĭ), niimnati/niimnate (ni-im-ná-ti) – tsi nu ari imnatã; loc iu nu s-ari cãlcatã cicior di om; nicãlcat, niminat, nidus, nealãgat
{ro: care nu a mers, neumblat, nedus}
{fr: qui n’a pas marché, qui n’a pas voyagé; (lieu) jamais visité}
ljepuri/ljepure
ljepuri/ljepure (ljĭé-pu-ri) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – agru-prici tsi bãneadzã prit pãduri shi cãmpuri (mari cãt unã cãtushi), cu urecljili lundzi, cu coada shcurtã, cu doi dintsi ma lundzi tsi s-ved cã es dit falca di nsus shi cicioarili di dinãpoi ma lundzã ca di-atseali di ninti tra s-poatã s-fugã ma-agonja; ljepri, ljepur, ljopur, lepuri;
(expr:
1: dormu ca un ljepuri = dormu multu lishor, mi dishteptu la itsi njic vrondu tsi s-fatsi deavãrliga;
2: escu ljepuri = mi-aspar lishor, escu fricos;
3: fug ca ljepuri = fug multu agonja;
4: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri = lu-astrec, alag ma-agonja; l-fac di-arshini cã lj-u pot, cã-s ma bun di el;
5: nu shtii di iu arsari ljepurli = nu shtii di iu easi, arsari tihea;
6: fur inima di ljepuri shi oauãli di sum cloci = escu multu bun fur shi omlu nu mi-aducheashti lishor cãndu-l fur)
{ro: iepure}
{fr: lapin, lièvre}
{en: rabit, hare}
ex: s-duc avinatic trã ljepuri; ficiorlji a lui ishirã s-vatãmã tsiva ljepuri; ljepurli tricu pit nolgica di nãsh shi ascãpã; di-iu nu mindueshti, di-aclotsi-arsari ljepurli
(expr: easi tihea); ljepurli arsari
(expr: tihea yini) di-iu nu ti-ashteptsã; vru si scoatã ljepuri shi deadi pri ursã; cari alagã dupã doi ljepuri, nu acatsã necã un; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri
§ ljepur (ljĭé-purŭ) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – (unã cu ljepuri)
ex: turcul lu-acatsã ljepurli cu arãbãlu; fudzea ca un ljepur
(expr: multu-agonja); lj-u fricã ca a ljepurlui
§ lje-pri/ljepre (ljĭé-pri) sm ljepri (ljĭé-pri) – (unã cu ljepuri)
ex: pots sã-lj fats cicior di ljepri?
(expr: pots s-lu astrets? sã-l fats di-arshini?)
§ ljopur (ljĭó-purŭ) sm ljopuri (ljĭó-purĭ) – (unã cu ljepuri)
§ lepuri/lepure (lé-pu-ri) sm lepuri (lé-purĭ) – (unã cu ljepuri)
ex: ca lepuri-lj fudzi ciciorlu
(expr: alagã multu-agonja); ãl feci cicior di lepuri
(expr: lu-astricui)
§ lipurici (li-pu-rícĭŭ) sm lipurici (li-pu-rícĭ) – lepuri njic
mãryescu
mãryescu (mãr-yés-cu) (mi) vb IV mãryii (mãr-yíĭ), mãryeam (mãr-yĭámŭ), mãryitã (mãr-yí-tã), mãryiri/mãryire (mãr-yí-ri) – l-fac pri cariva si s-umplã di murdãrilji; mãrghescu, mãrghisescu, smãryescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, lirusescu, chicusescu, chic, sufrusescu (un stranj)
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: dintsãlj s-mãryescu (lãescu, lirusescu); nu ti mãryea (ncãrca); s-mãryi (si ncãrcã; icã, s-featsi tut sufri) stranjlu
§ mãryit (mãr-yítŭ) adg mãryitã (mãr-yí-tã), mãryits (mãr-yítsĭ), mãryiti/mãryite (mãr-yí-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji; mãrghit, mãrghisit, smãryit, ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, lirusit, murdãripsit, sufrusit
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}
ex: mãryit (murdãripsit) di avinaticlu vãtãmat
§ mãryiri/mãryire (mãr-yí-ri) sf mãryiri (mãr-yírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-murdãripseashti tsiva; mãrghiri, mãrghisiri, smãryiri, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lichi-siri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, lirusiri, murdãripsiri, sufrusiri
{ro: acţiunea de a murdări; murdărire}
{fr: action de salir, de souiller}
{en: action of soiling}
§ mãrghescu (mãr-ghĭés-cu) (mi) vb IV mãrghii (mãr-ghíĭ), mãrgheam (mãr-ghĭámŭ), mãrghitã (mãr-ghí-tã), mãrghiri/mãrghire (mãr-ghí-ri) – (unã cu mãryescu)
§ mãrghit (mãr-ghítŭ) adg mãrghitã (mãr-ghí-tã), mãrghits (mãr-ghítsĭ), mãrghiti/mãrghite (mãr-ghí-ti) – (unã cu mãryit)
ex: stranjli tuti li ari mãrghiti (sufrusiti, nu-lj sta ghini)
§ mãrghi-ri/mãrghire (mãr-ghí-ri) sf mãrghiri (mãr-ghírĭ) – (unã cu mãryiri)
§ mãrghisescu (mãr-ghi-sés-cu) (mi) vb IV mãrghisii (mãr-ghi-síĭ), mãrghiseam (mãr-ghi-seámŭ), mãrghisitã (mãr-ghi-sí-tã), mãrghisiri/mãrghisire (mãr-ghi-sí-ri) – (unã cu mãryescu)
mplin
mplin (mplín) adg mplinã (mplí-nã), mplinj (mplínjĭ), mplini/mpline (mplí-ni) – tsi easti umplut pãnã la gurã (di nu mata ncapi si s-bagã sh-altu tsiva); tsi easti ntreg shi fãrã guvi; plin, ãmplin, umplut, dãngusit, durdursit, surusit;
(expr:
1: luna mplinã = luna cãndu s-veadi ntreagã ca unã aroatã, farã pãrtsã ascumti di-aumbra-a loclui;
2: tufechea mplinã = tufechea ncãrcatã cu gãgoashi;
3: dzuã mplinã = ntreaga dzuã;
4: zboarã mplini = zboarã salami, dealihea, fãrã minciunj;
5: easti mplin di paradz, lãschi, pirifanji, harauã, etc. = ari multsã paradz, easti murdar, cu multi lãschi pri el, multu pirifan, multu hãrsit, etc.)
{ro: plin}
{fr: plein}
{en: full}
ex: tastru tut mplin (umplut) cu flurii; nj-deadi nã tisagã mplinã di tuti poamili; mplin di harauã, ãlj chicã cioara shi nchiseashti sã s-toarnã acasã; trei dzãli mplini
(expr: ntredz) lj-u dzãsi amirãlu aoa; si-lj treacã sh-aestu dor, s-moarã cu inima mplinã
(expr: multu hãrsit, ifhãrãstisit); s-adrã un munti mplin di schinj, di pãljuri; avinãtorlji cu tufechili mplini
(expr: ncãrcati cu curshunj) dupã avinatic; cu inima mplinã di harauã
(expr: hãrsitã multu) di zboarãli buni tsi li-avea zburãtã tatãl; arsari luna mplinã
(expr: ca unã aroatã); greshti mpline
(expr: zboarã salami, dealihea), muljare?; pishtoali si-nj li portu mplini
(expr: ncãrcati)
§ ãmplin (ãm-plín) adg ãmplinã (ãm-plí-nã), ãmplinj (ãm-plínjĭ), ãmplini/ãmpline (ãm-plí-ni) – (unã cu mplin)
§ plin (plín) adg plinã (plí-nã), plinj (plínjĭ), plini/pline (plí-ni) – (unã cu mplin)
ex: suntu plini hãmbãrli di yiptu shi misur
§ mplinescu (mpli-nés-cu) (mi) vb IV mplinii (mpli-níĭ), mplineam (mpli-neámŭ), mplinitã (mpli-ní-tã), mpliniri/mplinire (mpli-ní-ri) – l-fac un lucru tra s-hibã mplin; l-fac un lucru pãnã tu bitisitã; umplu un lucru; burescu, mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, axescu
{ro: termina, împlini}
{fr: finir, accomplir}
{en: finish, complete}
tufechi/tufeche
tufechi/tufeche (tu-fé-chi) sf tufechi (tu-féchĭ) – armã di foc di multi turlii (tsi omlu poati s-u poartã cu el), cari ari un pat (cundachi) di lemnu sh-un glup (sulinar) lungu prit cari treatsi curshumea cãndu omlu u-aminã (u tradzi, u-arucã) tra si s-apãrã di dushmanj i s-lji vatãmã; tufechi, dugrã, grã, martinã, sinauer, carofilã, carupilã, cifte, manliherã;
(expr:
1: tsãtsa di tufechi = partea di la tufechi iu s-bagã capsa;
2: u sãndzinedz tufechea = ahiursescu ghini;
3: u-aruc tufechea = mi isusescu; cã la isozmati s-aminã tufechili;
4: alas s-greascã tufechea = ti fac cu zorea, ti sãlnãescu cu tufechea s-lu fats un lucru;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va parãlu multu, caftã s-adunã cu itsi trop cãt ma multsã paradz, easti multu scljinciu;
6: nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã = nu ti-acats di-un lucru cãndu nu ai tuti hãlãtsli tsi tsã lipsescu)
{ro: puşcă}
{fr: fusil}
{en: rifle}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); suflit nu-ari, suflit lja (angucitoari: tufechea); boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); muljarea, calu sh-tufechea nu si mprumutã; avea cãdzutã el tu tufechi; nu ti-agioacã cu tufechea; sh-lo tufechea nanumirea shi s-dusi avinatic; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; cãdea tufechili ca grindinea; trag elj cu tufechili, ma nu u-agudirã; la tufechi, la-apãlj sh-la cutsuti trãdzea; sh-lo nã tufechi, nã turtã caldã shi nã ploscã cu yin; u sãndzinã tufechea
(expr: nchisi ghini); u-arcã tufechea
(expr: s-isusi); cara s-nu vrei ashi, a s-greascã tufechea
(expr: va ti sãlnãescu s-u fats cu tufechea, cu zorea)
§ tufichisescu (tu-fi-chi-sés-cu) vb IV tufichisii (tu-fi-chi-síĭ), tufichiseam (tu-fi-chi-seámŭ), tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisi-ri/tufichisire (tu-fi-chi-sí-ri) – amin tufechea (tra s-agudescu tsiva i pri cariva); agudescu (pliguescu, vatãm) cu tufechea; fac vrondu cu aminarea di tufechi; curshumedz
{ro: trage cu puşca, împuşca}
{fr: tirer un coup de fusil; fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot a rifle; shoot someone (wound or kill) with a rifle}
ex: lj-tufichisirã (lj-vãtãmarã cu tufechea) tuts cãts lj-aflarã cã ascundu armi
urmã
urmã (úr-mã) sf urmi/urme (úr-mi) – semnu alãsat di cariva i di tsiva (cari-aspuni cã s-avea aflatã i cã avea tricutã prit atsel loc); semnu, ulmã, arãzgãnã, tragã, tor, dãrã;
(expr:
1: calcã pi urma-a tatã-sui = fatsi tuti lucrili ca tatã-su, cã ari tuti hãrli shi huili a lui;
2: luplu-l videm shi urma-lj cãftãm = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi lu-ari un lucru n fatsã sh-nu pistipseashti pãnã nu-lj si da un semnu cã lucrul easti dealihea;
3: lj-loai urma = mi duc dupã el s-ved tsi va facã sh-iu va s-ducã;
4: voi s-lji aflu urma = voi s-dau di el, s-lu aflu;
5: lj-chirui urma = nu mata shtiu cãtã iu easti, tsi-adarã, cãtã iu va s-ducã sh-tsi va s-facã;
6: pri iu treatsi urmã nu fatsi, nu-armasi nitsiunã urmã = nu-armasi tsiva, nitsiun semnu, di tsi s-ari faptã; nu lu-aducheashti vãr tsi fatsi sh-cãtã iu s-dutsi;
7: si-lj dau di urmã = s-aflu cãtã iu s-aflã, cãtã iu s-dusi)
{ro: urmă, vestigiu, pas}
{fr: trace, vestige, sillage, pas}
{en: trace, vestige, footstep}
ex: blidi, blidi, pãnã n Poli (angucitoari: urmili di cal); s-videa urma-lj pit neauã; urmili di cicioari; dupã urma-a ta; s-nu cãdets tru urma-a dushmanlui; di urma-a lor nu puturã s-da
(expr: nu puturã s-lu aflã); iuva s-nu-lj dai di urmã
(expr: iuva s-nu pots s-lu aflji); sh-mulje mãna tu sãndzi shi sh-alãsã urmã pri pãltãrli a gionilui-aleptu; lj-vidzu shi urma di palmã; dupã mini urmã s-nu-alãsats; di tutã niputearea ni urmã nu va-armãnã; Vaea lã chiru urma
(expr: nu mata shtii tsiva di elj); nu ari sari… nitsi urmã; tuts tu urmã; atumtsea cãlcã xeana la noi cu plãmti urmi; arcãm trei, patru urmi
§ ulmã (úl-mã) sf ulmi/ulme (úl-mi) – (unã cu urmã)
ex: mutrea, unã ulmã (urmã, tor) di tsearbã
§ ulmic (úl-micŭ) vb ulmicai (ul-mi-cáĭ), ulmicam (ul-mi-cámŭ), ulmicatã (ul-mi-cá-tã), ulmicari/ulmicare (úl-mi-cá-ri) – aduchescu (cu narea, cu-anjurzirea) urma faptã di unã prici; anjurdzescu
{ro: adulmeca}
{fr: flairer, dépister, suivre à la piste}
{en: smell, scent, sniff}
ex: nãsã bãga ureaclja, ulmica (anjurdzea cu narea) shi, apoea, hirlu (s-fãtsea) funi; cãnjlji a noshtri ulmicã ghini; nica nu easti nvitsat s-ulmicã
§ ulmicat1 (ul-mi-cátŭ) adg ulmicatã (ul-mi-cá-tã), ulmicats (ul-mi-cátsĭ), ulmicati/ulmicate (ul-mi-cá-ti) – tsi-lj s-ari anjurdzitã urma