DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljuftescu2

ljuftescu2 (ljĭuf-tés-cu) (mi) vb I – ljuftii (ljĭuf-tíĭ), ljufteam (ljĭuf-teámŭ), ljuftitã (ljĭuf-tí-tã), ljuftiri/ljuftire (ljĭuf-tí-ri) – mi-aruc pristi cariva i tsiva; aurnjescu, urnjescu, hiumusescu, sãlghescu, arãvuescu, nãpãdescu, ljuftuescu
{ro: năpusti}
{fr: fondre sur, se ruer sur}
{en: pounce, hurl oneself over}
ex: cari s-ljuftui (s-hiumusi, s-arcã) cãnili, vrea mi bea

§ ljuftit2 (ljĭuf-títŭ) adg ljuftitã (ljĭuf-tí-tã), ljuftits (ljĭuf-títsĭ), ljuftiti/ljuftite (ljĭuf-tí-ti) – tsi easti arcat pristi cariva i tsiva; urnjit, hiumusit, sãlghit, arãvuit, nãpãdit, ljuftuit
{ro: năpustit}
{fr: fondre sur, rué sur}
{en: pounced, hurled over}

§ ljuftiri2/ljuftire (ljĭuf-tí-ri) sf ljuftiri (ljĭuf-tírĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi s-aurnjashti; urnjiri, hiumusiri, sãlghiri, arãvuiri, nãpãdiri, ljuftuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; năpustire}
{fr: action de fondre sur, de se ruer sur}
{en: action of pouncing, of hurling oneself over}

§ ljuftu2 (ljĭúf-tu) (mi) vb I – ljuftai (ljĭuf-táĭ), ljuftam (ljĭuf-támŭ), ljuftatã (ljĭuf-tá-tã), ljuftari/ljuftare (ljĭuf-tá-ri) – (unã cu ljuftescu2)
ex: aflã luplu ljuftãndalui (alumtãndalui) cu ursa

§ ljuftat2 (ljĭuf-tátŭ) adg ljuftatã (ljĭuf-tá-tã), ljuftats (ljĭuf-tátsĭ), ljuftati/ljuftate (ljĭuf-tá-ti) – (unã cu ljuftit2)

§ ljuftari2/ljuftare (ljĭuf-tá-ri) sf ljuftãri (ljĭuf-tắrĭ) – (unã cu ljuftiri2)

§ ljuftuescu2 (ljĭuf-tu-ĭés-cu) (mi) vb I – ljuftuii (ljĭuf-tu-íĭ), ljuftueam (ljĭuf-tu-ĭámŭ), ljuftuitã (ljĭuf-tu-í-tã), ljuftuiti/ljuftuite (ljĭuf-tu-í-ti) – (unã cu ljuftescu2)

§ ljuftuit2 (ljĭuf-tu-ítŭ) adg ljuftuitã (ljĭuf-tu-í-tã), ljuftuits (ljĭuf-tu-ítsĭ), ljuftuiti/ljuftuite (ljĭuf-tu-í-ti) – (unã cu ljuftit2)

§ ljuftuiri2/ljuftuire (ljĭuf-tu-í-ri) sf ljuftuiri (ljĭuf-tu-írĭ) – (unã cu ljuftiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urnjescu

urnjescu (ur-njĭés-cu) (mi) vb IV urnjii (ur-njíĭ), urnjam (ur-njĭámŭ), urnjitã (ur-njí-tã), urnjiri/urnjire (ur-njí-ri) – mi-aruc (himusescu) pristi cariva i tsiva; aurnjescu, hiumusescu, sãlghes-cu, arãvuescu, nãpãdescu, ljuftescu
{ro: năpusti}
{fr: fondre sur, se ruer sur}
{en: pounce, hurl oneself over}
ex: s-urnjirã (s-hiumusirã, s-arcarã) la oauã; urnji (nchisi) di s-dusi tu munti; elj pri mini vai urnjascã (pri mini va s-hiumuseascã); tuts urnjescu (si sãlãghescu, s-arucã) pi-aripidinã; nãpãrtitsli s-urnjirã (s-arcarã) pri nãs s-lu bea di yiu; cãt vidzu om la cuibarlji, s-urnji (s-hiumusi) ca curshumea s-lu dinjicã

§ urnjit (ur-njítŭ) adg urnjitã (ur-njí-tã), urnjits (ur-njítsĭ), urnjiti/urnjite (ur-njí-ti) – tsi easti arcat pristi cariva i tsiva; (atsel) pri cari s-ari urnjitã (hiumusitã) cariva; aurnjit, hiumusit, sãlghit, arãvuit, nãpãdit, ljuftit
{ro: năpustit}
{fr: qui vient de fondre sur, rué sur}
{en: pounced, hurled over}

§ urnjiri/urnjire (ur-njí-ri) sf urnjiri (ur-njírĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi s-urnjashti; aurnjiri, hiumusiri, sãlghiri, arãvuiri, nãpãdiri, ljuftiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; năpustire}
{fr: action de fondre sur, de se ruer sur}
{en: action of pouncing, of hurling oneself over}

§ aurnjescu (a-ur-njĭés-cu) (mi) vb IV aurnjii (a-ur-njíĭ), aurnjam (a-ur-njĭámŭ), aurnjitã (a-ur-njí-tã), aurnjiri/aurnjire (a-ur-njí-ri) – (unã cu urnjescu)
ex: cari s-aurnjirã (s-arcarã) pri nãsã, fãsh-fãsh u scoasirã; ca luchilji s-aurnjirã (nãpãdirã); tut aclotsi s-aurnja (nãvãlea); acshi s-aurnji (nãvãli) furnicamea tu-ambari; s-aurnjirã (s-arcarã) ca ornjilj pri mãrshi

§ aurnjit (a-ur-njítŭ) adg aurnjitã (a-ur-njí-tã), aurnjits (a-ur-njítsĭ), aurnjiti/aurnjite (a-ur-njí-ti) – (unã cu urnjit)

§ aurnji-ri/aurnjire (a-ur-njí-ri) sf aurnjiri (a-ur-njírĭ) – (unã cu urnjiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vultur

vultur (vúl-turŭ shi vul-túrŭ) sm vulturi (vúl-turĭ shi vul-túrĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ornji, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, ljipurar; (fig: vultur = un tsi easti ca un vultur, tsi easti gioni, i lemargu, i sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour, aigle}
{en: eagle, vulture}
ex: s-aleapidã vulturlu tu nior shi-sh pashti ocljilj divarliga; pri leshuri nu vedz vulturi, iu sh-fac cuibu mash vulturlji; s-fãtsea un vultur shi lu-agudea cu dintana; na-lj shi vulturlji iu s-aurnjescu pri gioni s-lu mãcã; doi vulturi timsirã ãrãchili, s-aripidinarã tu cãmpu; eara un cuibar di vulturi cu pulj; nã nãpãrticã, tsi mãca puljlji a unui vultur; vulturlu aestu pãtsa nã ghideri multu greauã; vulturlu scoati buf, shi buflu vultur niscãntiori

§ vãltur2 (vãl-túrŭ) sm vãlturi (vãl-túrĭ) – (un cu vultur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã