DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ansar1

ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea

§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit

§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)

§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lihoanã

lihoanã (li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) lihoani/lihoane (li-hŭá-ni) – muljarea tu dzãlili dupã amintarea-a unui nat; alihoanã
{ro: lăuză}
{fr: femme accouchée}
{en: woman confined (from childbirth)}
ex: nj-easti muljarea lihoanã; easti nica lihoanã, nu-ari trei stãmãnj di cãndu amintã; scoalã! tsi stai arucutitã ca nã lihoanã!

§ alihoanã (a-li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) alihoani/alihoane (a-li-hŭá-ni) – (unã cu lihoanã)

§ lihuneatsã (li-hu-neá-tsã) sf lihunets (li-hu-nétsĭ) – catastasea tu cari s-aflã unã lihoanã; chirolu cãt muljarea easti lihoanã; lihunilji, lihunlichi
{ro: lăuzie}
{fr: couches, temps des couches}
{en: confinement, time of confinement}
ex: lihuneatsa lipseashti cãftatã ghini cã armãni muljarea cu mãrazi

§ lihunilji/lihunilje (li-hu-ní-lji) sf lihunilj (li-hu-níljĭ) – (unã cu lihuneatsã)
ex: u-acãtsã heavra di lihunilji

§ lihunlichi/lihunliche (li-hun-li-chi) sf lihunlichi (li-hun-líchĭ) – (unã cu lihuneatsã)

§ lihunescu (li-hu-nés-cu) adg lihuneascã (li-hu-neás-cã), lihuneshtsã (li-hu-nésh-tsã), lihu-neshti/lihuneshte (li-hu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-unã lihoanã; di lihoanã
{ro: de lăuză}
{fr: de femme accouchée}
{en: of confined woman}
ex: astrisãri lihuneshtili di trei ori

§ lihunjatic (li-hu-njĭá-ticŭ) sn lihunjatitsi/lihuneatitse (li-hu-neá-ti-tsi) – mãcãrli (tigãnj, oauã, culac, ghelã, etc.) tsi-lj s-aduc a unei lihoanã; bugunitsã, lãnghidã
{ro: mâncarea adusă lăuzei de prietenele ei}
{fr: aliments que les amies font a une nouvelle accouchée}
{en: food brought to a newly confined women by her friends}

§ lihunipsescu (li-hu-nip-sés-cu) (mi) vb IV lihunipsii (li-hu-nip-síĭ), lihunipseam (li-hu-nip-seámŭ), lihunipsitã (li-hu-nip-sí-tã), lihunipsiri/lihunipsire (li-hu-nip-sí-ri) – (muljarea) hiu lihoanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn