ungu (ún-gu) (mi) vb III shi II umshu (úm-shĭu), undzeam (un-dzeámŭ), umtã (úm-tã) shi umsã (úm-sã), undziri/undzire (ún-dzi-ri) shi undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur moali di mihlemi (azvesti, seu, umtu, tutcali, etc.);
(expr:
1: ungu casa = (i) dau cu-azvesti stiznjili di casã; azvistusescu; (ii) dau cu lut pãtunja, dushumelu di casã (tu chirolu veclju pãtunja eara di loc shi s-undzea cu lut, di cãndu-cãndu);
2: l-ungu (pri cariva) = (i) lj-dau unã arusfeti s-nji ndreagã un lucru; (ii) nj-fac njilã shi-lj dau tsiva a unui; (iii) lu-angiur, lu ncaci, lu cãtigursescu; (iv) l-murdãripsescu, l-mãryescu, etc.)
{ro: unge}
{fr: oindre}
{en: rub (with oil, cream, etc.)}
ex: agãrshim scafa di njari, ca s-undzim piscurili; lji umsi perlu cu untulemnu; s-undzim portsãli cu njari; undzi-u nipãrtiscusha; s-easti cã … di vã avets umtã
(expr: di v-arushinat cu arusfetea tsi loat); s-umsi natlu
(expr: featsi tsiva tu culupani, s-murdãripsi natlu); mi umsi sh-mini cu tsiva
(expr: ãnj deadi sh-a njia unã arusfeti); undzi-l cu
(expr: fãts njilã sh-dã-lj sh-a lui) doauã liri
§ umtu2 (úm-tu) adg umtã (úm-tã), umtsã (úm-tsã), umti/umte (úm-ti) – tsi easti acupirit cu un petur moali di tsiva (umtu, seu, mihlemi, tutcali, etc.)
{ro: uns}
{fr: oint}
{en: rubbed (with oil, cream, etc.)}
ex: suntu umti dauãli tãpsii tra s-nu s-alicheascã
§ umsu (úm-su) adg umsã (úm-sã), umshi (úm-shi), umsi/umse (úm-si) – (unã cu umtu2)
ex: natlu easti umsu
(expr: murdar)
§ undziri2/undzire (ún-dzi-ri) sf undziri (ún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-undzi tsiva
{ro: acţiunea de a unge; ungere}
{fr: action d’oindre}
{en: action of rubbing (with oil, cream, etc.)}
§ undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) sf undzeri (un-dzérĭ) – (unã cu undziri2)
§ umsoari/umsoare (um-sŭá-ri) sf umsori (um-sórĭ) – lucrul (luguria) cu cari s-undzi tsiva; undzearea tsi fatsi cariva a unui lucru icã atsea tsi sh-u fatsi el singur
{ro: unsoare}
{fr: ongueant, pommade}
{en: ointment, rubbing}
ex: lã ded cu umsoari tra si s-moalji
§ niumtu (ni-úm-tu) adg niumtã (ni-úm-tã), niumtsã (ni-úm-tsã), niumti/niumte (ni-úm-ti) – tsi nu easti umtu, niumsu
{ro: neuns}
{fr: qui n’est pas oint ou enduit, ou rétamé}
{en: who (that) is not rubbed (with oil, cream, etc.)}
§ niumsu (ni-úm-su) adg niumsã (ni-úm-sã), niumshi (ni-úm-shi), niumsi/niumse (ni-úm-si) – (unã cu niumtu)
§ niundziri/niundzire (ni-ún-dzi-ri) sf niundziri (ni-ún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu s-undzi
{ro: acţiunea de a nu unge; neungere}
{fr: action de ne pas oindre}
{en: action of not rubbing (with oil, cream, etc.)}
§ niundzeari/niundzeare (ni-un-dzeá-ri) sf niundzeri (ni-un-dzérĭ) – (unã cu niundziri)
§ aungu (a-ún-gu) (mi) vb III shi II aumshu (a-úm-shĭu), aundzeam (a-un-dzeámŭ), aumtã (a-úm-tã) shi aumsã (a-úm-sã), aundziri/aundzire (a-ún-dzi-ri) shi aundzea-ri/aundzeare (a-un-dzeá-ri) – (unã cu ungu)
ex: aundzi-l cu seu (dã-lj, freacã-l cu seu); cu earba di nipãrticã aundzi sh-aundzi (l-freacã), lu nye dinãcali; tsi-u-aundzi cu cãtrani shi-lj da foc; aúndzim icã aundzém casa
(expr: dãm cu lut pãtunja, dushumelu i dãm cu-azvesti stiznjili di casã); va lj-aungu (va lj-azvistusescu) casa; lu-aumshu catilu
(expr: lj-ded unã arusfeti); pãndarlu lu-avem aumtã
(expr: lj-avem datã unã arusfeti, lu-avem acumpratã); lu-aumshu
(expr: lu-aurlai, lu-angiurai) ghini; lu-aumsit
(expr: lu cãtigursit, lu-angiurat) di la cap pãnã la cicioari
§ aumtu (a-úm-tu) adg aumtã (a-úm-tã), aumtsã (a-úm-tsã), aumti/aumte (a-úm-ti) – (unã cu umtu2)
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sun loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); pizuljili aumti cu tsarã galbinã; aumtã cu cãtrani; catili easti aumtu
(expr: ãlj si deadi unã arusfeti)
§ aumsu (a-úm-su) adg aumsã (a-úm-sã), aumshi (a-úm-shi), aumsi/aumse (a-úm-si) – (unã cu umtu2)
§ aundziri2/aundzire (a-ún-dzi-ri) sf aundziri (a-ún-dzirĭ) – (unã cu undziri2)
§ aundzeari/aundzeare (a-un-dzeá-ri) sf aundzeri (a-un-dzérĭ) – (unã cu undziri2)
§ neaumtu (nea-úm-tu) adg neaumtã (nea-úm-tã), neaumtsã (nea-úm-tsã), neaumti/neaumte (nea-úm-ti) – (unã cu niumtu)
§ neaumsu (nea-úm-su) adg neaumsã (nea-úm-sã), neaumshi (nea-úm-shi), neaumsi/neaumse (nea-úm-si) – (unã cu niumtu)
§ neaundziri/neaundzire (nea-ún-dzi-ri) sf neaundziri (nea-ún-dzirĭ) – (unã cu niundziri)
§ neaundzea-ri/neaundzeare (nea-un-dzeá-ri) sf neaundzeri (nea-un-dzérĭ) – (unã cu niundziri)
