DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arudzinã

arudzinã (a-ru-dzí-nã) sf arudzinj (a-ru-dzínjĭ) – luguria murnã-aroshi tsi u-acatsã herlu (sh-lu-aroadi) dupã tsi sta niheamã chiro dizvilit tu nutii; rudzinã, azgurii, zgurã, zgurii, zgureauã; (fig: arudzinã = lugurii veaclji (lucru, minduiri, idei, etc.) tsi ari canda acãtsatã arudzinã pri ea)
{ro: rugină}
{fr: rouille}
{en: rust}
ex: arudzina aroadi herlu; hearili mãcati di arudzinã; vaslu acãtsã arudzinã (zgurii); bãneadzã tu veaclja arudzinã (fig: soea veaclji di banã)

§ rudzinã (ru-dzí-nã) sf rudzinj (ru-dzínjĭ) – (unã cu arudzinã)
ex: acãtsarã rudzinã hearili tu tsilar

§ arudzinedz (a-ru-dzi-nédzŭ) vb I arudzinai (a-ru-dzi-náĭ), arudzinam (a-ru-dzi-námŭ), arudzinatã (a-ru-dzi-ná-tã), arudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-ná-ri) – acats arudzinã; mi umplu (mi-acoapir) di-arudzinã; rudzinedz, arudzinescu, rudzinescu, zgurghisescu, azgurghisescu; (fig: arudzinedz = mi nvicljedz, aushescu, etc.)
{ro: rugini}
{fr: rouiller}
{en: rust}
ex: si-arudzinã vaslu; aushii, lãili armi nj-arudzinarã

§ arudzinat (a-ru-dzi-nátŭ) adg arudzinatã (a-ru-dzi-ná-tã), arudzinats (a-ru-dzi-nátsĭ), arudzinati/arudzinate (a-ru-dzi-ná-ti) – (her, lucru, etc.) tsi ari acãtsatã arudzinã pri el; tsi easti mplin di-arudzinã; rudzinat, arudzinit, rudzinit, zgurghisit, azgurghisit, arudzinos, rudzinos; (fig: arudzinat = veclju, aros, mãcat, etc.)
{ro: ruginit}
{fr: rouillé}
{en: rusted}
ex: az cordzã arudzinati (zgurghisiti) ma shed pri stizma goalã; pri-atsel cheptu-arudzinat (veclju, aushit)

§ arudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-ná-ri) sf arudzinãri (a-ru-dzi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva arudzineadzã; rudzinari, arudziniri, rudziniri, zgurghisiri, azgurghi-siri
{ro: acţiunea de a rugini; ruginire}
{fr: action de rouiller}
{en: action of rusting}

§ arudzinos (a-ru-dzi-nósŭ) adg arudzinoasã (a-ru-dzi-nŭá-sã), arudzinosh (a-ru-dzi-nóshĭ), arudzinoasi/aru-dzinoase (a-ru-dzi-nŭá-si) – tsi easti cu-arudzinã pri el; tsi ari acãtsatã arudzinã; rudzinos, arudzinat, rudzinat, arudzinit, rudzinit, zgurghisit, azgurghisit; (fig: arudzinos = veclju, aros, mãcat, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aush

aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju

§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã

§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãtãljusescu2

bãtãljusescu2 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtã-ljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-aushii; (trã vãrã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã tra s-tsã fats lucrul, ishirã hãlãts ma nali sh-cama buni, etc.); mbitãrnescu, aushescu, mushescu (tri muljeri), alghescu; mi fac veclju; anvicljedz, nvicljedz, vicljedz, nvicljescu, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: bãtãljusi (nviclje, nu mata easti la modã) aestã lugurii

§ bãtãljusit2 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; mbitãrnit, aushit, mushitã (trã muljeri), alghit, anvicljat, nvicljat, vicljat, nvicljit, vicljit
{ro: îmbătrânit, învechit}
{fr: vieilli, invétéré, devenu vieux, devenu suranné}
{en: that became old or outdated}

§ bãtãljusiri2/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aushashti (tsiva si nvicljashti); mbitãrniri, aushiri, mushiri (trã muljeri), alghiri, anvicljari, nvicljari, vicljari, nvicljiri, vicljiri
{ro: acţiunea de a îmbătrâni, de a se învechi; îmbătrânire, învechire}
{fr: action de vieillir, de devenir vieux, de devenir suranné, de tomber en désuétude}
{en: action of geting old, of getting outdated}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bitãrnu

bitãrnu (bi-tắr-nu) sm, sf, adg bitãrnã (bi-tắr-nã), bitãrnji (bi-tắr-nji), bitãrni/bitãrne (bi-tắr-ni) – (om i lucru) tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati, icã nu mata easti bun ca ma ninti); aush, mosh, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, alghit (tu peri), veclju, geagi, prezvit, pap, ghiush, tot
{ro: bătrân, vechi}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien}
{en: old, ancient}
ex: easti om bitãrnu (aush) tora; shideam sum aumbra-a arburilui bitãrnu; carnea-aestã fu di vãrnã oai bitãrnã

§ bitãrneatsã (bi-tãr-neá-tsã) sf bitãrnets (bi-tãr-nétsĭ) – catastisea tu cari s-aflã omlu cãndu aushashti; harea tsi-l fatsi pri om (lucru) tra s-hibã bitãrnu; aushatic, aushami; yiramati
{ro: bătrâneţe}
{fr: vieillesse}
{en: old age}
ex: bitãrneatsa easti multu greauã

§ bitrãn (bi-trắnŭ) sm, sf, adg bitrãnã (bi-trắ-nã), bitrãnj (bi-trắnjĭ), bitrãni/bitrãne (bi-trắ-ni) – (unã cu bitãrnu)
ex: tsi-ts fatsi bitrãna (moasha)?; easti bitrãn (aush), poati s-aibã 60 di anj

§ mbitãrnescu (mbi-tãr-nés-cu) vb IV mbitãrnii (mbi-tãr-níĭ), mbitãrneam (mbi-tãr-neámŭ), mbitãrnitã (mbi-tãr-ní-tã), mbitãrniri/mbitãrnire (mbi-tãr-ní-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-aushii; (trã un lucru) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bun ca ma ninti (nu mata easti bun tra s-tsã fats huzmetea cu el, icã ishirã alti lucri noi cama buni); aushescu, mushescu (tri muljeri), alghescu; mi fac veclju; anvicljedz, nvi-cljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu, bãtãljusescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: avancer en âge, vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old, get outdated}
ex: featili va s-nã mbitãrneascã acasã; ca cãnili tsi mbitãrneashti di leani

§ mbi-tãrnit (mbi-tãr-nítŭ) adg mbitãrnitã (mbi-tãr-ní-tã), mbitãrnits (mbi-tãr-nítsĭ), mbitãrniti/mbitãrnite (mbi-tãr-ní-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi ari aushitã, tsi s-ari faptã veclju; aushit, mushitã (trã muljeri), alghit, anvicljat, nvicljat, vicljat, nvicljit, vicljit, bãtãljusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãruntu

cãruntu (cã-rún-tu) adg cãruntã (cã-rún-tã), cãruntsã (cã-rún-tsã), cãrunti/cãrunte (cã-rún-ti) – (cãndu-i zborlu di peri, barbã, mustatsã) cari nchiseashti s-algheascã; tsi nu easti ni lai ni albu ma s-aflã iuva namisa di dauãli hromi; (om) tsi ari perlji alghi, griyi; cãnut
{ro: cărunt}
{fr: gris (en parlant des cheveux)}
{en: grey (hair)}

§ cãruntsãlji/cãruntsãlje (cã-run-tsắ-lji) sf cãruntsãlj (cã-run-tsắljĭ) – cãnutsãrea (alghirea) a perlui (a barbãljei, a mustacãljei); (fig: cãruntsãlji = aushatic)
{ro: cărunţie}
{fr: état des cheveux gris}
{en: greyness, grayness (hair)}
ex: deadi pisti nãs sh-cãruntsãlja (fig: aushaticlu)

§ cãruntsedz (cã-run-tsédzŭ) vb I cãruntsai (cã-run-tsáĭ), cãruntsam (cã-run-tsámŭ), cãruntsatã (cã-run-tsá-tã), cãruntsari/cãruntsare (cã-run-tsá-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu (di la cap, barbã, mustatsã); ãnj si fatsi perlu albu; fac peri alghi; cãnutsãscu, ncãnutsãscu, alghescu, mushcruescu, grivuescu; (fig: cãruntedz = aushescu)
{ro: cărunţi}
{fr: grisonner}
{en: grow grey}
ex: s-ari cãruntsatã (ari alghitã, fig: aushitã), s-lu vedz, nu va-l cunoshti

§ cãruntsat (cã-run-tsátŭ) adg cãruntsatã (cã-run-tsá-tã), cãruntsats (cã-run-tsátsĭ), cãruntsati/cãruntsate (cã-run-tsá-ti) – tsi-lj s-ari alghitã perlu; cãnutsãt, ncãnutsãt, alghit, mushcruit, grivuit
{ro: cărunţit}
{fr: grisonné}
{en: grown grey}

§ cãruntsari/cãruntsare (cã-run-tsá-ri) sf cãruntsãri (cã-run-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui ãlj s-algheashti perlu; cãnutsãri, ncãnutsãri, alghiri, mushcruiri, grivuiri
{ro: acţiunea de a cărunţi; cărunţire}
{fr: action de grisonner}
{en: action of growing grey}

§ cruntu1 (crún-tu) adg cruntã (crún-tã), cruntsã (crún-tsã), crunti/crunte (crún-ti) – (unã cu cãruntu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lup

lup (lúpŭ) sm, sf lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupã (lú-pã), luchi (lúchĭ), lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupi/lupe (lú-pi) – prici carnivorã (tsi bãneadzã cu carni) di pãduri tsi sh-u-adutsi cu cãnili (lungu di vãrã metru sh-giumitati, cu guna murnã, zverca largã, caplu mari, cu mutsca shi urecljili chipitoasi);
(expr:
1: lup veclju = om aush sh-arãu; om tsi-ari aushitã dupã tsi featsi multu-arãu;
2: ca luplu tu sireauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi-arãu a soiljei, a farãljei a lui;
3: la luplu albu = vãrãoarã, cã nu-ari lup cu perlu albu;
4: va creapã luplu = lucru tsi pari cã nu poati si s-facã, tsi easti greu si s-facã, tsi s-fatsi multu arar;
5: li mãcã luplu = dusirã, s-featsirã afan;
6: s-lu mãcã luplu = si s-facã afan; s-fugã di-aoa; si s-ducã la drats; s-lu lja neclu;
7: mãc (ngljit) ca luplu = mãc multu, agonja shi mãcarea s-fatsi afanã dinãcali, cã u ngljit neamisticatã dit gurã;
8: nj-intrã luplu tru matsã; nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-si bat luchilji nuntru (tu pãnticã); etc. = nj-si featsi unã foami mari; hiu multu agiun; nj-gurleadzã matsili di foami;
9: tsi lup ari (di-aurlã) = tsi drac lj-intrã (di-aurlã);
10: lu-acats luplu di ureclji = mi aflu tu-unã catastasi greauã mplinã di piriclji, iu pot s-pat nipãtsãtili;
11: cãdzui tu gura-a luplui; cãdzui tu gurã di lup = (i) mi aflu tu-unã catastasi multu greauã di iu nu va pot s-ascap lishor; (ii) dusi, chirui;
12: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab;
13: u scosh dit gura-a luplui = feci un lucru tsi eara greu trã fãtseari;
14: ascap ca dit gurã di lup = mizi putui s-ascap dit unã catastasi multu greauã;
15: fug di nãs ca (draclu) di per di lup = fug ca di drac, fug unãshunã, lãhtãrsit, agonja, tra s-nu poatã s-mi-acatsã;
16: bag per di lup = nj-feci curai, mi nvãrtushai, nu-nj mata easti fricã;
17: lup (nviscut) tu cheali di oai = om ponir, mãlãgar shi cumalindru tsi s-fatsi cã easti bun tra s-poatã s-lu-arãdã pri cariva; cari spuni buni ma fatsi i mindueashti mash slabi;
18: luplu perlu sh-mutã, nu shi nvetslu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va si sã spunã cã easti bun ma mintea u-ari mash la lãets;
19: zburãshti di lup sh-luplu easti la ushi; luplu trets ãn gurã na-l sh-luplu la ushi = atsea tsi s-fatsi cãndu zburãshti di cariva sh-el s-alãnceashti aniorihta;
20: lai mandrã mplinã di luchi = un loc iu atselj tsi-aveaglji tsiva, furã catiun cum poati;
21: adutsea luplu la gramati sh-el dzãtsea: “loarã cior (oili)” = zbor tsi s-dzãtsi trã atselj tsi nu suntu faptsã trã nvitsãturã;
22: ca luplu n pãzari = zbor tsi s-dzãtsi trã un om arãu cari s-dutsi tu-unã parei di oaminj bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn