DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ancunj

ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)

§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)

§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
{en: ignited, kindled (fire); burned without flames}
ex: foclu eara ancunjat (apres); s-vidzurã ancunjats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astingu

astingu (as-tín-gu) (mi) vb III shi II astimshu (as-tím-shĭu) shi astesh (as-téshĭŭ), astindzeam (as-tin-dzeámŭ), astimtã (as-tím-tã) shi asteasã (as-teá-sã), astindziri/astindzire (as-tín-dzi-ri) shi astindzeari/astindzeare (as-tin-dzeá-ri) – fac s-nu mata ardã foclu i lucrili tsi ardu (cu arcarea di apã, cu suflarea, cu loarea-a vimtului tsi hrãneashti foclu, etc.); astãmãtseashti foclu tsi ardi lucri; (fig:
1: mi-astingu di… (durearea, mirachea, dorlu, seatea, etc. tsi u-aduchescu) = cu-atseali tsi fac (icã-nj si fac) ãnj scadi putearea, slãghescu, nj-cher mirachea di banã, etc. icã-nj si fatsi cãipi durearea (mirachea, dorlu, seatea, etc.) tsi mi plucusea; expr:
2: lu-astingu (di bãteari) = ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop;
3: nji s-astindzi cãndila (a banãljei) = mor, lji ncljid ocljilj;
4: lu-astingu (di pri fatsa-a loclui) = lu-aspargu, l-vatãm, ãl fac s-chearã, ãl cãtãstrãpsescu, ãl fac afan;
5: nji s-astindzi ugeaclu = nu-am ficior i featã sh-dupã moartea-a mea nu-armãni vãr di soea-a mea)
{ro: stinge; linişti, calma}
{fr: éteindre; apaiser; calmer}
{en: put out (fire, light, etc.); quiet, calm}
ex: tu gãlita-a dzuãljei astimsirã dumanea; foclu s-asteasi (astãmãtsi) ma dorlu nu s-astimsi (fig: nu chiru); si sh-astingã (fig: si-sh curmã) seatea; s-hibã-arãs di-un ficiuric, nu-lj s-astindzea foclu (fig: nu putea s-isihãseascã, nu-lj si dutsea foclu dit suflit, nu-lj s-agãrsha); lu-asteasim di bãteari
(expr: lj-deadim un shcop, nã bãteari bunã, lu-arupsim di bãteari); lj-asteasi (lji cãtãstrãpsi, lj-featsi afanj, lj-vãtãmã) aproapea tuts dushmanjlji; va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u mori, va u vatãnj lamnja); sh-tu xeanã n-astindzem di dor
(expr: nã easti dor multu, trãdzem di dor, slãghim, nã s-fatsi afanã mirachea di banã); lã s-astindzi numa
(expr: lã cheari numa); lj-eara, cã-lj s-astindzi casa shi cã nu-alasã hilj si-lj poartã numa; astindzi tabla
(expr: fã s-chearã, ashteardzi, tsi easti scriat pri tablã)

§ astimtu (as-tím-tu) adg astimtã (as-tím-tã), astimtsã (as-tím-tsã), astim-ti/astimte (as-tím-ti) – (foclu) tsi easti faptu s-nu mata ardã (tsi s-chiru, tsi-astãmãtsi);
(expr: (om) astimtu = (i) blãstimat, andihristu, s-lu lja neclu, etc.; (ii) gioni)
{ro: stins; liniştit, calmat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drinji/drinje

drinji/drinje (drí-nji) sf pl – atseali shasi (noauã icã doauãsprã-dzatsi) dzãli di Avgustu cãndu muljerli u-au cã nu easti ghini s-aspealã stranjili (sh-cã va s-patã nipãtsãtili ma s-li la)
{ro: cele şase (nouă sau chiar douăsprezece) zile din August pe care femeile aromâne le consideră nefaste pentru spălarea rufelor}
{fr: les six (neuf et même douze) jours du mois d’août considérés par les femmes comme nefastes pour le blanchissage}
{en: the six (nine or even twelve) days of August considered ill-omened for washing clothes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dzac

dzac (dzácŭ) vb III shi II dzãcui (dzã-cúĭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãcutã (dzã-cú-tã), dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – stau tes tu crivati (mpadi pri loc, pri scamnu, etc.) cã nu-am tsiva s-fac (cã hiu lãndzit, nidurnjit, avursit, mortu, etc.); stau tes (mortu) tu murminti; stau iuva di multu chiro apãrãtsit di tuts; zac, lãndzidzãscu, dormu, etc.
{ro: zăcea}
{fr: être malade; garder le lit; gésir}
{en: be sick; lie in bed; lie (helpless or dead)}
ex: ari un an tsi dzatsi; s-dzacã shi sã suschirã; va s-dzacã sum neauã loclu; un tinir dzatsi greu lãndzit; ne lãngoari nu-am dzãcutã; tuts, asteshlji, dzac tu laea tsarã; ari un an tsi dzatsi; dzãcui lãndzit doi mesh; dzatsi anj di dzãli agãrshit tu hãpsani

§ dzãcut (dzã-cútŭ) adg dzãcutã (dzã-cú-tã), dzãcuts (dzã-cútsĭ), dzãcuti/dzãcute (dzã-cú-ti) – tsi easti tes mpadi (tu crivati); tsi easti lãndzit; cari nu para easti ghini cu sãnãtatea sh-lãndzidzashti lishor; zãcut;
(expr: dzãcutlu shi pãtsãtlu! = s-lu lja neclu, si s-ducã la drats!)
{ro: zăcut, bolnav; bolnăvicios}
{fr: malade; maladif; qui a gardé le lit}
{en: sick; sickly; who lies (in bed, helpless or dead)}
ex: s-arsarã ea di-iu sta dzãcutã (lãndzitã); fu dzãcut (lãndzit, tu crivati) trei stãmãnj; easti om multu dzãcut (tsi easti totna ca lãndzit)

§ dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) sf dzatsiri (dzá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzatsi tu crivati (easti lãndzit, mortu, etc.)
{ro: zăcere}
{fr: action d’être malade; de garder le lit; de gésir}
{en: action of being sick; of lying (in bed, helpless or dead)}

§ dzãtseari2/dzãtseare (dzã-tseá-ri) sf dzãtseri (dzã-tsérĭ) – (unã cu dzatsiri)
ex: dzãtsearea aestã nu mi-arãseashti

§ zac (zácŭ) vb III shi II zãcui (zã-cúĭ), zãtseam (zã-tseámŭ), zãcutã (zã-cú-tã), zatsiri/zatsire (zá-tsi-ri) shi zãtseari (zã-tseá-ri) – (unã cu dzac)
ex: isusitili zac di vreari, laili feati; gionili-a tãu tu groapã zatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ninga1

ninga1 (nín-ga) adv – ningã, ninca, nica, nicã, bile
{ro: încă, chiar}
{fr: encore, même}
{en: still, more}
ex: dratslji ninga (nica) nu s-avea turnatã; ninga nifaptu; s-lji da ninga protlu birbec

§ ningã1 (nín-gã) adv – (unã cu ninga)
ex: cã-l ma tsãni un dor ningã (ninga)

§ ninca (nín-ca) adv – (unã cu ninga)
ex: ninca easti pulj; toarnã-nj ninca nã chicã di-apã

§ nincã1 (nín-cã) adv – (unã cu ninga)
ex: nincã (ninga, mash) tini armãsesh

§ nica (ní-ca) prip – (unã cu ninga)
ex: feata lucra nica (ninga), ningã (lãngã, piningã) foclu astes; nicurmatlu-nj suflit nica-i ars di seati; va ninca s-mãcã

§ nicã1 (ní-cã) adv – (unã cu ninga)
ex: iu eara nicã (ninga) un picurar; tsi-l mutrits, bre, tsi stats nicã (ninga)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sprunã

sprunã (sprú-nã) sf spruni/sprune – cinushi caldã amisticatã multi ori cu jar neastes ninga; spurnã, spuzã, cinushi, jar;
(expr:
1: ti voi ca spruna n sin = nu ti voi dip;
2: nã sprunã di; ca spruna shi arina, cãt tradzi spruna = multi, multsã, multã lumi; cãt trag stealili)
{ro: spuză}
{fr: cendre chaude, braise}
{en: warm ashes, cinders, embers}
ex: mi arshu di sprunã; drats ca spruna shi arina
(expr: multu di multsã, cãti gãrnutsã di-arinã shi sprunã suntu pri loc); carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo

§ spurnã (spúr-nã) sf spurni/spurne (spúr-ni) – (unã cu sprunã)
ex: cã-i tu spurnã (tu cinushi caldã cu jar apres) friptu

§ spurã (spú-rã) sf spuri/spure (spú-ri) – (unã cu sprunã)
ex: lu copshu pi spurã (sprunã); dupã furtuna atsea aflãm pi padi nã spurã di
(expr: multi) poami

§ spuzã1 (spú-zã) sf spuzi/spuze (spú-zi) – (unã cu sprunã)
ex: cãndu-nj bag mãna tu spuzã (cinushi), Shunda u acats di buzã (angucitoari: turta); spuzã (cinushi caldã) di cãrbunj

§ sprunami/spruname (sprú-na-mi) sf fãrã pl – multã (multimi di) sprunã tsi s-aflã adunatã tu-un loc
{ro: multă spuză}
{fr: quan-tité de cendre chaude, de braise}
{en: quantity of warm ashes, of cinders, of embers}

§ sprunedz (spru-nédzŭ) vb I sprunai (spru-náĭ), sprunam (spru-námŭ), sprunatã (spru-ná-tã), spruna-ri/sprunare (spru-ná-ri) – acoapir cu sprunã; coc tsiva tu sprunã (di-aradã cu acupirirea cu cinushi caldã shi jar apres)
{ro: acoperi cu spuză}
{fr: couvrir de cendre chaude mêlée de braise; cuire sous la braise}
{en: cover with warm ashes and cinders; cook under embers}
ex: sprunã turta

§ sprunat (spru-nátŭ) adg sprunatã (spru-ná-tã), sprunats (spru-nátsĭ), sprunati/sprunate (spru-ná-ti) – tsi easti acupirit cu sprunã; tsi easti coptu tu sprunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsearã1

tsearã1 (teá-rã) sf tseri (tsérĭ) –
1: luguria galbinã sh-moali cu cari alghinjli sh-fac bushtina dit un cushor, iu sh-alasã oauãli shi sh-adunã njarea;
2: lucrul di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi, tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i acasã tra si-sh facã lunjinã noaptea; luminari, lumbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: va ts-aprindu (ts-astingu) tseara = va s-mori, va ti vatãm;
3: va ts-ardu tseara = cu aprindearea-a tsearãljei va-ts ljertu amãrtiili;
4: s-lu-aducã cu tseara = s-lu-aducã cu tseara apreasã ca trã un om mortu;
5: mi fac (la fatsã, galbin ca) tsearã i turta di tsearã = ngãlbinescu, mi fac galbin la fatsã;
6: u caftu cu tseara = u caftu multu sh-nu pot s-u aflu)
{ro: ceară de albine; lumânare}
{fr: cire; cierge, bougie}
{en: wax; candle}
ex: am nã nveastã agzutoa-sã, fatsi casa lunjinoasã (angucitoari: tseara); eu ãn casã cãndu intru, umplu loclu-atsel ma strimtu, shi di dzuã nj-easti-arshini, noaptea ãnj ved cama ghini (angucitoari: tseara); tuts ãlj fixeashti shi ea lãeashti (angucitoari: tseara); njicã-i laea, umpli udaea (angucitoari: tseara); divarligalui di casã sta tseri (luminãri) aspindzurati (angucitoari: gljatsa); acumpãrai tsearã (luguria galbinã tsi u fac alghinjli) ca s-adar unã tsearã (luminari, lumbadã) mari sh-dauã tseri njits; apresh nã tsearã la Ayiu-Mihali; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucrul; aprindi tseara di seu tra s-fats lunjinã n casã; galbinã ca tseara (ca lumbada) di murmintu; vrea s-tuchea ca tseara (luminarea); nã tsearã hrisusitã va ts-ardã la icoanã; tseara al Dumnidzã; va ts-aprindu tseara
(expr: va s-mori, va ti vatãm); lj-astesh tseara
(expr: ãl vãtãmai); lj-arshu tseara
(expr: cu aprindearea-a tsearãljei, ãlj ljirtai amãr-tiili); di la oi si-l lja cu tseara
(expr: s-lu-aducã di la oi cu tseara apreasã, ca trã un om mortu); mi feci tsearã
(expr: ngãlbinii tu fatsã); s-featsi galbin ca turta di tsearã
(expr: multu galbin la fatsã); s-u cãftam cu tseara
(expr: cãt multu s-u cãftam) sh-nu va u-aflam

§ tseara-al Dumnidzã (tseá-ral-Dum-ni-dzắ) sf pl(?) – numã datã la ma multi planti tsi crescu prit agri, livãdz, vulodz, pãshunj, locuri uscati shi virani, mardzina di cãljuri, etc., cu frãndzã nyilicioasi i piroasi, cu lilici cu cuditsã lungã, adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri, di hromã vinitã-galbinã; coada-a njelui, luludã galbinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tulumbã

tulumbã (tu-lúm-bã) sf tulumbi/tulumbe (tu-lúm-bi) shi tulunghi (tu-lún-ghi) – hãlati cu cari lumea arucã apã multã (scoasã dit un arãu, lac, cãzani, etc.), diunãoarã, pristi un foc mari (di casã, bunãoarã) tra s-lu-astingã; tsilistrã
{ro: tulumbă}
{fr: pompe}
{en: fire pump}
ex: astesh foclu cu tulumba; ari puts cu tulumbã; cu tulumba si scoati apã culai

§ tulumbagi (tu-lum-ba-gí) sm tulumbageadz (tu-lum-ba-gĭádzĭ) – omlu cari caftã s-astingã un foc mari (ca di casã, bunãoarã) cu tulumba; omlu cari fatsi i vindi tulumbi
{ro: tulumbagiu}
{fr: pompier}
{en: fireman}
ex: puiti cu tulumbagilu s-lji facã tulumba la puts ti 40 di-aslanj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã