DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arauã2

arauã2 (a-rá-ŭã) sf fãrã pl – chicutli di apã (ma nu di ploai!) tsi s-fac (cad) tahinãrli pri fatsa-a loclui (cãndu chirolu easti niheamã cama-aratsi sh-aburlji dit vimtu s-fac apã); ploai multu minutã cu chicuti ca di arauã; aroauã; roauã, rauã
{ro: rouă}
{fr: rosée; petite pluie fine}
{en: dewdrop; light rain with small drops}
ex: dimneatsa, prit pãdz shi prit agri easti arauã

§ aroauã2 (a-rŭá-ŭã) sf fãrã pl – (unã cu arauã2)
ex: nã aroauã minutã sh-deadi; pri-aroauã sã-nj mi-adunã

§ roauã (rŭá-ŭã) sf fãrã pl – (unã cu arauã2)
ex: lãcrinjli ca roaua (araua)

§ rauã2 (rá-ŭã) sf fãrã pl – (unã cu arauã2)
ex: raua arcurã niheamã loclu

§ arãuredz2 (a-rã-u-rédzŭ) vb I arãurai (a-rã-u-ráĭ), arãuram (a-rã-u-rámŭ), arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurari/arãurare (a-rã-u-rá-ri) – cad ca araua (aroaua) tsi cadi noaptea; (araua) cadi di acoapirã tsiva (loclu); rãuredz
{ro: cade (ca) roua}
{fr: tomber de (tomber comme) la rosée}
{en: fall (as the) dewdrops}
ex: lãcrinjli acãtsarã s-nji arãureadzã fatsa (s-nji cadã pri fatsã ca aroaua)

§ arãurat2 (a-rã-u-rátŭ) adg arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurats (a-rã-u-rátsĭ), arãurati/arãurate (a-rã-u-rá-ti) – pri cari cãdzu araua; tsi ari cãdzutã ca araua; rãurat
{ro: căzut (ca roua); acoperit de rouă}
{fr: tombé (comme la rosée); couvert ou humide de rosée}
{en: fallen (as the dewdrop); covered by dewdrop}

§ arãurari2/arãurare (a-rã-u-rá-ri) sf arãurãri (a-rã-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãureadzã; rãurari
{ro: acţiunea de a cade ca roua, de a fi acoperit de rouă}
{fr: action de tomber comme la rosée; d’être couvert de rosée}
{en: action of dewdrop falling, being covered by dewdrops}

§ rãuredz (rã-u-rédzŭ) vb I rãurai (rã-u-ráĭ), rãuram (rã-u-rámŭ), rãuratã (rã-u-rá-tã), rãurari/rãurare (rã-u-rá-ri) – (unã cu arãuredz2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aurãscu

aurãscu (a-u-rắs-cu) (mi) vb IV aurãi (a-u-rắĭ), auram (a-u-rámŭ), aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) –
1: am unã sãmtsãri vãrtoasã di dushmãnilji fatsã di cariva; lj-am mari inati a unui tsi-l lugursescu ca un dushman; am tu hazmã, hãzmusescu, urãscu, uryisescu;
2: nji s-aurashti = nu shtiu tsi s-adar tra sã-nj treacã oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi fac; mi plictisescu, buhtisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: urî, (se) plictisi}
{fr: haïr, s’ennuyer}
{en: hate, be bored}
ex: el mi-aurashti (nj-ari inati sh-mi dushmãneashti multu), voi nu mi-aurãts; elj s-aurãscu; nji s-aurã (bizirsii) cu fisuljlu; lji s-aura sh-a lui (bizirsea sh-el) shi-lj dzãsi; ãlj s-aura (bizirsea, s-plictisea) di shideari; shidzum tu sãrbãtori fãrã lucru shi nã s-aurã multu; pãnã lji s-aurã (s-sãturã) di banã tu lumea-aestã; si shteari tini, cum nji s-ari aurãtã bana aestã zãmãratã?!

§ aurãt1 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) –
1: tsi nu easti vrut shi easti hãzmusit di un dushman (tsi lu-ari cariva tu hazmã); urãt, hãzmusit, uryisit;
2: tsi-lj s-aurashti; plictisit, buhtisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: urât, plictisit}
{fr: haï, ennuyé}
{en: hated, bored}

§ aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) sf aurãri (a-u-rắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi un cãndu aurashti; urãri, hãzmusiri, uryisiri;
2: plictisiri, buhtisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a urî, de a se plictisi}
{fr: action de haïr, de s’ennuyer}
{en: action of hating, of being bored}

§ aurãt2 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) – tsi easti multu slab, urut shi tri aurãri; salchiu
{ro: urât, odios}
{fr: odieux}
{en: odious}
ex: arali multi shi aurãti

§ urãscu (u-rắs-cu) (mi) vb IV urãi (u-rắĭ), uram (u-rámŭ), urãtã (u-rắ-tã), urãri/urãre (u-rắ-ri – (unã cu aurãscu)
ex: lj-urãscu giunarlji cãts jilescu sh-atselj tsi plãngu earã lj-urãscu; ãlj s-avea urãtã bana (avea bizirsitã, s-avea sãturatã di banã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn