DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adun

adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asescu

asescu (a-sés-cu) vb IV asii (a-síĭ), aseam (a-seámŭ), asitã (a-sí-tã), asiri/asire (a-sí-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; lu-aprochi sh-mi-adun cu el; lu-agiungu di dinãpoi; escu isea cu cariva; axescu, agiungu, nj-agiundzi, mi coc (trã poami, grãni, etc.);
(expr:
1: lj-asescu unã = lu-agudescu, lj-dau, ãlj plãscãnescu, unã pliscutã, unã pindzeari, un bush, etc.;
2: lji s-asirã dzãlili = lj-vinji oara, s-lji ncljidã ocljilj)
{ro: sosi, ajunge, a fi suficient, maturiza, coace}
{fr: arriver, atteindre, rejoindre, suffire, mûrir}
{en: arrive, atain, join, ripe, be sufficient}
ex: prindi s-asits (s-agiundzets) astarã n hoarã; cãnjlji lu-asirã (lu-agiumsirã) tu plai; pãnea nã aseashti (nã agiundzi); pearili asirã (s-featsirã, s-coapsirã) pri pom; nu-nj aseashti (agiundzi) mãcarea

§ asit (a-sítŭ) adg asitã (a-sí-tã), asits (a-sítsĭ), asiti/asite (a-sí-ti) – tsi ari agiumtã (ncljisã, axitã, umplutã) iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; axit, agiumtu, coptu (trã poami, grãni, etc.), agudit
{ro: sosit, ajuns, maturizat, copt}
{fr: arrivé, atteint, rejoint, suffi, mûri}
{en: arrive, atain, join, be sufficient, ripen}
ex: auãli nu suntu asiti (coapti)

§ asiri/asire (a-sí-ri) sf asiri (a-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu aseshti iuva; axiri, agiundzeari, umpleari, ncljideari, cutseari (trã poami, grãni, etc.), agudiri
{ro: acţiunea de a sosi, de a ajunge, de a maturiza; sosire, ajungere, maturizare, coacere}
{fr: action d’arriver, d’atteindre, de rejoindre, de suffire, de mûrir}
{en: action of arriving, of ataining, of joining, of being sufficient, of ripening)}
ex: cu asirea tsi featsi, dzãsi

§ axescu1 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – (unã cu asescu)
ex: axi (umplu, ncljisi, agiumsi, s-featsi) un an di cãndu muri; lji si axirã
(expr: bitisirã) dzãlili; lji s-avea axitã
(expr: lj-avea vinjitã chirolu); chicuta s-lu-axeascã (s-lu-agudeascã); mi axi (agudi) cu cheatra n cap; lji s-avea axitã (lj-avea vinjitã oara)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

calcu

calcu (cál-cu) (mi) vb I cãlcai (cãl-cáĭ), cãlcam (cãl-cámŭ), cãlcatã (cãl-cá-tã), cãlcari/cãlcare (cãl-cá-ri) – bag ciciorlu pri tsiva icã iuva tu-un loc; alag locuri; mi duc, trec, yin la cariva, etc.
(expr:
1: l-calcu (un om, un loc, unã hoarã, unã fumealji, etc.) = (i) mi duc la un om, dau iurusi (nãvalã) pristi un loc; (ii) lu mprad (l-fur, lu nduchescu, l-tirãnsescu, lu-avin, etc.) omlu icã lu mprad loclu (hoara, fumealja, etc.);
2: nj-calcu pri inimã (ma-l fac un lucru) = (l-fac un lucru) cu zori, cu tuti cã nu vream (s-lu fac);
3: nj-calcu zborlu dat (giuratlu, nomlu, leadzea, etc.) = nu-l fac lucrul ashi cum nj-am datã zborlu (cum am faptã giuratlu, cum u caftã nomlu, etc.);
4: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec, tra si s-facã cum voi mini;
5: calcu pri ungljili di la cicioari = imnu pe-agalea sh-nu fac vãrnu vrondu tra s-nu mi avdã cariva;
6: l-calcu pri cicior = lj-fac tsiva tsi nu lu-ariseashti dip, tsi-l cãrteashti multu;
7: calcu stranjili = dau cu herlu caldu di cãlcari pristi stranjili sufrusiti (di-aradã dupã lari) tra s-li ischedz;
8: lj-calcu cu ocljul (ocljilj) = lj-fac semnu cu ocljul;
9: lj-calcu pirifanja = l-cãtãdixescu, l-fac s-lji scadã tinjia, lj-frãngu nãrli;
10: calcu pi urma-a lui = hiu ca el, li fac lucrili ashi cum li fatsi el;
11: calcu cu ndreptul = nchisescu ghini un lucru, va-nj njargã lucrul ambar;
12: calcu cu nastãngul, calcu strãmbu = nu lu nchisescu ghini lucrul, nu va-nj njargã ambar;
13: (alag di) nu ved iu calcu = alag multu agonja, fãrã s-mutrescu di-unã parti i di-alantã;
14: mi calcã unã stihii, unã fandazmã = nj-fatsi vizitã unã stihii sh-nj-arucã-amãyi, mi mãyipseashti;
15: calcu pri “dzatsi” (anj) = ncljish “noauãlji” anj; nchisescu andzatsilea an;
16: l-calcu pi gushi = lj-bag zori, l-furtsedz s-facã tsiva;
17: mi calcã la imnari (la nvitsãturã, etc.) = mi-astreatsi la imnari (la nvitsãturã, etc.);
18: calcu tu pitã = fac unã mari glãrimi;
18: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
19: nu calcu mpadi (di harauã, di pirifanji, etc.) = mi hãrsescu multu di multu; nu shtiu tsi s-fac di-ahãntã harauã; nu mi ncap stranjili, nu mi ncapi casa (loclu, etc.) di harauã)
{ro: călca, păşi, cutreiera, etc.}
{fr: mettre les pieds sur; marcher, parcourir; passer, fouler aux pieds, etc.}
{en: step on, trample, tread, crush, travel all over, etc.}
ex: pi ficiorlu-al tadi, l-cãlcã unã cherã; tuts muntsãlj lj-am cãlcatã (alãgatã); cãrvãnarlu cãlcã
(expr: alãgã, dusi prit) loc multu; prumuveara, ficiorlu va calcã tu (s-dutsi tu, intrã tu) yinghits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chisedz

chisedz (chi-sédzŭ) vb I chisai (chi-sáĭ), chisam (chi-sámŭ), chisatã (chi-sá-tã), chisari/chisare (chi-sá-ri) – lu-agudescu un lucru (lj-dau cu cioclu, lu stumbusescu, l-matsin, l-stulcin, etc.) pãnã-l fac pulbiri, icã cumãts multu njits; matsin, stulcin, etc.;
(expr:
1: lj-chisedz oasili (di bãteari, etc.); lj-adar oasili ca urdzãts chisati = lj-dau un shcop sãnãtos;
2: nj-chiseadzã caplu; nj-chiseadzã piper n cap = (i) nji sã ngreacã multu s-lji fac tsiva, nj-dzãtsi multi sh-nu mi-alasã isih, etc.; (ii) mi pidipseashti multu)
{ro: pisa}
{fr: piler, hacher}
{en: grind, pound, pulverize, hash, mince}
ex: chisats zahãrea; chiseadzã chiperlu trã tsinã; dzãtseai cã chiseadzã alj tu hãvani sh-altã nu; chisedz (matsin) carnea tra s-fac chiftedz astarã; chiseadzã (matsinã) tu dubec cafeea; astalj sharpi, chiseadzã-lj caplu; lji li chisã oasili
(expr: lj-deadi un shcop sãnãtos); l-chisai di bãteari
(expr: lj-ded un shcop bun); aeri u chisã
(expr: u bãtu) ghini; dusi s-lji chiseadzã piper ãn cap
(expr: s-lu pidipseascã multu), ta s-lji yinã mintea

§ chisat (chi-sátŭ) adg chisatã (chi-sá-tã), chisats (chi-sátsĭ), chisati/chisate (chi-sá-ti) – tsi easti faptu cumãts njits i pulbiri; mãtsinat, stulcinat, stumbusit, etc.
{ro: pisat}
{fr: pilé, haché}
{en: ground, pulverized, hashed, minced}

§ chisari/chisare (chi-sá-ri) sf chisãri (chi-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-chiseadzã tsiva; mãtsinari, stulcinari, stumbusiri, etc.
{ro: acţiunea de a pisa}
{fr: action de piler, de hacher}
{en: action of grinding, of pounding, of pulverizing of mincing}

§ chisãturã (chi-sã-tú-rã) sf chisãturi (chi-sã-túrĭ) – ashi cum s-fatsi lucrul (cumãts njits, pulbiri, etc.) dupã tsi easti chisat; atsea tsi s-fatsi cãndu s-chiseadzã un lucru; chisari
{ro: pisătură}
{fr: broyage; toute substance pilée}
{en: grinding, pounding, pulverising}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciunchi/ciunche

ciunchi/ciunche (cĭún-chi) – di itia cã; tr-atsea cã; dicari, dicara; dirmi, delmi, deca, madami, incan, ditrã, epidis, cãtse, cã, etc.
{ro: de vreme ce, din moment ce, pentrucă}
{fr: puisque, vu que}
{en: in vue of, because}
ex: ma ciunchi cã (di itia cã, dicara, cãtse, cã) nu vinji tora, lipseashti s-lu-ashtiptãm sh-astarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crishtin

crishtin (crish-tínŭ) sm, sf, adg crishtinã (crish-tí-nã), crishtinj (crish-tínjĭ), crishtini/crishtine (crish-tí-ni) – atsel tsi pistipseashti cã Hristolu easti hiljlu-al Dumnidzã, cari vinji pri loc sh-fu ncãrfusit pri crutsi, tra s-lu-ascapã omlu di prota amãrtii faptã di protslji oaminj, Adam shi Eva (shi easti pãtidzat tu-aestã pisti); tsi ari s-facã cu-aestã pisti (pistea crishtinã); crãshtin; (fig: crishtin (crishtinã) = om (muljare); om bun, dobru)
{ro: creştin}
{fr: chrétien}
{en: Christian}
ex: tini hii crishtin bun (om bun, di pistea crishtineascã) shi Dumnidzã va ti veadã; bãna tu mardzinea-a loclui un crishtin (fig: om, om bun) cu muljarea-a lui; cãtse nu badz, crishtinã (fig: muljare bunã), apã?; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã (fig: muljari) di bãrbat; easti om crishtin (fig: om bun, dobru); lu-astãlje un crishtin (fig: om, om bun) ãn cali; cara sh-amintã crishtina (fig: muljarea), tu treilji seri vinjirã mirili sã-lj bagã cãsmetea; nã plãndzem di turtsã, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm

§ crãshtin (crãsh-tínŭ) sm, sf, adg crãshtinã (crãsh-tí-nã), crãshtinj (crãsh-tínjĭ), crãshtini/crãshtine (crãsh-tí-ni) – (unã cu crishtin)
ex: lucrã cãt lucrã crãshtinlu (fig: omlu), ma prucuchii mari nu-adrã; mae bunã, tsi-nj pat io, vãrã crãshtinã (fig: muljari) s-nu sh-u patã!; tini, crãshtine, nu pari dit loclu aestu; du-ti acasã, crãshtine, shi ndreadzi measa, cã va s-tsin la tini astarã

§ crishtinami/crishtiname (crish-ti-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di crishtinj; laolu crishtin dit ntreaga lumi; crãshtinami, crishtinãtati, crãshtinãtati
{ro: mulţime de creştini}
{fr: nombre de chrétiens; l’ensemble des chrétiens}
{en: number of Christians}

§ crãshtinami/crãshtiname (crãsh-ti-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu crishtinami)

§ crishtinãtati/crishtinãtate (crish-ti-nã-tá-ti) sf crishtinãtãts (crish-ti-nã-tắtsĭ) – tuts crishtinjlji din lumi lugursits deadun ca unã mileti; crãshtinãtati, crishtinita-ticã, crãshtinitaticã; crishtinami, crãshtinami
{ro: creştinătate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

foami/foame

foami/foame (fŭá-mi) sf fãrã pl – atsea tsi-aducheashti omlu a curi stumahi-lj caftã s-mãcã; agiunatic, lihudeatsã;
(expr:
1: mor di foami; hiu mortu (lishinat) di foami; nj-alghirã burlidzli di foami; nj-alghescu ocljilj di foami; am unã foami di lup; dau tãmpãrãlu di foami; mi strãndzi foamea; etc. = nj-easti multã foami, escu multu agiun;
2: nj-frãngu foamea = mãc tsiva tra sã-nj treacã niheamã foamea)
{ro: foame}
{fr: faim}
{en: hunger}
ex: lj-u foami, tr-atsea plãndzi njiclu; cari doarmi, nu lj-u foami; cara s-ti lja foamea s-nji spunj; pãnã astarã va vã lja foamea; las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; di cãndu vinim la tini s-mãcãm, n-alghirã ocljilj di foami
(expr: nã si featsi unã mari foami)

§ foamiti/foamite (fŭá-miti) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea nu ari tsi s-mãcã; lipsa mari di lucri tri mãcari, cãndu lumea agiunã; zii
{ro: foamete}
{fr: disette, famine}
{en: hunger, starvation}
ex: fu anlu-atsel nã mari foamiti

§ foamitã (fŭá-mi-tã) sf fãrã pl – (unã cu foamiti)

§ fumitos (fu-mi-tósŭ) adg fumitoasã (fu-mi-tŭá-sã), fumitosh (fu-mi-tóshĭ), fumitoasi/fumitoase (fu-mi-tŭá-si) – afumitos, agiun, nimãcat, lihud, lishinat di foami, etc.
{ro: înfometat}
{fr: affamé}
{en: hungry}
ex: earam fumitos, nu pistipseam s-mi fãnãtescu; eara fumitos ca un lup

§ afumitos (a-fu-mi-tósŭ) adg afumitoasã (a-fu-mi-tŭá-sã), afumitosh (a-fu-mi-tóshĭ), afumitoasi/afumitoase (a-fu-mi-tŭá-si) – (unã cu fumitos)
ex: iu ti vidzum noi afumitos (nimãcat) shi agiun

§ fumitedz (fu-mi-tédzŭ) (mi) vb I fumitai (fu-mi-táĭ), fumitam (fu-mi-támŭ), fumitatã (fu-mi-tá-tã), fumita-ri/fumitare (fu-mi-tá-ri) – hiu di multu chiro agiun, nimãcat; nj-easti multã foami; multu chiro trec cu putsãnã mãcari
{ro: flămânzi}
{fr: avoir faim}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn