DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuf

cuf (cúfŭ) adg cufã (cú-fã), cuhi (cúhĭ), cufi/cufe (cú-fi) – cari nu-avdi; cari nu-avdi ghini; surdu;
(expr:
1: u-aruc cufã = trag unã bishinã tsi nu s-avdi, tsi nu fatsi nitsiun vrondu;
2: (easti) cuf; easti cuf di-atsea ureaclji; u fatsi cufã ureaclja = cari nu va s-avdã; s-fatsi cã nu-avdi, cari nu-aducheashti (nu va s-aducheascã, nu va s-facã) atseali tsi-lj si spun; etc.)
{ro: surd}
{fr: sourd}
{en: deaf}
ex: cãndu loclu easti cuf (surdu); cuf ãnj dzãc; el li-arucã cufi
(expr: el arucã bishinj tsi nu s-avdu)

§ cufusescu (cu-fu-sés-cu) vb IV cufusii (cu-fu-síĭ), cufuseam (cu-fu-seámŭ), cufusitã (cu-fu-sí-tã), cufusiri/cufusire (cu-fu-sí-ri) – nj-cher putearea (harea) tsi u-aveam ta s-pot s-avdu (ti putsãn chiro icã tri totna); cufescu, asurdzãscu, surdzãscu, shurduescu
{ro: asurzi}
{fr: assourdir}
{en: deafen, make deaf}
ex: canda cufuseshti (asurdzãshti di vrondul tsi s-fatsi) tu loclu aestu; nã cufusit di ureclji (nã asurdzãt)

§ cufusit (cu-fu-sítŭ) adg cufusitã (cu-fu-sí-tã), cufusits (cu-fu-sítsĭ), cufusiti/cufusite (cu-fu-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã avdzãrea; cufit, asurdzãt, surdzãt, shurduit
{ro: asurzit}
{fr: assourdi}
{en: deafened, made deaf}

§ cufusiri/cufusire (cu-fu-sí-ri) sf cufusiri (cu-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-cheari (harea) putearea tsi-l fatsi s-avdã; cufiri, asurdzãri, surdzãri, shurduiri
{ro: acţiunea de a asurzi}
{fr: action d’assourdir}
{en: action of deafening, of becoming deaf}

§ cufescu (cu-fés-cu) vb IV cufii (cu-fíĭ), cufeam (cu-feámŭ), cufitã (cu-fí-tã), cufiri/cufire (cu-fí-ri) – (unã cu cufusescu)

§ cufit (cu-fítŭ) adg cufitã (cu-fí-tã), cufits (cu-fítsĭ), cufiti/cufite (cu-fí-ti) – (unã cu cufusit)

§ cufiri/cufire (cu-fí-ri) sf cufiri (cu-fírĭ) – (unã cu cufusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

surdu

surdu (súr-du) adg surdã (súr-dã) surdzã (súr-dzã) surdi/surde (súr-di) – cari nu-avdi; cari nu-avdi ghini; nsurdu, cuf;
(expr:
1: easti surdu di-atsea ureaclji; u fatsi surdã ureaclja; easti surdu = s-fatsi cã nu-avdi, nu va s-avdã; nu-aducheashti (nu va s-aducheascã) tsi-lj si spuni; nu va s-facã atseali tsi-lj si spun; etc.;
2: la poarta-a surdului aurlã di nu ai lucru = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu ti ngrets multu a unui s-tsã facã un lucru, sh-el nu va dip s-ts-ul facã)
{ro: surd}
{fr: sourd}
{en: deaf}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); surdul cãntã tu pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); om surdu
(expr: cari nu poati, i nu va s-avdã tsi-lj si dzãtsi); easti surdu di-unã ureaclji, nu-avdi ghini; li ciuli surdul tserbu urecljili shi gri; aide, surde, noi nu avdzãm, sh-tini avdzã; feata-i tu mari chindin, dzãsi surdul; surda nãsã, zbor nu grea; u fatsi ureaclja surdã
(expr: s-fatsi cã nu-avdi, nu va s-avdã) cãndu-lj grescu tri tsi ari sã-nj da; trã surdu, macã-asunj, chirdutã va s-ducã

§ nsurdu (nsúr-du) adg nsurdã (nsúr-dã) nsurdzã (nsúr-dzã) nsurdi/nsurde (nsúr-di) – (unã cu surdu)
ex: easti nsurdu, nu-avdi ghini; fatsi ureaclja nsurdã
(expr: s-fatsi cã nu avdi)

§ surda (súr-da) adv – mash tu zborlu: di-a surda, un gioc di cilimeanj iu njitslji s-fac cã nu-avdu; zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-fatsi cã nu avdi
{ro: joc de copii}
{fr: jeu d’enfants}
{en: children’s game}
ex: paplu di-a surda, s-fãtsea cã nu-avdi

§ asurdzãscu (a-sur-dzắs-cu) vb IV asurdzãi (a-sur-dzắĭ), asur-dzam (a-sur-dzámŭ), asurdzãtã (a-sur-dzắ-tã), asurdzãri/asurdzãre (a-sur-dzắ-ri) – nj-cher putearea (harea) tsi u-aveam ta s-pot s-avdu (ti putsãn chiro icã tri totna); surdzãscu, shurduescu, cufusescu, cufescu
{ro: asurzi}
{fr: assourdir}
{en: deafen, make deaf}
ex: cãt nu-asurdzã (cãt nu-sh chiru avdzãrea) di aurlarea-a lor; mi-asurdzãsh tutã dzua cu pisca-a ta; amirãlu cãt nu asurdzã di aurlarea-a lor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ureaclji/ureaclje

ureaclji/ureaclje (u-reá-clji) sf ureclji (u-ré-clji) – dauãli hãlãts (mãdulari), di-unã parti sh-di-alantã a caplui, cu cari avdi omlu (pravda) sh-cari ari trei pãrtsã, cu-atsea di nafoarã tsi s-veadi ca unã soi di pheat (hunii), sh-alanti dauã (di mesi sh-di nãuntrul a caplui) tsi nu s-ved; zilji;
(expr:
1: ureaclja-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu; coaca-a aclui; mãgheaua (a aclui);
2: ureaclji di tisagã = unã di dauãli giumitãts (oclji) di tisagã, di-unã parti sh-di-alantã ca dauã tastri (gechi), tu cari s-bagã lucri;
3: ureaclji di sãmar = soea di cãrlidzi di la sãmar (cutsachea) di cari s-acatsã unã furtii;
4: ureaclji di saricã = cumatã tsi spindzurã dit pãltãrli-a saricãljei, cari easti adãvgatã mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
5: ureaclja-a pescului = hãlatea cu cari adilji vimtu pescul (shi alti prici tsi bãneadzã tu apã) cari sh-u-adutsi cu ureaclja-a omlui ca formã sh-ca loclu iu s-aflã (di-unã parti sh-di-alantã a caplui);
6: am ureaclja bunã = avdu ghini;
7: escu fudul di ureclji; lj-am urecljili astupati (cu bumbac); sh-lã draclu zmeanili cu urecljili-a meali = nu-avdu ghini, nu-avdu dip, escu surdu, asurdzãscu;
8: nu-avdu di ureclji = nu voi sã shtiu;
9: nu-avdu di-atsea ureaclji = mi fac cã taha nu avdu, nu voi s-ascultu, nu voi s-fac tsi-nj si caftã;
10: nu-ari ureaclja aoatsi = nu-ascultã, nu avdi, u-ari mintea aljurea, nu bagã oarã la-atseali tsi-lj si dzãc;
11: nj-mãcã (nj-lja; nj-arupi) urecljili = nj-zburashti tut chirolu; nu mi-alasã isih; nj-caftã tut chirolu idyiul lucru; etc.; mi asurdzashti;
12: nu-nj lja ureaclja = nu-achicãsescu, nu-aduchescu;
13: draclu mi-alasã di ureclji = isihãsescu, agãlisescu;
14: ãl ljau di ureaclji = dormu, lji ncljid ocljilj, l-fur somnul, nj-coc un somnu, etc.;
15: ljau (trag) di ureclji (urecljili) = (i) lu-acats di ureclji shi-lj li trag nsus; (ii) ascultu tsi sã zburashti; (iii) ascultu sh-aduchescu ghini, tsãn minti; (iv) l-vãryescu tra s-nu tsiva di fatsi un lucru;
16: bag (trag, ljau) di ureaclji = (i) aduchescu; (ii) tsãn minti;
17: hiu mash ureclji; nj-bag ureaclja; trag cu ureaclja = ascultu, caftu s-avdu;
18: nj-disfac (nj-dishcljid) urecljili = ascultu, bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc, nj-am cãshtigã, etc.;
19: li ciulescu urecljili = li mut urecljili cã-nj si pari cã avdzãi tsiva, tra s-avdu tsiva, tra s-avdu ma ghini; (prãvdzãli) li mprustã urecljili, li mutã, cã avdzãrã tsiva;
20: nu-nj si bati ureaclja = nu mi mealã, nu mi siclitsescu, nu-nj fac sãndzi-arãu, stau isih, nu-nj mãc inima, nu mi-aspar;
21: pi-atsea ureaclji va-nj mi bag; va-nj mi culcu pi ureaclja-atsea ndreapta = va-nj stau isih, nu va nj-aspargu isihia; nu va s-adun gaile;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn