avdu (áv-du) (mi) vb IV avdzãi (av-dzắĭ), avdzam (av-dzámŭ), avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) – aduchescu (cu ureaclja) sonurli (botsli) di deavãrliga-a mea; dãguescu, aflu, ascultu;
(expr:
1: s-avdi; s-avdu zboarã = sã zburashti;
2: (om) avdzãt = (om) di cari si zburashti (s-ari zburãtã) multu; cari easti ghini cunuscut di lumi; tsi easti cu anami (cu numã, cunuscut, shtiut, mãrit);
3: s-avdzã! = s-ascultsã! s-fats tsi dzãc!;
4: avdi cheatra s-avdã sh-el! = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-avdã tsiva, tsi nu va s-ascultã dip;
5: avdi-tuti = om dit pãrmithi tsi avdi tuti-atseali tsi si zburãscu, cãt diparti s-hibã)
{ro: auzi}
{fr: ouïr, entendre, obeir}
{en: hear, listen}
ex: s-nu ts-avdu boatsea ningã nãoarã; avdu nã vreavã nãuntru n casã; aushi ma avdi ninga ghini; nãsh zbura shi mini, lj-avdzam la ushi; avdzãi (aflai) cã s-vãtãmarã n hoarã; prit cupaci s-avdi (aduchescu cu ureaclja sonlu di la) aroput; avdzãndalui aestã, minti n cap nu-avea; avdzã-mi
(expr: ascultã-mi) muljare; cãndu nu s-avdu furi
(expr: cãndu nu-avdzã vãrã vrondu, cãndu nu si zburashti di furi), atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; s-nu-avdu zboarã
(expr: s-nu si zburascã di-aestu lucru), s-nu-avdu ncãceri; necã s-avdã nu vrea di el
(expr: nu vrea s-lji zburãshti di el); sã-lj si avdã numa
(expr: sã si zburascã di el, di numa-a lui); aestu om nu avdi
(expr: nu ascultã) di vãrnu; tsi-avdzãt shi tsi vidzut? [zbor cu cari sã nchiseashti multi ori un pãrmit]
§ avdzãt (av-dzắtŭ) adg avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãts (av-dzắtsĭ), avdzãti/avdzãte (av-dzắ-ti) – (son, boatsi di deavãrliga) tsi fu aduchit (cu ureaclja); dãguit, aflat, ascultat
{ro: auzit, celebru}
{fr: ouï, entendu, renommé, célèbre}
{en: heard; well known}
ex: pãrmit avdzãt di la mamã-mea; cãmbana fu avdzãtã; aestã muljar easti avdzãtã
(expr: cunuscutã, cu-anami) tu tutã dunjaea; un avdzãt
(expr: cunuscut, cu-anami) Fetu-Mari; avum doauã-avdzãti hori
(expr: multu cunuscuti, di cari s-ari zburãtã multu, cu-anami); mushat hii, poati sh-avdzãt
(expr: cu-anami) hii; bãna unãoarã noauã furi avdzãts
§ avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) sf avdzãri (av-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-avdi tsiva; harea tsi u-ari omlu tra s-avdã; dãguiri, aflari, ascultari
{ro: acţiunea de a auzi; auzire, auzit}
{fr: action d’ouïr, d’entendre, d’obeir; ouïe}
{en: action of hearing}
ex: avdzãrea (harea tsi u-ari omlu tra s’avdã botsli) lj-easti bunã; tu-avdzãrea-a aishtor zboarã, el s-ciudusi
§ neavdzãt (neav-dzắtŭ) adg neavdzãtã (neav-dzắ-tã), neavdzãts (neav-dzắtsĭ), neavdzãti/neavdzãte (neav-dzắ-ti) – (vrondu, boatsi) tsi nu easti avdzãtã;
(expr: neavdzãt = (i) om di cari nu si zburashti (nu s-ari zburãtã) multu; cari nu easti ghini cunuscut di lumi; tsi nu easti cu anami (cu numã, cunuscut); (ii) draclu, sã-lj creapã numa, atsel cu-un cicior, etc.)
{ro: neauzit}
{fr: inouï}
{en: unheard}
ex: nu cama adu aminti neavdzãtlu
(expr: draclu, atsel cu-un cicior); tuts s-njirarã di ciudia aestã, neavdzãtã (tsi nu s-avea avdzãtã) pãnã-atumtsea; lu-arsirã pri nari shi nividzuti, neavdzãti s-featsirã
§ neavdzãri/neavdzãre (neav-dzắ-ri) sf neavdzãri (neav-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-avdi tsiva; harea tsi u-ari omlu tra s-nu-avdã; neascultari
{ro: acţiunea de a nu auzi; neauzire}
{fr: action de ne pas ouïr, de ne pas obéir}
{en: action of not hearing}
§ avdzãtã (av-dzắ-tã) sf fãrã pl – boatsea cum s-avdi; harea tsi u ari unã boatsi tsi s-avdi lungã; di-atseali tsi s-avdu; avdzãri
{ro: rezonanţă, din auzite}
{fr: voix; résonnance; par ouï dire}
{en: sound; resonance; from what we hear}
ex: numa-aestã nu ari avdzãtã; avea avdzãtã bunã (harea tsi-avea di-avdza ghini); di pri avdzãti (di-atseali tsi s-avdu)
§ neavdzãtã (neav-dzắ-tã) sf neavdzãti/neavdzãte (neav-dzắ-ti) – lucru (zbor, pãtsãri, arãvdari, huneri, etc., di-aradã urut) tsi nu s-ari avdzãtã icã faptã pãnã tora; nividzutã, nipãtsãtã, etc.
{ro: lucru extraordinar}
{fr: chose extraordinaire, inouïe}
{en: thing unheard until now}
ex: pãtsã neavdzãtili (nipãtsãtili)
§ paraavdu (pá-ra-áv-du) (mi) vb IV paraavdzãi (pá-ra-av-dzắĭ), paraavdzam (pá-ra-av-dzámŭ), para-avdzãtã (pá-ra-av-dzắ-tã), paraavdzãri/paraavdzãre (pá-ra-av-dzắ-ri) – avdu ma multu di cãt lipseashti; avdu ma multu di ghini;
(expr: nu paraavdu; nu para avdu = nu avdu ghini, nu avdu dip)
{ro: auzi prea bine}
{fr: entendre trop}
{en: hear too well}
ex: dzã-nj ninga nãoarã, cã nu paraavdu
(expr: nu para avdu; nu avdu ghini) ghini
§ paraavdzãt (pá-ra-av-dzắtŭ) adg paraavdzãtã (pá-ra-av-dzắ-tã), paraavdzãts (pá-ra-av-dzắtsĭ), paraavdzãti/para-avdzãte (pá-ra-av-dzắ-ti) – tsi easti ghini avdzãt
{ro: auzit prea bine}
{fr: trop bien entendu}
{en: heard too well}
§ paraavdzã-ri/paraavdzãre (pá-ra-av-dzắ-ri) sf paraavdzãri (pá-ra-av-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paraavdi
{ro: acţiunea de a auzi prea bine}
{fr: action d’entendre trop}
{en: action of hearing too well}
