|
|
astrãxescu
astrãxescu (as-trãc-sés-cu) vb IV – vedz tu strãxescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: strãxescucãpsescu
cãpsescu (cãp-sés-cu) vb IV cãpsii (cãp-síĭ), cãpseam (cãp-seámŭ), cãpsitã (cãp-sí-tã), cãpsiri/cãpsire (cãp-sí-ri) – aprochi (hiu sinfuni) s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; strãxescu tra si s-facã un lucru (ashi cum mi-am aduchitã cu cariva); sinfunipsescu, strãxescu, astrãxescu, strixescu, aprochi
{ro: consimţi, conveni, fi de acord}
{fr: être d’accord, consentir, convenir}
{en: agree, consent}
ex: cãpsirã (s-featsirã sinfuni) fratslji, ma vidzurã ashi
§ cãpsit (cãp-sítŭ) adg cãpsitã (cãp-sí-tã), cãpsits (cãp-sítsĭ), cãpsi-ti/cãpsite (cãp-sí-ti) – tsi easti sinfuni tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; sinfunipsit, strãxit, astrãxit, strixit, aprucheat
{ro: care este de acord; consimţit, convenit}
{fr: mis d’accord, consenti, convenu}
{en: agreed, consented}
§ cãpsiri/cãpsire (cãp-sí-ri) sf cãpsiri (cãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãpseashti; sinfunipsiri, strãxiri, astrãxiri, strixiri, aprucheari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a conveni; consimţire, convenire}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of consenting; consent}
muchialef
muchialef (mu-chi-ĭá-lefŭ) adg muchialefã (mu-chi-ĭá-le-fã) pl(?) – (om) tsi s-aducheashti cã ari hãri (i ari faptã lucri) trã cari ahãrzeashti s-hibã tinjisit shi alãvdat di dunjai; dai, daitcu, fudul, pirifan, fãlos, sirbes, fãndãxit
{ro: orgolios}
{fr: orgueilleux}
{en: arrogant}
ex: nu pot s-lu astrãxescu cã easti muchialef (daitcu, sirbes)
scandal
scandal (scándalŭ) sn scandali/scandale (scán-da-li) – purtari (catastasi) arushinoasã tsi fatsi lumea sã zburascã di ea; zboarãli tsi es tu dunjai cãndu cariva fatsi un lucru urut, di-arshini; cãvgãlu tsi s-fatsi shi shimãtãlu tsi s-avdi cãndu lumea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; shimãtã, cãvgã, ceamaunã
{ro: scandal}
{fr: scandal, intrigue}
{en: scandal}
ex: eara un scandal mari cu-aestã muljari tu sculii; tutã dzua, scandala-mandala (shimãtã dipriunã)
§ scandaljar (scan-da-ljĭárŭ) adg scandaljarã (scan-da-ljĭá-rã), scandaljari (scan-da-ljĭárĭ), scandaljari/scandaljare (scan-da-ljĭá-ri) – (omlu) tsi fatsi un scandal; cãvgãgi
{ro: scandalagiu}
{fr: qui occasionne des scandales, turbulent}
{en: who makes a scandal}
§ scandzohir (scan-dzó-hirŭ) adg scandzohirã (scan-dzó-hi-rã), scandzohiri (scan-dzó-hirĭ), scandzohiri/scandzohire (scan-dzó-hirŭ) – (om) tsi nu easti vãrãoarã ifhãrãstisit di tsi ari; tsi caftã totna cãvgãlu; tsi fatsi multi ori shimãtã ti nai ma njitsli lucri; cãv-gãgi, scandaljar
{ro: cârcotaş}
{fr: qui s’accroche; aigre; mutin}
{en: roguish, unruly}
§ scandalos (scan-da-lósŭ) adg scanda-loasã (scan-da-lŭá-sã), scandalosh (scan-da-lóshĭ), scandaloa-si/scandaloase (scan-da-lŭá-si) – (purtari, catastasi) tsi easti ahãntu-arushinoasã cã fatsi lumea si scoatã zboarã uruti trã ea; lucru arushinos tsi apãrnjashti un scandal, un shimãtã, un cãvgã
{ro: scandalos}
{fr: scandaleux}
{en: scandalous}
ex: scandaloasi (arushinoasi) lucri suntu aesti, mini nu va s-pot s-li astrãxescu
§ scandalizedz (scan-da-li-zédzŭ) (mi) vb I scandalizai (scan-da-li-záĭ), scandalizam (scan-da-li-zámŭ), scandalizatã (scan-da-li-zá-tã), scandalizari/scandalizare (scan-da-li-zá-ri) – scot zboari greali sh-uruti trã un lucru tsi easti multu-arushinos; (lucru arushinos) fatsi s-easã zboarã uruti shi shãmitadz di la lumi
{ro: scandaliza}
{fr: scandaliser}
sinfunii/sinfunie
sinfunii/sinfunie (sin-fu-ní-i) sf sinfunii (sin-fu-níĭ) – aduchirea tsi sh-u fac doi (i ma multsã) oaminj, trã adrarea-a unui lucru; ligãtura tsi u bagã doi (i ma multsã) oaminj, tra si s-facã un lucru; ligãmintu, ligãturã, cãvuli, cãuli, aduchiri
{ro: acord, condiţie}
{fr: accord, condition}
{en: accord, agreement, condition}
ex: cu sinfunia (aduchirea faptã, cãvulea) sã-lj da hilji-sa; u-anduplicã s-nu u cãrteascã ma cu sinfunia (cãvulea) si-lj da hilji-sa trã nãsã
§ sinfunipsescu (sin-fu-nip-sés-cu) (mi) vb IV sinfunipsii (sin-fu-nip-síĭ), sinfunipseam (sin-fu-nip-seámŭ), sinfunipsitã (sin-fu-nip-sí-tã), sinfunipsiri/sinfunipsire (sin-fu-nip-sí-ri) – mi fac sinfuni; strãxescu tra si s-facã un lucru (ashi cum mi-am aduchitã cu cariva); ãnj ljau sartsina s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; cãpsescu, strãxescu, astrãxescu, strixescu, aprochi
{ro: a fi de acord, consimţi, conveni}
{fr: être d’accord, consentir, convenir}
{en: agree, consent}
§ sinfunipsit (sin-fu-nip-sítŭ) adg sinfunipsitã (sin-fu-nip-sí-tã), sinfunipsits (sin-fu-nip-sítsĭ), sinfunipsiti/sinfunipsite (sin-fu-nip-sí-ti) – tsi ari strãxitã tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; cãpsit, strãxit, astrãxit, strixit, aprucheat
{ro: care este de acord; care a consimţit}
{fr: mis d’accord, consenti, convenu}
{en: agreed, consented}
§ sinfunipsiri/sinfunipsire (sin-fu-nip-sí-ri) sf sinfunipsiri (sin-fu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-sinfunipseashti; cãpsiri, strãxiri, astrãxiri, strixiri, aprucheari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a conveni; consimţire, convenire}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of consenting}
strãxescu
strãxescu (strãc-sés-cu) vb IV strãxii (strãc-síĭ), strãxeam (strãc-seámŭ), strãxitã (strãc-sí-tã), strãxiri/strãxire (strãc-sí-ri) – hiu sinfuni (aprochi, voi) s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; astrãxes-cu, strixescu, sinfunipsescu, cãpsescu; aprochi, aradzim, ndoapir, dãnãsescu, aravdu
{ro: consimţi, suporta, conveni, îndura, răbda}
{fr: consentir, supporter, convenir}
{en: agree, support, consent}
ex: nu strãxeashti (nu-aravdã) mãnã; nãsh strãxirã (cãpsirã, furã sinfuni) s-dumneascã anlu sh-ficiorlu; nu strãxescu (nu-aprochi) s-mi duc; marili mãlãgar strãxi (fu sinfuni); trã chefea-a oaspilui, s-nu lj-armãnã hãtãrea, strãxi; multi lji strãxii (lj-arãvdai)
§ strãxit (strãc-sítŭ) adg strãxitã (strãc-sí-tã), strãxits (strãc-sítsĭ), strãxiti/strãxite (strãc-sí-ti) – tsi easti sinfuni tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; astrãxit, strixit, sinfunipsit, cãpsit; aprucheat, arãdzimat, ndupirat, dãnãsit, arãvdat
{ro: care este de acord; care a suportat, a consimţit, a îndurat, a răbdat}
{fr: mis d’accord, consenti, supporté, convenu}
{en: agreed, supported, consented}
§ strãxiri/strãxire (strãc-sí-ri) sf strãxiri (strãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva strãxeashti; astrãxiri, strixiri, sinfunipsiri, cãpsiri; aprucheari, arãdzimari, ndupirari, dãnãsiri, arãvdari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a suporta, de a conveni, de a îndura, de a răbda; consimţire, convenire, îndurare, răbdare}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de supporter, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of supporting, of consenting}
§ strixescu (stric-sés-cu) vb IV strixii (stric-síĭ), strixeam (stric-seámŭ), strixitã (stric-sí-tã), strixiri/strixire (stric-sí-ri) – (unã cu strãxescu)
ex: filuzoflu strixi (fu sinfuni); nu strixi (nu apruche) s-facã tsi vrea dispoti; omlu tsi strixeashti (easti sinfuni s-lja, va) ayea cumnicãturã; strixi multi cãt fu tu casa-a lor; nu strixeashti (nu-aravdã) s-lji dzãcã nitsi un zbor
§ strixit (stric-sítŭ) adg strixitã (stric-sí-tã), strixits (stric-sítsĭ), strixiti/strixite (stric-sí-ti) – (unã cu strãxit)