|
|
coardã3
coardã3 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – spangul (cioara) di la cicrichi, aumtu cu cãtrani, cu cari si-anvãrteashti cicrichea; spangul (curaua) di la un dipinãtor; hoardã, aruteauã
{ro: sfoară (curea) de rodan}
{fr: ficelle ou cordeau d’un devidoir}
{en: string or cord of a reeling machine}
ex: coardã di cicrichi
§ hoardã3 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã3)
gileai/gileae
gileai/gileae (gi-leá-i) sf gilei (gi-léĭ) – nyilcirea tsi u-aspuni un lucru (fizico i cãndu easti aumtu, dat cu tsiva); luguria (boea, tseara, etc.) cu cari fats un lucru sã nyilceascã; lustru, virnichi, masnã
{ro: lustru}
{fr: lustre}
{en: gloss}
ex: fatsa-a ljei ma sh-da gileai (da lustru, nyilceashti)
lustru
lustru (lús-tru) sn lustruri (lús-trurĭ) – nyilcirea tsi u-aspuni un lucru dat (aumtu) cu tsiva (ca, bunãoarã, pãputsãli tsi suntu dati cu boi sh-fricati tra sã nyilceascã); luguria (bueaua, tseara, etc.) cu cari fats un lucru sã nyiliceascã; virnichi, gileai, masnã
{ro: luciu, lustru (de ghete)}
{fr: lustre, cirage (de bottes)}
{en: gloss, (shoe) polishing}
§ lustragi (lus-tra-gí) sm lustrageadz (lus-tra-gĭádzĭ) – omlu tsi da un lucru cu boi (tsearã, etc.) tra sã nyiliceascã; atsel tsi dãdea, aoa sh-un chiro, pãputsãli cu boi
{ro: lustragiu}
{fr: cireur (de bottes)}
{en: shoe polisher}
§ lustrusescu (lus-tru-sés-cu) (mi) vb IV lustrusii (lus-tru-síĭ), lustruseam (lus-tru-seámŭ), lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) – cu darea tsi lj-u fac cu boi (tsearã, etc.), lu-adar un lucru s-acatsã un lustru, s-lutseascã; nyilcescu, lutsescu
{ro: lustrui}
{fr: rendre luisant, vernir, cirer}
{en: glaze, gloss, polish}
§ lustrusit (lus-tru-sítŭ) adg lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusits (lus-tru-sítsĭ), lustrusiti/lustrusite (lus-tru-sí-ti) – tsi easti dat cu tsiva tra s-acatsã un lustru; nyilcit, lutsit
{ro: lustruit}
{fr: rendu luisant, verni, ciré}
{en: glazed, glossed, polished}
§ lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) sf lustrusiri (lus-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lustruseashti tsiva; nyilciri, lutsiri
{ro: acţiunea de a lustrui; lustruire}
{fr: action de rendre luisant, de vernir, de cirer}
{en: action of glazing, of glossing, of polishing}
§ lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) sf lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) – cheali tsi easti datã pisuprã cu unã soi di lugurii (faptã cu untulemnu i arãcini) tra s-acatsã un lustru; iurgani, arugani, rugani
{ro: lac (piele)}
{fr: cuir verni}
{en: patent leather}
niaumtu
niaumtu (ni-a-úm-tu) adg niaumtã (ni-a-úm-tã), niaumtsã (ni-a-úm-tsã), niaumti/niaumte (ni-a-úm-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz neaumtu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãungu
ungu (ún-gu) (mi) vb III shi II umshu (úm-shĭu), undzeam (un-dzeámŭ), umtã (úm-tã) shi umsã (úm-sã), undziri/undzire (ún-dzi-ri) shi undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur moali di mihlemi (azvesti, seu, umtu, tutcali, etc.);
(expr:
1: ungu casa = (i) dau cu-azvesti stiznjili di casã; azvistusescu; (ii) dau cu lut pãtunja, dushumelu di casã (tu chirolu veclju pãtunja eara di loc shi s-undzea cu lut, di cãndu-cãndu);
2: l-ungu (pri cariva) = (i) lj-dau unã arusfeti s-nji ndreagã un lucru; (ii) nj-fac njilã shi-lj dau tsiva a unui; (iii) lu-angiur, lu ncaci, lu cãtigursescu; (iv) l-murdãripsescu, l-mãryescu, etc.)
{ro: unge}
{fr: oindre}
{en: rub (with oil, cream, etc.)}
ex: agãrshim scafa di njari, ca s-undzim piscurili; lji umsi perlu cu untulemnu; s-undzim portsãli cu njari; undzi-u nipãrtiscusha; s-easti cã … di vã avets umtã
(expr: di v-arushinat cu arusfetea tsi loat); s-umsi natlu
(expr: featsi tsiva tu culupani, s-murdãripsi natlu); mi umsi sh-mini cu tsiva
(expr: ãnj deadi sh-a njia unã arusfeti); undzi-l cu
(expr: fãts njilã sh-dã-lj sh-a lui) doauã liri
§ umtu2 (úm-tu) adg umtã (úm-tã), umtsã (úm-tsã), umti/umte (úm-ti) – tsi easti acupirit cu un petur moali di tsiva (umtu, seu, mihlemi, tutcali, etc.)
{ro: uns}
{fr: oint}
{en: rubbed (with oil, cream, etc.)}
ex: suntu umti dauãli tãpsii tra s-nu s-alicheascã
§ umsu (úm-su) adg umsã (úm-sã), umshi (úm-shi), umsi/umse (úm-si) – (unã cu umtu2)
ex: natlu easti umsu
(expr: murdar)
§ undziri2/undzire (ún-dzi-ri) sf undziri (ún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-undzi tsiva
{ro: acţiunea de a unge; ungere}
{fr: action d’oindre}
{en: action of rubbing (with oil, cream, etc.)}
§ undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) sf undzeri (un-dzérĭ) – (unã cu undziri2)
§ umsoari/umsoare (um-sŭá-ri) sf umsori (um-sórĭ) – lucrul (luguria) cu cari s-undzi tsiva; undzearea tsi fatsi cariva a unui lucru icã atsea tsi sh-u fatsi el singur