DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alatru

alatru (a-lá-tru) vb I alãtrai (a-lã-tráĭ), alãtram (a-lã-trámŭ), alãtratã (a-lã-trá-tã), alãtrari/alãtrare (a-lã-trá-ri) – (cãnili) scoati unã boatsi; scot dit gurã unã boatsi ca-atsea scoasã di-un cãni; latru; (fig: alatru = (i) cãtigursescu, aurlu, ncaci; (ii) bag schinj, bag zizanj, fac muzavirlãchi; (iii) zburãscu di-arãu, dzãc minciunj di cariva; cacu-zburãscu)
{ro: lătra}
{fr: aboyer}
{en: bark}
ex: avdzãrã c-alãtra (scutea unã boatsi) un cãni; cãnjlji alatrã ca la lunã; cãnili bãgã s-alatrã cãndu-l vidzu la poartã; cãnili cari-alatrã, nu mãshcã; tsi-au di-alatrã cãnjlji n dzeanã?; tsi-ai di-alatri noaptea tutã?; cãnd ti-alavdã unã lumi, tsi-ai cã ti alatrã-un cãni?

§ alãtrat1 (a-lã-trátŭ) adg alãtratã (a-lã-trá-tã), alãtrats (a-lã-trátsĭ), alãtrati/alãtrate (a-lã-trá-ti) – (omlu) tsi easti alãtrat di un cãni; (cãnili) tsi ari scoasã unã boatsi; lãtrat
{ro: lătrat}
{fr: aboyé}
{en: barked}

§ alãtrari/alãtrare (a-lã-trá-ri) sf alãtrãri (a-lã-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un (cãni) alatrã; lãtrari
{ro: acţiunea de a lătra, lătrare}
{fr: action d’aboyer}
{en: action of barking}
ex: dãdea nãs tu shtiri cu alãtrarea; dupã alãtrari ducheai cã suntu tsiva oaminj xenj; alãtrãri di cãnj

§ alãtrat2 (a-lã-trátŭ) sn alãtraturi (a-lã-trá-turĭ) – boatsea tsi u scoati cãnili cãndu alatrã; alãtrari, alãtrãturã, lãtrãturã, lãtrat
{ro: lătrat}
{fr: aboi, aboiement}
{en: bark, barking}
ex: avdzãi alãtratlu a cãnjlor; nu-avdu nitsiun alãtrat di cãni; nu-ari bun alãtrat aestu cãni

§ alãtrãtor (a-lã-trã-tórŭ) adg alãtrãtoari/alãtrãtoare (a-lã-trã-tŭá-ri), alãtrãtori (a-lã-trã-tórĭ), alãtrãtoari/alãtrãtoare (a-lã-trã-tŭá-ri) – (cãnili) tsi lu-ariseashti s-alatrã; (cãnili) tsi alatrã; lãtrãtor
{ro: lătrător}
{fr: qui aboie, aboyeur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aurlu

aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?

§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}

§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bag

bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

boatsi/boatse

boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu

§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi

§ butsescu (bu-tsés-cu) (mi) vb IV butsii (bu-tsíĭ), butseam (bu-tseámŭ), butsitã (bu-tsí-tã), butsiri/butsire (bu-tsí-ri) – plãngu shi jilescu multu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti tihisiri dit bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; miryiu-luxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, jilescu, zghilescu, plãngu, cãntu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bueauã

bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)

§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi

§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: colora, vopsi, picta}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbuneadzã

bumbuneadzã (bum-bu-neá-dzã) vb I unipirs bumbunidzã (bum-bu-ni-dzắ), bumbunidza (bum-bu-ni-dzá), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – s-avdi un vrondu mari, cãndu ascapirã shi sfuldzirã (dit tserlu ncãrcat cu niori); bubuneadzã, ditunã, tunã
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: shi cãndu-i sirin bumbuneadzã; cãt bãgã s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; bumbunidzã noaptea

§ bumbunedz (bum-bu-nédzŭ) vb I bumbunidzai (bum-bu-ni-dzáĭ), bumbunidzam (bum-bu-ni-dzámŭ), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – fac un vrondu mari (di-aradã cu-unã boatsi-analtã, sãnãtoasã shi apreasã) ca-atsel faptu di niorlji ncãrcats cãndu ascapirã; lu-aurlu sh-lu cãtigursescu pri cariva cu boatsi multu-analtã; bubunedz, ditun, tun;
(expr:
1: bumbuneadzã-ti di-aoa = fudz di-aoa shi s-nu ti mata ved n fatsã; du-ti la drats; s-ti lja neclu;
2: bumbuneadzã-l = arucã-l, dã-l nafoarã;
3: l-bumbuneadzã Dumnidzã = lu curbiseashti, l-lupuseashti, lu urghiseashti Dumnidzã)
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); strigã cu boatsi sãnãtoasã, di bumbunidza muntsãlj tuts; tu vatrã foclu bumbuneadzã (cãrtsãneashti vãrtos); talji nãscãntsã buciunj, cutsuri shi adarã un foc, tsi bumbuneadzã; bumbunidza (aurla) sh-cãrtsãnea dintsãlj; bumbuneadzã-ti
(expr: s-ti lja neclu, fudz di-aoa) chirute!; arapi feata sh-u bumbuneadzã
(expr: sh-arucã-u) tu cireap

§ bumbunidzat (bum-bu-ni-dzátŭ) adg bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzats (bum-bu-ni-dzátsĭ), bumbu-nidzati/bumbunidzate (bum-bu-ni-dzá-ti) –
1: (vrondu) tsi s-avdi cãndu ascapirã shi sfuldzirã;
2: (om) tsi easti aurlat sh-cãtigursit cu boatsi multu-analtã; bubunidzat, ditunat, tunat
{ro: tunat}
{fr: tonné}
{en: thundered}
ex: om bumbunidzat
(expr: urghisit, curbisit, stuhinat) di Dumnidzã

§ bumbunidzari/bumbuni-dzare (bum-bu-ni-dzá-ri) sf bumbunidzãri (bum-bu-ni-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cariva, tserlu) bumbuneadzã; vrondul tsi s-avdi cãndu bumbuneadzã; bubunidzari, ditunari, tunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn