|
|
aurãri/aurãre
aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) sf – vedz tu aurãscu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aurãscuaurari/aurare
aurari/aurare (a-u-rá-ri) sf – vedz tu or
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: oraurãscu
aurãscu (a-u-rắs-cu) (mi) vb IV aurãi (a-u-rắĭ), auram (a-u-rámŭ), aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) –
1: am unã sãmtsãri vãrtoasã di dushmãnilji fatsã di cariva; lj-am mari inati a unui tsi-l lugursescu ca un dushman; am tu hazmã, hãzmusescu, urãscu, uryisescu;
2: nji s-aurashti = nu shtiu tsi s-adar tra sã-nj treacã oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi fac; mi plictisescu, buhtisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: urî, (se) plictisi}
{fr: haïr, s’ennuyer}
{en: hate, be bored}
ex: el mi-aurashti (nj-ari inati sh-mi dushmãneashti multu), voi nu mi-aurãts; elj s-aurãscu; nji s-aurã (bizirsii) cu fisuljlu; lji s-aura sh-a lui (bizirsea sh-el) shi-lj dzãsi; ãlj s-aura (bizirsea, s-plictisea) di shideari; shidzum tu sãrbãtori fãrã lucru shi nã s-aurã multu; pãnã lji s-aurã (s-sãturã) di banã tu lumea-aestã; si shteari tini, cum nji s-ari aurãtã bana aestã zãmãratã?!
§ aurãt1 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) –
1: tsi nu easti vrut shi easti hãzmusit di un dushman (tsi lu-ari cariva tu hazmã); urãt, hãzmusit, uryisit;
2: tsi-lj s-aurashti; plictisit, buhtisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: urât, plictisit}
{fr: haï, ennuyé}
{en: hated, bored}
§ aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) sf aurãri (a-u-rắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi un cãndu aurashti; urãri, hãzmusiri, uryisiri;
2: plictisiri, buhtisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a urî, de a se plictisi}
{fr: action de haïr, de s’ennuyer}
{en: action of hating, of being bored}
§ aurãt2 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) – tsi easti multu slab, urut shi tri aurãri; salchiu
{ro: urât, odios}
{fr: odieux}
{en: odious}
ex: arali multi shi aurãti
§ urãscu (u-rắs-cu) (mi) vb IV urãi (u-rắĭ), uram (u-rámŭ), urãtã (u-rắ-tã), urãri/urãre (u-rắ-ri – (unã cu aurãscu)
ex: lj-urãscu giunarlji cãts jilescu sh-atselj tsi plãngu earã lj-urãscu; ãlj s-avea urãtã bana (avea bizirsitã, s-avea sãturatã di banã)
or
or (órŭ) vb I urai (u-ráĭ), uram (u-rámŭ), uratã (u-rá-tã), urari/urare (u-rá-ri) – lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi); mi ncljin la Dumnidzã; lj-caftu (lj-pricad, lj-fac rigeai) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); lj-dzãc a unui zboarã di alãvdari shi haraua tsi u-aduchescu cãndu avdu lucrili buni tsi ari faptã; lj-dzãc a unui (ti numa-a lui, bunãoarã) vrearea tsi u am ca lucrili sã-lj si ducã-ambar tu banã, s-hibã sãnãtos; lj-dzãc mirachea tsi u-am tra si s-vindicã agonja di-unã lãngoari tsi u-ari, etc.; aor, rog, ruguescu, pricad, mi-angrec, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu
{ro: ruga; ura, felicita}
{fr: prier; souhaiter, féliciter}
{en: pray; congratulate, wish the best}
ex: vã or (pãlãcãrsescu), nu mi cãrtits; nivolje, ti or (ti pãlãcãrsescu!); vã or (cad rigeai) s-nji spunets; durutili di mami la Dumnidzã oarã (caftã, sã ncljinã) s-bãneadzã; lã oarã ca s-bãneadzã; s-yinã soatsili sã-nj oarã; lj-urai trã numã; lã urã cãti buni sunt tu loc; njarsim s-lji urãm anj multsã; oarã-lj “cali-ambar”
§ uredz (u-rédzŭ) vb I urai (u-ráĭ), uram (u-rámŭ), uratã (u-rá-tã), urari/urare (u-rá-ri) – (unã cu or)
ex: calea mbar tini sã-lj uredz (ori)
§ urat1 (u-rátŭ) adg uratã (u-rá-tã), urats (u-rátsĭ), urati/urate (u-rá-ti) – (Dumnidzã) tsi-lj s-ari faptã unã rigeai; tsi easti pãlãcãrsit di cariva sã-lj facã unã hari; tsi-lj si-angricã cariva; tsi-lj s-ari dzãsã di cariva zboarã di-alãvdari (tri-atseali tsi-ari faptã) i di vreari tra sã-lj si ducã trãninti lucrili ambar; aurat, rugat, ruguit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: rugat; urat, felicitat}
{fr: prié; à qui on a souhaité quelque chose, félicité}
{en: prayed; congratulated, wished the best}
§ urari/urare (u-rá-ri) sf urãri (u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi (atsea tsi s-aproachi) cãndu s-oarã; aurari, rugari, ruguiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri; urãciuni, urciuni, urãcinã, urcinã, rãciuni, etc.
{ro: acţiunea de a ruga, de a ura, de a felicita; rugăminte, urare, urări, felicitări}
{fr: action de prier, de souhaiter, de féliciter; prière, félicitations}
{en: action of praying, of congratulating, of wishing the best; prayer, best wishes, congratulations}