DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asud

asud (a-sudŭ) vb I asudai (a-su-dáĭ) shi asdai (as-dáĭ), asudam (a-su-dámŭ) shi asdam (as-dámŭ), asudatã (a-su-dá-tã) shi asdatã (as-dá-tã), asudari/asudare (a-su-dá-ri) shi asdari/asdare (as-dá-ri) – nj-si umpli truplu di sudoari (cã fatsi multã cãldurã, cã am lucratã greu, etc.); mi-adar tut apã; mi-adar chicã di apã;
(expr:
1: asud multu (s-lu fac un lucru) = lucredz multu greu;
2: acãtsã s-nj-asudã mustatsa = nchisi s-nji creascã mustatsa)
{ro: asuda}
{fr: suer, transpirer}
{en: sweat, perspire}
ex: acoapirã-ti tra s-asudz; cãndu acãtsã s-lj-asudã
(expr: s-lji easã, s-lji creascã) mustatsa; multu asudai
(expr: lucrai multu sh-greu) pãnã s-bitisescu; s-veadi cã nu-asudã
(expr: nu lucrã) trã paradz, di lj-aspardzi fãrã s-lu doarã; icoana asudã cãndu yini sindilia

§ asudat (a-su-dátŭ) adg asudatã (a-su-dá-tã), asudats (a-su-dátsĭ), asudati/asudate (a-su-dá-ti) – tsi-lj s-ari umplutã truplu cu sudoari (di cãldurã multã, di lucru greu, etc.); asdat
{ro: asudat}
{fr: en sueur, transpiré}
{en: sweated, perspired}
ex: hii asudat (mplin di sudoari), nu bea apã; cu mustaca asudatã
(expr: cu mustaca cãt lj-avea ishitã)

§ asdat (as-dátŭ) adg asdatã (as-dá-tã), asdats (as-dátsĭ), asdati/asdate (as-dá-ti) – (unã cu asudat)

§ asudari/asudare (a-su-dá-ri) sf asudãri (a-su-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu asudã cariva; asdari
{ro: acţiunea de a asuda}
{fr: action de suer, de transpirer}
{en: action of sweating, of perspiring}

§ asdari/asdare (as-dá-ri) sf asdãri (as-dắrĭ) – (unã cu asudari)
ex: di asdari (asudari), sora-a mea, di-asdari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mustatsã

mustatsã (mus-tá-tsã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – perlu tsi creashti (la bãrbats) sum nari shi pristi budza di nsus; hirili di per tsi crescu deavãrliga di mutslu-a unor prãvdzã; mustacã, mustãcioarã, mustãcushi; (fig:
1: mustatsã = hirili tsi es dit cuceanlu-a misurlui (a cãlãmbuchilui) ninti ca s-hibã curat di coaji; expr:
2: nj-asudã (nj-arãdi) mustatsa = nchiseashti sã-nj da (sã-nj easã) mustatsa; da di-nj easi mustatsa;
3: nji ndreg mustãtsli = am arãvdari;
4: arãd pri sum mustatsã = sumarãd, arãd peascumta;
5: am un tastru di mustãts sum nari = hiu mustãcios multu, am mustãts mãri sh-groasi sum nari)
{ro: mustaţă}
{fr: moustache}
{en: moustache}
ex: acshitsi-lj dzãtsea tuts a featãljei tsi-adra mãcãrli, cã nu-avea ne hir di mustatsã; cu mustatsa asu-datã
(expr: cãt nchisea s-creascã), shutsãtã-arushutsãtã; acãtsã s-lj-asudã
(expr: s-lji creascã) mustatsa; metsi cã-i fãrã di mustãchi; ndreadzã-ts mustãtsli (s-hii etim s-ashteptsã multu chiro); la noi tsiniva nu-sh surseashti mustãtsli; arãdea pri sum mustãts
(expr: sumarãdea) di murafetsli ali muljari; gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nãri
(expr: multu mustãcios)

§ mustacã (mus-tá-cã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – (unã cu mustatsã)
ex: di cãti ori va-nj cheaptin mustaca, arupi cãti un per; cu perlu di mustacã va s-dishcljidz tuti ushili; patrudzãts di peri di mustacã

§ mustãcioarã (mus-tã-cĭŭá-rã) sf mustãciori (mus-tã-cĭórĭ) – mustatsã ma njicã; mustãcushi
{ro: mustăcioară}
{fr: petite moustache}
{en: small moustache}
ex: vidzui cã lj-ari asudatã
(expr: lj-ari datã, ishitã) mustãcioara

§ mustãcushi/mustãcushe (mus-tã-cú-shi) sf mustãcushi/mus-tãcushe (mus-tã-cú-shi) – (unã cu mustãcioarã)
ex: lj-arãd
(expr: lj-da, lj-asudã, da di-lj es) mustãcushili

§ mustãcat (mus-tã-cátŭ) adg mustãcatã (mus-tã-cá-tã), mustãcats (mus-tã-cátsĭ), mustãcati/mustãcate (mus-tã-cá-ti) – tsi ari unã mustatsã mari sh-groasã; cu mustatsã; mustãcios

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sazmã

sazmã (sáz-mã) sf sazmi/sazme (sáz-mi) – vilendzã (chilimi) njicã di per di caprã (cãtivãrãoarã di lãnã) cari s-arucã pri calj, s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi sh-cu cari poati si s-anvileascã sh-omlu cãndu s-bagã s-doarmã; oplã, pãrcoavã, chilimi, cergã, ciorgã, doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã
{ro: ţesătură de păr de capră}
{fr: tapis de laine de chèvre}
{en: blanket made of goat hair}
ex: s-adrãm sazmi la calj; ashtirnea prit casã sazmili (chilinjli) atseali nalili; lu-anciuparã oaminjlji, l-bãgarã pri nã sazmã shi hai! s-lu spindzurã

§ nsazmu (nsázmu) vb I nsãzmai (nsãz-máĭ), nsãzmam (nsãz-mámŭ), nsãzmatã (nsãz-má-tã), nsãzmari/nsãzmare (nsãz-má-ri) – aruc nã sazmã pi pãltãrli-a calui; ashternu unã sazmã pri crivati; ashternu sazmi n casã; mi-acoapir cu sazma
{ro: pune “sazma” (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: mettre une “sazmã” (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: lay a “sazmã” on a horse, on a bed, etc.}
ex: pãnã s-yinits di la bisearicã, mini nsazmu casa (va s-ashternu sazmili n casã); nsãzmai (lj-bãgai unã sazmã, lu-acupirii) calu cã eara-asudat

§ nsãzmat (nsãz-mátŭ) adg nsãzmatã (nsãz-má-tã), nsãzmats (nsãz-mátsĭ), nsãzmati/nsãzmate (nsãz-má-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã sazmã
ex: casa lj-eara nsãzmatã (ashtirnutã cu sazmi) etimã
{ro: cu “sazma” pusă (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: avec une “sazmã” mise (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: with a “sazmã” layed on a horse, on a bed, etc.}

§ nsãzmari/nsãzmare (nsãz-má-ri) sf nsãzmãri (nsãz-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nsazmã calu (crivatea, casa, etc.)
{ro: acţiunea de a pune “sazma” (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: action de mettre une “sazmã” (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: action of laying a “sazmã” on a horse, on a bed, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shuts1

shuts1 (shĭútsŭ) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – anvãrtescu hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; lu-anvãrtescu un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); tornu un lucru di-alantã parti; fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); alãxescu (abat) unã cali (mintea, etc.); shutsãscu, anvãrtescu, ãnvãrtescu, nvãrtescu;
(expr:
1: u shuts (tornu) frãndza = li-alãxescu lucrili, nj-alãxescu mintea;
2: nj-si shutsã = mi nãirescu, mi tornu nãirit, cãrtit)
{ro: suci, răsuci, (se) învârti, schimba (drumul sau ideia)}
{fr: contourner, faire le tour, tordre, changer d’idée}
{en: spin, twist, wring, turn, change one’s mind}
ex: shutsã (nvãrteashti) sula; shutsã-ti (toarnã-ti) di-alantã parti; mi shutsãi (mi-anvãrtii, alãgai tuti pãrtsãli) multu; shutsã mustãtsli; nãsh u shutsãrã frãndza
(expr: sh-alãxirã mintea)

§ shutsãscu1 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts)

§ shutsãt1 (shĭu-tsắtŭ) adg shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãts (shĭu-tsắtsĭ), shutsãti/shutsãte (shĭu-tsắ-ti) – (lucru) tsi easti anvãrtit avãrliga di altu lucru; tsi easti anvãrtit di el insush; anvãrtit; tsi ari faptã unã voltã shi ari alãgatã deavãrliga di-un loc; anvãrtit, ãnvãrtit, nvãrtit; (fig: (om) shutsãt = (om) anapud)
{ro: sucit, răsucit, învârtit, schimbat (drumul sau ideia)}
{fr: contourné, qui a fait le tour, tordu, changé d’idée}
{en: spinned, twisted, wrung, turned, changed mind}
ex: om shutsãt (fig: anapud), arushutsãt (fig: para anapud)

§ shutsãri1/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) sf shutsãri (shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-shutsã tsiva; anvãrtiri, ãnvãrtiri, nvãrtiri, turnari, alãxiri (di minti, cali, etc.)
{ro: acţiunea de a suci, de a răsuci, de a (se) învârti, de a schimba (drumul sau ideia); sucire, răsucire, învârtire, schimbare}
{fr: action de contourner, de faire le tour, de tordre, de changer d’idée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsipur1

tsipur1 (tsí-purŭ) sm tsipuri (tsí-purĭ) shi sn tsipuri/tsipure (tsí-pu-ri) – njicã umflãturã (bubuchi, cleci) tsi s-fatsi pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) sh-di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; bishicã (fultacã, fuscã, bishicã, pluscutã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, etc.; gãrnuts (mplin di dzamã) tsi easi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; bishicã (chicutã) di apã i sudoari tsi s-fatsi pi truplu-a omlui; bubuchi bubucheauã, cleci, bishicã, fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, hãboatã
{ro: mugur, băşică, broboană}
{fr: bourgeon, ampoule, bulle}
{en: bud, blister, bubble}
ex: cu neaua fãrã vahti ngljatsã tsipurlji (bubuchili); ashteardzi-ts tsipurlji (bishitsli, chicutili) di sudoari; apa fatsi tsipuri pi tingeri; tsipuri di sudoari aratsi lj-si featsirã pi frãmti

§ tsipuredz (tsi-pu-rédzŭ) (mi) vb I tsipurai (tsi-pu-ráĭ), tsipuram (tsi-pu-rámŭ), tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurari/tsipurare (tsi-pu-rá-ri) – (pomlu, lilicea, etc.) scoati bubuchi, mbubuchiseashti; acatsã bishits pi cãpachea-a vaslui cãndu apa hearbi; fac spumi di sãpuni cãndu lau tsiva; scot bishits pi trup cãndu mi ardu; scot chicuti di sudoari cãndu asud multu; etc.
{ro: înmuguri; face spume, asuda mult, etc.}
{fr: bourgeonner; écumer; suer à grosses gouttes}
{en: shoot a bud; foam, froth; sweat profusely}
ex: ponjlji nchisirã si s-tsipurã (si mbubuchiseascã)

§ tsipurat (tsi-pu-rátŭ) adg tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurats (tsi-pu-rátsĭ), tsipurati/tsipurate (tsi-pu-rá-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; mbubuchisit; tsi featsi spumi; spumat; tsi easti mplin di chicuti di sudoari
{ro: înmugurit; spumat; asudat mult}
{fr: bourgeonné; qui a de l’écume; sué à grosses gouttes}
{en: budded; who is frothing; sweated profusely}

§ tsipurari/tsi-purare (tsi-pu-rá-ri) sf tsipurãri (tsi-pu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva bubuchiseashti, cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu asudã multu; etc.
{ro: acţiunea de a înmuguri; de a spuma; de a asuda mult; înmugurire; spumare; asudare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn