|
|
astari/astare
astari/astare (as-tá-ri) sf astãri (as-tắrĭ) shi astãruri (as-tắ-rurĭ) – partea di pãndzã i stofã tsi s-adavgã nãuntru la un stranj tra s-lu facã ma cãlduros (tra s-aravdã ma multu, tra s-lu spunã ma pripsit, etc.)
{ro: căptuşeală}
{fr: doublure}
{en: lining (of garment)}
ex: fustanea nu-ari astari; nj-bãgã astari di lãnã
§ astãrusescu (as-tã-ru-sés-cu) vb IV astãrusii (as-tã-ru-síĭ), astãruseam (as-tã-ru-seámŭ), astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusi-ri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) – bag (cos) unã astari la un stranj; cãplãdisescu
{ro: căptuşi}
{fr: doubler (un vêtement); garnir}
{en: line (inside a garment)}
ex: astãrusii (bãgai astari la) paltolu; mudistra astãrusi fustanea cu mãtasi (bãgã astari di mãtasi)
§ astãrusit (as-tã-ru-sítŭ) adg astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusits (as-tã-ru-sítsĭ), astãrusiti/astãrusite (as-tã-ru-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã astari; cãplãdisit
{ro: căptuşit}
{fr: doublé (un vêtement); garni}
{en: lined (a garment)}
ex: avea sarica astãrusitã cu veshtu
§ astãrusiri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) sf astãrusiri (as-tã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã astari la un stranj; cãplãdisiri
{ro: acţiunea de a căptuşi; căptuşire}
{fr: action de doubler (un vêtement); de garnir}
{en: action of lining (a garment)}
adãstari/adãstare
adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) sf – vedz tu adastu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: adastuadastu
adastu (mi) (a-dás-tu) vb I adãstai (a-dãs-táĭ), adãstam (a-dãs-támŭ), adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) – stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; ashteptu, shteptu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu
{ro: aştepta, adăsta}
{fr: attendre}
{en: wait}
ex: lu-adãstai (lu-ashtiptai) doauã sãhãts; nu pot s-adastu (s-ashteptu) cama multu; nu shtiai tsi ti adãsta (ashtipta); dorlu easti c-adãstãm; adastã putsãn (ashteaptã putsãn, aravdã niheamã); adãstã (ashtiptã, arãvdã) noauã anj; tutã dzua ti-adãstai
§ adãstat (a-dãs-tátŭ) adg adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstats (a-dãs-tátsĭ), adãstati/adãstate (a-dãs-tá-ti) – tsi easti ashtiptat di cariva; ashtiptat, shtiptat, apãn-dãxit, apãndixit, pãndixit
{ro: aşteptat, adăstat}
{fr: attendu}
{en: waited}
§ adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) sf adãstãri (a-dãs-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu ashteaptã; ashtiptari, shtiptari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri
{ro: acţiunea de a aştepta; aşteptare, adăstare}
{fr: action d’attendre}
{en: action of waiting}
ashteptu
ashteptu (ash-tép-tu) (mi) vb I ashtiptai (ash-tip-táĭ), ashtiptam (ash-tip-támŭ), ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) –
1: stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; shteptu, adastu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu;
2: lu-aprochi pri cariva s-intrã iuva (acasã, la measã, etc.); aprochi, prochi, dixescu;
(expr: ashteptu cu gura hãscatã = mizi ashteptu sã-nj si da tsiva, si s-facã tsiva, s-ved tsiva, etc.)
{ro: aştepta, primi}
{fr: attendre, accueillir, recevoir}
{en: wait, receive}
ex: prumuveara eu nj-u ashteptu (adastu); ashtiptãm dauã dzãli pamporea; ashtiptai unã sãhati sh-nu vinji; ashteaptã-mi la hani; s-ashtipta s-nu-l veadã altãoarã ntr-oclji; ashtiptã, tsi ashtiptã s-yinã hilji-sa s-mãcã; ashtiptã s-veadã tsi va curã; nu n-ashtiptam (nu pistipseam) s-lu aflã; ashtiptats-mi (adãstats-mi; aprucheats-mi n casã) aestã noapti; nu ti ntreb: ashteaptã (aproachi) amirãlu?; ashtiptats-lji (aprucheats-lji) cãt ma ghini; ishirã s-lu-ashteaptã (s-lu-aproachi) n cali; lj-ashtiptã (lj-apruche) cu tuti bunili; lã dishcljisi poarta shi lj-ashtiptã n casã; ficiori tsi ashtipta ca puljlji orghi n gurã s-lã dai
§ ashtiptat (ash-tip-tátŭ) adg ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptats (ash-tip-tátsĭ), ashtiptati/ashtiptate (ash-tip-tá-ti) – tsi easti adãstat (apãndixit) di cariva; tsi easti aprucheat iuva; shtiptat, adãstat, apãndãxit, apãndixit, pãndixit; aprucheat, prucheat, dixit
{ro: aşteptat, primit}
{fr: attendu, accueilli}
{en: waited, received}
ex: furã multu ghini ashtiptats (aprucheats), ca nãshti dziniradz
§ ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) sf ashtiptãri (ash-tip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteaptã tsiva; shtiptari, adãstari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri; aprucheari, prucheari, dixiri
{ro: acţiunea de a aştepta, de a primi; aşteptare, primire}
{fr: action d’attendre, d’accueillir, de recevoir; accueil}
{en: action of waiting, of receiving}
ex: tu ashtiptari, ãlj dãdea unã cu mãna; lã featsim bunã ashtiptari (aprucheari)
§ neashtiptat (neash-tip-tátŭ) adg neashtiptatã (neash-tip-tá-tã), neashtiptats (neash-tip-tátsĭ), neashtiptati/neashtiptate (neash-tip-tá-ti) – tsi nu easti ashtiptat; tsi nu easti aprucheat; tsi s-fatsi cãndu omlu nu s-ashteaptã ca si s-facã; neadãstat, neapãndãxit, neaprucheat
astãrusescu
astãrusescu (as-tã-ru-sés-cu) vb IV – vedz tu astari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: astariastãrusiri/astãrusire
astãrusiri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) sf – vedz tu astari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: astariastãrusit
astãrusit (as-tã-ru-sítŭ) adg – vedz tu astari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: astaribumbac
bumbac (bum-bácŭ) sn bumbatsi/bumbatse (bum-bá-tsi) shi bumbacuri (bum-bá-curĭ) – plantã criscutã trã hirili tsi nvilescu (ca unã soi di lãnã albã) simintsãli a ljei tsi s-aflã ncljisi tu-unã soi di fructu-cutii cãt unã nucã, cu frãndzã tsi au unã videari ca palma di om (palmati), sh-lilici galbini icã aroshi; lãna adunatã di pi-aesti simintsã; hirili fapti dit aestã lãnã ufilisiti la tsãsearea di pãndzã, sindonj, cãmesh, etc.; vata faptã dit aesti hiri, shcurti shi suptsãri, bunã tr-aspilarea-a plãyiilor sh-a arãnjlor mplini di sãndzi i pronj; bãmbac, scãmanghi, cãmangu, scãmangu, cãmãnchi;
(expr: criscut (nvitsat) tu/prit bumbatsi = tsi-ari criscutã mutrit ghini sh-hãidipsit, tsi-ari dusã unã banã lishoarã, fãrã ghideri sh-cripãri)
{ro: bumbac, vată}
{fr: coton, ouate}
{en: cotton, wadding}
ex: ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac; pãndza easti-adratã di bumbac; sh-featsi unã giupã cu bumbac; nolgicana turtsea bumbac; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mãtãsuri
(expr: nvitsatã s-bãneadzã ghini, ca omlu avut)
§ bãmbac (bãm-bácŭ) sn bãmbatsi/bãmbatse (bãm-bá-tsi) shi bãmbacuri (bãm-bá-curĭ) – (unã cu bumbac)
§ bumbãcos (bum-bã-cósŭ) adg bumbãcoasã (bum-bã-cŭá-sã), bumbãcosh (bum-bã-cóshĭ), bumbãcoasi/bum-bãcoase (bum-bã-cŭá-si) – tsi easti (moali, albu, etc.) ca bumbaclu; tsi easti faptu di bumbac
{ro: bumbăcos}
{fr: cotonneux}
{en: of cotton}
§ bãmbãcos (bãm-bã-cósŭ) adg bãm-bãcoasã (bãm-bã-cŭá-sã), bãmbãcosh (bãm-bã-cóshĭ), bãmbãcoa-si/bãmbãcoase (bãm-bã-cŭá-si) – (unã cu bumbãcos)
§ bum-bãcãrii/bumbãcãrie (bum-bã-cã-rí-i) sf bumbãcãrii (bum-bã-cã-ríĭ) – loclu iu s-creashti bumbaclu; loc siminat cu bumbac; ducheani icã emburlichi cu lucri di bumbac; bumbãchii
{ro: bumbăcărie}
{fr: endroit où on cultive ou on vend le coton}
{en: area cultivated with cotton; cotton business}
ex: intrai tu bumbãcãrii (ducheanea iu s-vindu lucri di bumbac, icã emburlichea di bumbac)
cãirush1
cãirush1 (cã-i-rúshĭŭ) sn cãirushi/cãirushe (cã-i-rú-shi) –
1: njic mãnuclju di poami (lilici, gãrnutsã di-auã, etc.) tsi criscurã deadun shi suntu acãtsati di njits alumãchi, iu alumãchili sh-eali suntu acãtsati di alti alumãchi ma mãri, sh-iu tuti alumãchili bitisescu pi-un singur trup tu mesea-a mãnucljului; arapun, arapuni, areapuni, areapini, aripinush, reapin, ripinidã, cãlãrush, cãrãlush, cãrmãstar, cãrush, crush, gãearnush;
2: mãnuclju di poami (lilici) ligati deadun cu codzli-a lor; cãrush, crush, bãrbãrush, bãrburish, aripinush
{ro: ciorchine; ciorchinel, mănunchi mic de fructe}
{fr: grappe (de raisins); petit grapillon; petit faisceau de fruits}
{en: bunch of grapes; small bunch of fruits}
ex: dã-nj un cãirush di-auã; mãcai un cãirush di cireashi
§ cãrush1 (cã-rúshĭŭ) sn cãru-shi/cãrushe (cã-rú-shi) – (unã cu cãirush1)
ex: cãrush di-auã
§ crush1 (crúshĭŭ) sn crushi/crushe (crú-shi) – (unã cu cãirush1)
ex: dã-nj sh-a njia un crush (arapun) di-auã; ea dats-nji un crush (arapun) di-auã, s-ved, easti dultsi?
§ cãlãrush1 (cã-lã-rúshĭŭ) sn cãlãrushi/cãlãrushe (cã-lã-rú-shi) – (unã cu cãirush1)
ex: mãcai un cãlãrush (arapun) di-auã; arupshu dauã cãlãrushi di-auã; cãlãrushili (arapunjlji) lãescu
§ cãrãlush1 (cã-rã-lúshĭŭ) sn cãrãlushi/cãrãlushe (cã-rã-lú-shi) – (unã cu cãirush1)
§ cãrmãstar (cãr-mãs-tárŭ) sn cãrmãstari/cãrmãstare (cãr-mãs-tá-ri) – (unã cu cãirush1)
§ gãearnush (gã-ĭar-núshĭŭ) sf gãearnu-shi/gãearnushe (gã-ĭar-nú-shi) – (unã cu cãirush1)
cãplãdisescu
cãplãdisescu (cã-plã-di-sés-cu) vb IV cãplãdisii (cã-plã-di-síĭ), cãplãdiseam (cã-plã-di-seámŭ), cãplãdisitã (cã-plã-di-sí-tã), cãplãdisiri/cãplãdisire (cã-plã-di-sí-ri) – adavgu unã cumatã di pãndzã i stofã nãuntru-a unui stranj s-lu fac ma cãlduros (s-lu fac s-aravdã ma multu, s-lu-aspun ma pripsit, etc.); bag unã astari la un stranj; astãrusescu
{ro: căptuşi}
{fr: doubler (un vêtement); garnir}
{en: line (inside a garment)}
ex: cãplãdisii sultuclu
§ cãplãdisit (cã-plã-di-sítŭ) adg cãplãdisitã (cã-plã-di-sí-tã), cãplãdisits (cã-plã-di-sítsĭ), cãplãdisiti/cãplãdisite (cã-plã-di-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã astari; astãrusit
{ro: căptuşit}
{fr: doublé (un vêtement); garni}
{en: lined (a garment)}
§ cãplãdisi-ri/cãplãdisire (cã-plã-di-sí-ri) sf cãplãdisiri (cã-plã-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãplãdiseashti (s-bagã astari) la un stranj; cãplãdisiri
{ro: acţiunea de a căptuşi; căptuşire}
{fr: action de doubler (un vêtement); de garnir}
{en: action of lining (a garment)}
clembã
clembã (clém-bã) sf clembi/clembe (clém-bi) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, clarã, vigã, vig, ciun, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: unlu di nãsh avea truplu cãt clemba (pãrjina, shcoplu)
§ climbuci (clim-búcĭŭ) sn climbuci/climbuce (clim-bú-ci) – njicã alumachi di arburi; alumachi cari creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; cljeci, lumãchitsã, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã, fidani, vlãstar, lãstari, etc.
{ro: rămurea}
{fr: petit rameau; rejeton}
{en: little branch}
ex: bãgã nishti climbuci (dãrmãtseali) tu foc
§ cljeci (cljĭécĭŭ) sn cljeciuri (cljĭé-cĭurĭ) – (unã cu climbuci)