|
|
atuntsea
atuntsea (a-tún-tsea) adv – vedz tu atumtsea
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: atumtseaatuntsealui
atuntsealui (a-tún-tsea-luĭ) adv – vedz tu atumtsea
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: atumtseaatumtsea
atumtsea (a-túm-tsea) adv – tu chirolu tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi yini unãshunã dupã tsi s-ari faptã tsiva; tu-atsea oarã; atum-tsealui, atuntsea, atunts, atuntsealui, atumtsinea, atumtsina, atumts, tumtsea
{ro: atunci}
{fr: alors}
{en: then}
ex: cãndu nu s-avdu furi, atumtsea (atsea oarã) s-ti-aveglji di nãsh
§ atumtsealui (a-túm-tsea-luĭ) adv – (unã cu atumtsea)
ex: atumtsealui yin
§ atuntsea (a-tún-tsea) adv – (unã cu atumtsea)
§ atuntsealui (a-tún-tsea-luĭ) adv – (unã cu atumtsea)
§ atunts (a-túntsĭ) adv – (unã cu atumtsea)
§ atumtsinea (a-túm-tsi-nea) adv – (unã cu atumtsea)
ex: armili atunts lj-adutsi
§ atumtsina (a-túm-tsi-na) adv – (unã cu atum-tsea)
§ atumts (a-túmtsĭ) adv – (unã cu atumtsea)
§ tumtsea (túm-tsea) adv – (unã cu atumtsea)
sãnãtati/sãnãtate
sãnãtati/sãnãtate (sã-nã-tá-ti) sf sãnãtãts (sã-nã-tắtsĭ) – harea tsi u-ari omlu cari nu easti lãndzit (tuti urganili, mãdularli, hãlãtsli a truplui di om lucreadzã cum lipseashti);
(expr:
1: nj-ljau sãnãtati di la cariva; lj-alas sãnãtati a unui = mi dispartu di cariva cãndu fug diparti; lj-or ca, trãninti, cãt va him diparti un di-alantu, s-nu lãndzidzascã, s-nu lu-alasã sãnãtatea;
2: sãnãtati bunã! = zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-fugã, cã nu mata ari cãtse s-armãnã aclo, etc.; fudz! du-ti cu Dumnidzã;
3: crep di sãnãtati = (i) am sãnãtatea multu bunã; hiu multu sãnãtos; (ii) sh-atuntsea cãndu tuti-nj njergu-ambar, nu escu ninga ifhãrãstisit;
4: ãntreabã lãndzitlu: “vrei sãnãtati?” = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi aspuni unã mari mirachi (ananghi) tri un lucru, nu shtii cum s-facã tra s-lu aibã, sh-tini lu ntreghi ma s-va s-lu-agiuts; vrei cal ordzu?)
{ro: sănătate}
{fr: santé}
{en: health}
ex: nu-nj dzãts, cum suntu pãrintsãlj a tãi cu sãnãtatea?; ai sãnãtati, tsi-ananghi ai?; lãn-goarea-a lui, sãnãtatea-a noastrã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh; ma bunã di sãnãtati, tsiva nu-i; ma bunã di sãnãtati: sãnãtati (bunã); shedz cu sãnãtati
(expr: urari di dispãrtsãri: armãnj sãnãtos); ãsh lo sãnãtati
(expr: fudzi, s-dispãrtsã), di la featã, di la mumã shi tuts cãts inshirã s-lu pitreacã; s-armãnã sh-trã noi, va u ljai, cari nu, sãnãtati bunã!
(expr: du-ti cu Dumnidzã!); l-alãsã sãnãtati sh-lã urã cãti buni suntu pri loc; du-ti cu sãnãtati, lj-urã sh-aistu; fudzi fãrã sã-sh lja sãnãtati di la featã (fãrã si s-adunã cu feata nãinti di dispãrtsãri); sh-lo sãnãtati di la
(expr: s-dispãrtsã di) muljari-sa; sãnãtati!
(expr: urari di dispãrtsãri: s-armãnj sãnãtos), munte frate!; tindi mãna sh-acatsã un pulj shi sãnãtati bunã
(expr: fudzi, li cãleashti, u-anganã cãtsaua); ts-u dau feata, cara nu, sãnãtati bunã
(expr: fudz! du-ti cu Dumnidzã)
§ sãnãtos (sã-nã-tósŭ) adg sãnãtoasã (sã-nã-tŭá-sã), sãnãtosh (sã-nã-tóshĭ), sãnãtoa-si/sãnãtoase (sã-nã-tŭá-si) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi nu tradzi di vãrã lãngoari; sãn, san;