|
|
aumbratã*
aumbratã* (a-um-brátã) adg – fimininlu singular di la adgictivlu “aumbrat”; vedz aumbrat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãaumbratã
aumbratã (a-um-brátã) sf – vedz tu aumbrã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aumbrãamiridz1
amiridz1 (a-mi-rídzŭ) sn amiridzuri (a-mi-rí-dzurĭ) – loclu aum-bros iu s-duc oili dzua s-arãpãseadzã (chirolu di dupã prãndzu cãndu fatsi multã cãldurã); miridz; (fig: amiridz = oara di dupã prãndzu)
{ro: meriză}
{fr: endroit ombragé où reposent les moutons durant les heures chaudes de la journée}
{en: shady place where the sheep rest during de hot hours of the day}
ex: tru amiridz (fig: oara di dupã prãndzu) cãnd el mpadi tru somnu dultsi s-agãrshashti; li bãgã doauãli oi tu-amiridz shi s-teasi sh-el sum aumbratã; oili s-trapsirã tu amiridz
§ miridz (mi-rídzŭ) sn miridzuri (mi-rí-dzurĭ) – (unã cu amiridz1)
§ amiridz2 (a-mi-rídzŭ) (mi) vb I amiridzai (a-mi-ri-dzáĭ), amiridzam (a-mi-ri-dzámŭ), amiridzatã (a-mi-ri-dzá-tã), amiridzari/amiridzare (a-mi-ri-dzá-ri) – (oili) sta tu-aumbrã s-arãpãseadzã, oara di dupã prãndzu, cãndu fatsi multã cãldurã; mirizedz, njiridz; (fig: amiridz = shed shi-nj trec oara fãrã s-fac tsiva, mi njir tra sã-nj treacã oara)
{ro: meriza}
{fr: reposer à l’ombre durant les heures chaudes de la journée (moutons)}
{en: rest in a shady place during de hot hours of the day (sheep)}
ex: oili amiridzã pãnã cãtrã tu patruli; oili nu amiridzarã; marata di ea tutã dzua-amiridzã (fig: shidzu sh-nu featsi tsiva)
§ amiridzat (a-mi-ri-dzátŭ) adg amiridzatã (a-mi-ri-dzá-tã), amiridzats (a-mi-ri-dzátsĭ), amiridzati/amiridzate (a-mi-ri-dzá-ti) – (oili) tsi sta sh-arãpãseadzã tu-aumbrã, oara di dupã prãndzu cãndu fatsi multã cãldurã; mirizedz, njiridzat
{ro: merizat}
{fr: reposé à l’ombre durant les heures chaudes de la journée (moutons)}
{en: who rested in a shady place during de hot hours of the day (sheep)}
§ amiridzari/amiridzare (a-mi-ri-dzá-ri) sf amiridzãri (a-mi-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oili amiridzã; mirizari, njiridzari
{ro: acţiunea de a meriza; merizare}
{fr: action de reposer à l’ombre durant les heures chaudes de la journée (moutons)}
{en: action of resting in a shady place during de hot hours of the day (sheep)}
apun2
apun2 (a-púnŭ) (mi) vb III shi II apush (a-púshĭŭ), apuneam (a-pu-neámŭ), apusã (a-pú-sã), apuniri/apunire (a-pú-ni-ri) shi apuneari/apuneare (a-pu-neá-ri) – bag un lucru sã sta tu-un loc; mi bag sã stau tu-un loc; mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-un scamnu, etc.); mi bag (mi-arucutescu) s-dormu; nj-bag un stranj s-lu portu; pun, bag, arucutescu, culcu; ashternu, curdusescu, etc.
{ro: pune, (se) aşeza, (se) culca}
{fr: mettre; s’asseoir, se coucher}
{en: put; seat down, lie down}
ex: apunits (bãgats, ntindets) misalea; tru murmintu tra s-ti-apunã (bagã); mutreashti tra s-ts-apunã (s-tsã bagã) trã castori nã mishini; nj-apush (nj-bãgai) caplu pri cãpitãnj; lale Teja, ca apus, apus, di iu eara tes, greashti; hãrli tsi lj-apusi (tsi-lj bãgã, tsi-lj durusi); puljlu s-apunea (s-bãga s-shadã, si sta); s-apusirã (shidzurã, s-bãgarã s-shadã) tu-aumbratã; divarliga-nj s-apusirã (s-ashtirnurã, s-curdusirã); nveasta… cãt, cãt s-apusi (s-bãgã s-doarmã, s-culcã); tru un fag u-apunea somnul (u-acãtsa somnul); nu vor ocljilj tra s-apunã, s-u facã ca s-u-acatsã somnul)
§ apus2 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) – (lucru) tsi easti bãgat si sta tu-un loc; (om) tsi s-ari bãgatã (arucutitã) s-doarmã; tsi s-ari ashtirnutã si sta tu-un loc (measã, scamnu, etc.); pus, bãgat (s-doarmã), arucutit (s-doarmã), culcat, ashtirnut, curdusit, etc.;
(expr: cu nãrli apusi = cu nãrli aplicati; tsi s-fatsi (tsi s-aducheashti) ma njic dicãt easti dealihea; tãpinusit, cãtãdixit)
{ro: pus, aşezat, culcat, umil}
{fr: mis; assis, couché, humble}
{en: put; seated down, lied down, humble}
ex: easti apus (bãgat s-doarmã, culcat); oclji apush (oclji tãpinusits, aplicats, alãsats ma nghios) shi cur apres
§ apuniri2/apunire (a-pú-ni-ri) sf apuniri (a-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti bãgat (tu-un loc); atsea tsi s-fatsi cãndu omlu s-bagã (s-doarmã); apuneari, puniri, puneari, bãgari, arucutiri, culcari, ashtirneari, curdusiri, etc.
{ro: acţiunea de a pune, de a se aşeza, de a se culca; punere, aşezare, culcare}
{fr: action de mettre; de s’asseoir, de se coucher}
{en: action of putting; of seating down, of lying down}
§ apunea-ri2/apuneare (a-pu-neá-ri) sf apuneri (a-pu-nérĭ) – (unã cu apuniri2)
aumbrã
aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)
distimeli/distimele
distimeli/distimele (dis-ti-mé-li) sf distimelj (dis-ti-méljĭ) – cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-tu cari omlu sh-suflã narea di mixi (sh-ashteardzi fatsa di sudoari, etc.); unã cumatã di tsãsãturã (unã pishtamalã) cu cari omlu s-ashteardzi pi mãnj (fatsã, trup, etc.) dupã tsi s-aspealã shi easti ud; unã cumatã di tsãsãturã (unã pitsetã) cu cari omlu sh-ashteardzi mãnjli shi budzãli di mãcari (cãndu sta la measã); destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, mãndilã, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peaticã, pishtamal, pishtamalã, pishteamal, pishchiri, pischiri, pitsetã, shirvet, shirveti; (fig: distimeli = mãndilã lai di jalj)
{ro: batistă, prosop, şervet de masă}
{fr: mouchoir, serviette de toilette (table), essuie-main}
{en: handkerchief, towel, napkin}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); distimelea (mãndila)-arcatã, sã-lj tsãnã-aumbratã; s-ashtearsi la mãnã cu-unã distimeli; poartã distimeli (fig: mãndilã lai di jali) dupã soacrã-sa
§ destemeli/destemele (des-te-mé-li) sf destemelj (des-te-méljĭ) – (unã cu distimeli)
§ destemeali/destemeale (des-te-meá-li) sf destemelj (des-te-méljĭ) – (unã cu distimeli)
§ pishtamalã (pish-ta-má-lã) sf pishtamãlj (pish-ta-mắljĭ) – (unã cu distimeli)
ex: sh-nãsã va pishtamalã
§ pishtamal (pish-ta-málŭ) sn pishtamãlj (pish-ta-mắljĭ) – (unã cu distimeli)
§ pishteamal (pish-tea-málŭ) sn pishteamãlj (pish-tea-mắljĭ) – (unã cu distimeli)
§ pishchiri1/pishchire (pish-chí-ri) sf pishchiri(?) (pish-chírĭ) – (unã cu distimeli)
ex: ashteardzi-ts dzeadzitli di pishchiri (pitsetã)
§ tistimeli/tistimele (tis-ti-mé-li) sf tistimelj (tis-ti-méljĭ) – (unã cu distimeli)
ex: mi-ashtershu cu tistimelea (pitseta, shimia); sh-bãgã tistimeli (fig: mãndilã lai di jali) n cap
§ testemeli/testemele (tes-te-mé-li) sf testemelj (tes-te-méljĭ) – (unã cu distimeli)
giug1
giug1 (gĭúgŭ) sn giuguri (gĭú-gurĭ) – hãlati tsi s-bagã deavãrliga di zverca-a boilor tra sã-lj facã s-imnã shi s-lucreadzã deadun;
(expr: lj-bag giuglu = lu ncurun)
{ro: jug}
{fr: joug}
{en: yoke}
ex: bagã a boilor giuglu; bãgarã tu giug doi mãnzats ca s-tragã pluglu; calu gioni, tu giug s-cunoashti; lj-bãgarã giuglu
(expr: lu nsurarã)
§ giugãtor (gĭu-gã-tórŭ) sm giugãtori (gĭu-gã-tórĭ) – un tsi poartã giuglu; bou di giug
{ro: bou de jug}
{fr: bête de trait, boeuf de joug}
{en: animal harnessed to a yoke}
§ sumgiugãtor (sum-gĭu-gã-tórŭ) sm sumgiugãtori (sum-gĭu-gã-tórĭ) – (bou) tsi easti sum giug
{ro: (bou) înjugat}
{fr: (boeuf) sous le joug}
{en: (ox) under the yoke}
§ ngiug (ngiúgŭ) (mi) vb I ngiugai (ngiu-gáĭ), ngiugam (ngiu-gámŭ), ngiugatã (ngiu-gá-tã), ngiugari/ngiugare (ngiu-gá-ri) – bag giuglu deavãrliga di zverca-a boului; (fig: mi ngiug = mi ncurun; mi nsor (mãrit)
{ro: înjuga}
{fr: mettre sous le joug; atteler}
{en: to fit or join with a yoke}
§ ngiugat (ngiu-gátŭ) adg ngiugatã (ngiu-gá-tã), ngiugats (ngiu-gátsĭ), ngiugati/ngiugate (ngiu-gá-ti) – (bou) tsi-lj s-ari bãgatã un giug deavãrliga di zvercã
{ro: înjugat}
{fr: mis au joug; attelé}
{en: to fit or join with a yoke}
ex: ngiugã boilji sh-dusi la agru; lu ngiugãm (fig: lu nsurãm) sh-pri nãs
§ ngiugari/ngiugare (ngiu-gá-ri) sf ngiugãri (ngiu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bou easti ngiugat
{ro: acţiunea de a înjuga; înjugare}
{fr: action de mettre sous le joug; d’atteler}
{en: action of fitting or joining with a yoke}
§ dizgiug (diz-giúgŭ) (mi) vb I dizgiugai (diz-giu-gáĭ), dizgiugam (diz-giu-gámŭ), dizgiugatã (diz-giu-gá-tã), dizgiugari/dizgiugare (diz-giu-gá-ri) – scot giuglu tsi s-aflã deavãrliga di zverca-a boului
peaticã
peaticã (peá-ti-cã) sf peatitsi/peatitse (peá-ti-tsi) –
1: cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã); cãrpã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã;
2: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; mãndilã, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber;
3: cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj;
(expr:
1: sh-aflã saclu, peatica; cum i saclu, acshi-i sh-peatica = s-dzãtsi trã doi oaminj (muljeri) tsi s-u-aduc, s-uidisescu ghini;
2: expr: peaticã pristi peaticã = stranji pãrtãloasi, arupti)
{ro: petec, cârpă, zdreanţă; batistă; năframă}
{fr: chiffe, chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque; mou-choir; fichu}
{en: rag, scrap, patch; handkerchief; headscarf}
ex: cu-unã peaticã-lj ligã arana; minãm peatitsili (mãndilili, shamiili) tu vimtu; chirui peatica (mãndila, distimelea); si-ts lau peatica (distimelea) pitreatsi
§ peticã (pé-ti-cã) sf petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: ligãm simintsa tu unã peticã (cãrpã, distimeli); cu petica-arucatã si-lj tsãnã-aumbratã; purta pri cap nã peticã (baltsu, vlashcã) albã
§ peatic (peá-ticŭ) sn peatitsi/pea-titse (peá-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: leagã-nj cicioarli cu peatitsi; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; shi-l tricu dinaparti di arãu ca un peatic; nu va s-lu disfac aestu peatic pãnã nu va-nj ved sor-mea
§ petic (pé-ticŭ) sn petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: lj-bãgã un petic ma nu s-cunoashti; stranjlu-aestu ari multi petitsi; s-agioacã cu-unã topã di petitsi
§ mpeatic (mpeá-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – bag un peatic; mirimitisescu cu peatitsi un lucru aruptu i aspartu (stranj, pãrpodz, pãputsã arupti, lucri asparti, etc.);
pom1
pom1 (pómŭ) sm ponj (pónjĭ) – arburi tsi fatsi yimishi (fructi) buni trã mãcari;
(expr:
1: cati pom cu-aumbra-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pulj, sh-bãtearea-lj;
2: pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã)
{ro: pom}
{fr: arbre fruitier}
{en: fruit tree}
ex: pomlu mbubuchisi, dishcljisi shi frãndzãli deadirã, nvirdzãrã shi s-vishtidzãrã; Aprirlu lji ncãrcã ponjlji cu lãludz, di nu ti sãturai s-li mutreshti; s-alinarã pri un pom, cama-analtul tsi eara; sum pom eara un preftu cu gumarlu ncãrcat di lituryii; discãrcarã sum un pom s-aprãndzã; s-ashtirnu si-lj tragã un oclju di somnu tu-aumbrata-a pomlui; cãipi s-fatsi merlu di pri pom; eara un pom analtu shi pri pom un cuibar di vulturi; unã nãpãrticã lai s-angãrlima pri pom; s-alinã anarga-peanarga sti pom; aestu mer eara pri pomlu dit mesea-a grãdinãljei; deavãrliga di pom eara loclu gol; s-trapsi la-arãdãtsina-a unui pom shi s-angãrlimã pri pomlu atsel; casa-a lui, grãdina-a lui, ponjlji a lui; s-nu-aruchi nitsi unã frãndzã di pri ponj; am multsã ponj tu grãdinã; talji pom sh-fã om; primuveara va s-shurteascã tuts ponjlji nishurtits dit grãdinã; cati pom sh-aumbra-lj
§ pom2 (pómŭ) sn poami/poame (pŭá-mi) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; poamã, yimishi, fructu, frutã, frut, curnutseauã, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}
ex: Mailu cu mushuteatsa-a lui ligã poami; pots s-ti yilceshti shi s-aruchi cãti poami vrei; deadi nã tisagã mplinã di tuti poamili; cu poamili aesti bãna el; poamili (fructili, yimishili) s-coapsirã; cu poami bãneadzã; avem poami tu grãdinã
§ poamã (pŭá-mã) sf poami/poame (pŭá-mi) – (unã cu pom2)
§ pumet (pu-métŭ) sn pumeturi (pu-mé-turĭ) – grãdinã cu multsã ponj; grãdinã mash di ponj; multimi di ponj; multimi di poami (fruti, yimishi)
{ro: livadă de pomi}
{fr: verger}
{en: orchard}
§ pumãrii (pu-mã-rí-i) sf pumãrii (pu-mã-ríĭ) – multimi di poami (fruti, yimishi)
prãndzu1
prãndzu1 (prắn-dzu) sn prãndzuri (prắn-dzurĭ) –
1: oara 12 dit mesea di dzuã; njadzã-dzuã; njadzã-prãndzu, prãndzu-oarã, prãn-dzul mari;
2: measa tsi s-lja njadzã-dzua; mãcarea (ghela) di prãndzu;
(expr: shed pi prãndzu = stau la measã sh-mãc measa di prãndzu)
{ro: amiază; masa de prânz}
{fr: midi; repas de midi, dîner}
{en: noon; noon meal, lunch}
ex: prãndzu oarã (oara ti prãndzu, njadzã-dzuã) agiumsi; ti prãndzu oarã (njadzã-dzua); na-u sh-ursa, prãndzu oarã s-toarnã acasã; pãnã n prãndzul mari (oara trã prãndzãri, njadzã-dzuã); nã dzuã, prãndzu mari, tsi-lj tricu prit curcubetã a amirãlui?; din dzari pãnã n prãndzul mari; din prãndzul mari pãnã tu-a soarilui ascãpitari; avea heartã prãndzu (ghelã ti prãndzu) tra s-lã ducã prãndzu (measa di prãndzu); s-avea aprucheatã a prãndzului (oara trã prãndzãri); nã oarã pi stãmãnã shadi pi prãndzu
(expr: mãcã prãndzul) la noi; unã oarã dimneatsa fatsi trei ca dupã prãndzu; cãt vinji oara-a prãndzului, na tsi-u Dafna; ahurhirã s-lj-aducã prãndzu sh-tsinã; ma napoi ãl cljima pi prãndzu, cã s-featsirã oaspits bunj; prãndzul tsi va s-vã da amirãlu, cãndu va s-agiundzits acasã, easti cu fãrmac; cãndu bãgarã measã ti prãndzu; si scoalã feata, dupã tsi-apiri ghini, shi s-featsi dzua prãndzu; s-avea aprucheatã oara-a prãndzului; furã acljimats ti prãndzu aclo; dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; s-lji pitreacã prãndzul la agru; eara trãsh pri prãndzu
(expr: cãndu mãca ti prãndzu)
§ njadzã-prãndzu (njĭá-dzã-prắn-dzu) adv – tu oara-a prãndzului, njadzã-dzuã
{ro: la prânz}
{fr: à midi}
{en: at noon}
§ prãndzu2 (prắn-dzu) vb IV prãndzãi (prãn-dzắĭ), prãndzam (prãn-dzámŭ), prãndzãtã (prãn-dzắ-tã), prãndzãri/prãndzãre (prãn-dzắ-ri) – ljau measa di prãndzu; mãc ti prãndzu; mi tindu dupã measa di prãndzu tra s-dizvursescu, s-lu fur niheamã somnul; prãndzu, prãndu;
(expr: cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj = va pots s-lu-arãdz pri cariva unã oarã, multu-multu di doauã ori, ma nu sh-ma nãpoi, alanti ori)
{ro: prânzi; se repauza după masa de prânz}
{fr: prendre le repas de midi; se reposer à l’heure du midi}