DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adzã

adzã (á-dzã) adv – dzua di tora tu cari zburãm; adz, azã, az, asãndzã, asãndz, astãndzã, astãndz, astãdz, astãzã, astãz, andzã
{ro: azi}
{fr: aujourd’hui}
{en: today}
ex: gioacã adzã, gioacã mãni; nu eara ca featili shi nveastili di adzã

§ adz (adzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: adz avem Vinjiri

§ azã1 (á-zã) adv – (unã cu adzã)

§ az (ázĭ) adv – (unã cu adzã)

§ astãdz (ás-tãdzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: ashitsi s-featsi laclu tsi-l videm pãnã astãdz; vã ascãpã astãdz tuts di coardã shi funi

§ astãz (ás-tãzĭ) adv – (unã cu adzã)

§ astãzã (ás-tã-zã) adv – (unã cu adzã)

§ astãndz (ás-tãndzĭ) adv – (unã cu adzã)

§ astãndzã (ás-tãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: astãndzã vinji arada la hilja-a amirãlui; di astãndzã nãinti

§ asãndzã (á-sãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: pãnã asãndzã ãts fu scriatã!; arucã-ti asãndzã, arucã-ti mãni, nu sh-aduna la ayizmari nitsi gãrnuts

§ asãndz (á-sãndz) adv – (unã cu adzã)

§ andzã2 (án-dzã) adv – (unã cu adzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

calpu

calpu (cál-pu) adg calpã (cál-pã), calchi (cál-chi), calpi/calpe (cál-pi) – (om, parã, pãreari, etc.) cari pari mash, cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); tsi s-aspuni unã soi, cãndu-averlu easti cã-i altã soi; calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, calpuzan, cãlpãzan, arãditor
{ro: fals, falsificat}
{fr: faux, falsifié}
{en: false, falsified}
ex: l-bãgã tu mãnica di tãmbari shi-lj da cãtsãnlu calpu; mintea-aestã easti calpã; astãdz aflji multsã oaminj calchi; tura aestã easti calpã

§ calpic (cál-picŭ) adg calpicã (cál-pi-cã), calpits (cál-pitsĭ), calpitsi/calpitse (cál-pi-tsi) – (unã cu calpu)
ex: parãlu calpic pute nu cheari

§ calpuzan (cal-pu-zánŭ) sm, sf, adg calpuzanã (cal-pu-zá-nã), calpuzanj (cal-pu-zánjĭ), calpuzani/calpuzane (cal-pu-zá-ni) – om (lucru) tsi easti calpu; om tsi ndreadzi cãrtsã calpi; om arãu cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi nu easti bun trã tsiva dip; cãlpãzan, calpu, calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, arãditor
{ro: fals, falsificat, falsificator, netrebnic}
{fr: faux, falsifié, falsificateur}
{en: false, falsified, falsifier}
ex: cu-aestu calpuzan (arãditor, minciunos) aflash s-ti fats urtac?

§ cãlpuzan (cãl-pu-zánŭ) sm, sf, adg cãlpuzanã (cãl-pu-zá-nã), cãlpuzanj (cãl-pu-zánjĭ), cãlpuzani/cãlpuzane (cãl-pu-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: ficiorlu-lj easti cãlpuzan (bun trã tsiva)

§ cãlpãzan (cãl-pã-zánŭ) adg cãlpãzanã (cãl-pã-zá-nã), cãlpãzanj (cãl-pã-zánjĭ), cãlpãzani/cãlpãzane (cãl-pã-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: aslanj, cãlpãzanj (calchi)

§ cãlpuzãnedz (cãl-pu-zã-nédzŭ) vb I cãlpuzãnai (cãl-pu-zã-náĭ), cãlpuzãnam (cãl-pu-zã-námŭ), cãlpuzãnatã (cãl-pu-zã-ná-tã), cãlpuzãnari/cãlpuzãnare (cãl-pu-zã-ná-ri) – ndreg cãrtsã calpi (minciunoasi) trã lugursearea-a lor ca dealihea (cu bãgarea di ipugrãfii shi vuli calpi, cari s-aspunã, bunãoarã, cãndu shi iu s-ari amintatã cariva, tsi sculii ari faptã, a curi ari alãsatã avearea tu dyeata-a lui, etc.); mi-aspun bun (cãndu-averlu easti cã hiu lai) sh-arãd lumea cu minciunj sh-cu culãchipsiri; aplãnipsescu, ncaltsu, bag cãlupea (sãmarlu, cuvata, pirde la oclji, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catihisi/catihise

catihisi/catihise (ca-tí-hi-si) sf pl(?) – aspunearea-a printsipiilor (a nomurlor) a pistiljei crishtineascã cu ntribãri shi apãndisi; cartea (vivlia) tu cari easti scriatã aestã aspuneari; nvitsarea-a aishtei aspuneari tsi u fatsi un dascal a grãmãtitslor (a ficiorlor di la sculia di-aoa sh-un chiro)
{ro: catehismu}
{fr: catéchisme}
{en: catechism}
ex: astãdz dupã prãndzu, dascalu mi ascultã la catihisi; catihisea-a aishtui (nvitsarea-a catihisiljei tsi nã u fatsi aestu) preftu mi-ariseashti

§ catihisescu (ca-ti-hi-sés-cu) vb IV catihisii (ca-ti-hi-síĭ), catihiseam (ca-ti-hi-seámŭ), catihisitã (ca-ti-hi-sí-tã), catihisiri/catihisire (ca-ti-hi-sí-ri) – dau la altsã (mini ljau) matimati (trã aspunerli dit catihisi); lj-dau a unui unã urnimii
{ro: dăscăli, povăţui}
{fr: conseiller, prêcher}
{en: instruct, teach, counsel}
ex: l-catihii (lj-ded matimati) dauã sãhãts; cara l-catihisii (lu nvitsai, urnipsii) ghini mushat, ahiurhi s-plãngã

§ catihisit (ca-ti-hi-sítŭ) adg catihisitã (ca-ti-hi-sí-tã), catihisits (ca-ti-hi-sítsĭ), catihisiti/catihisite (ca-ti-hi-sí-ti) – tsi easti nvitsat (aspunerli dit catihisi); tsi easti urnipsit
{ro: dăscălit, povăţuit}
{fr: conseillé, prêché}
{en: instructed, taught, counseled}

§ catihisi-ri/catihisire (ca-ti-hi-sí-ri) sf catihisiri (ca-ti-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti catihisit
{ro: acţiunea de a dăscăli, de a povăţui}
{fr: action de conseiller, de prêcher}
{en: action of instructing, of teaching, of counseling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceaush

ceaush (cĭa-úshĭŭ) sm ceaush (cĭa-úshĭ) – tesi di njicã scarã dit ascherea nturtseascã; om ma mari (cap) tu-unã multimi
{ro: sergent}
{fr: sergent}
{en: sergeant}
ex: lu featsirã ceaush; eara ceaush pristi shaptidzãts di oaminj

§ ceaushescu (cĭa-u-shĭés-cu) adg ceaushascã (cĭa-u-shĭás-cã), ceausheshtsã (cĭa-u-shĭésh-tsã), ceausheshti (cĭa-u-shĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu-un ceaush; di ceaush
{ro: de ceauş, ceauşesc}
{fr: de sergent}
{en: of sergeant}

§ ceaushii/ceaushie (cĭa-u-shí-i) sf ceaushii (cĭa-u-shíĭ) – tehnea di ceaush; multimi (njicã parei) di ceaush
{ro: meserie (grup) de “ceaush”}
{fr: métier (group) de “ceaush”}
{en: profession (group) of “ceaush”}
ex: trei ceaushii di lucrãtori yinea astãdz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gioc1

gioc1 (gĭócŭ) (mi) vb I giucai (gĭu-cáĭ), giucam (gĭu-cámŭ), giucatã (gĭu-cá-tã), giucari/giucare (gĭu-cá-ri) – min mãnjli sh-cicioarli sh-mi frãngu, dupã cãntitsili tsi li avdu, singur, cu cariva altu i cu-unã parei mari di oaminj tu cor; trag corlu tu misuhori; nj-treatsi oara, cu paradz i fãrã paradz, acasã i la cafine, tra s-amintu tu giocurli di cãrtsã (tavli, zãri, etc.); fac tsiva trã gustu, tra s-mi hãrsescu; agioc; (fig:
1: gioc = fac, ljau, arãd, etc.; expr:
2: nj-u gioacã; nj-u gioacã hunerea = nj-u fatsi, mi-arãdi;
3: mi gioc cu cariva = fac shicadz;
4: ãnj gioacã mãnjli = va s-mi-agunjisescu;
5: ãnj gioacã calu = fac tsi voi cã am mari treatsiri, shtiu tsi fac, s-nu-ts hibã fricã;
6: li giucai mearili cu nãsã = u-arãsii, mi-agiucai cu sinili-a ljei, u bãgai tu-ashtirnut;
7: gioacã preftul di bilje = l-fac lucrul cã voi i cã nu voi;
8: ãnj gioacã ocljul = ãnj bati ocljul, am unã noimã, aduchescu tsiva;
9: l-gioc pri tipsii = fac tsi voi cu el, l-pidipsescu, l-munduescu;
10: cara intrai tu cor, va s-gioc = unãoarã tsi mi-acãtsai di-un lucru, lipseashti s-lu fac, s-lu bitisescu;
11: (dzãc, fac, lucredz) nu mi-agioc! = (dzãc, fac, lucredz) salami! nu fac shicadz, nu mash tra sã-nj treacã oara)
{ro: juca; dansa}
{fr: jouer; danser}
{en: play; dance}
ex: patru toacã, sh-nã njilji nu vrea s-gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); featsirã numtã mari, giucarã, ansãrirã sh-adusirã apoea sh-aushlu; giucãm cãrtsã cu soatsãli; gioacã multu mushat; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; giucam cãrtsãli un chiro; mutrea tsi-nj giucã (fig: tsi-nj featsi) calea; nj-u giucã
(expr: nj-u featsi, mi-arãsi) ghini; shtiu cum s-lã u gioacã
(expr: s-lj-arãdã); doilji sh-u-avea cã sh-giucarã hunerea
(expr: cã s-arãsirã) un cu-alantu; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti
(expr: s-nu nj-u fãtsets, s-nu mi-arãdets); li giucai tuti
(expr: li loai, li mutai tuti lucrili) din casã; lu-arãsh la gioc shi-lj loai tuts paradzlji; lo sã-lj gioacã (fig: batã) ocljul stãngu; aide, gioacã-ts mãnjli
(expr: agunjisea-ti, minã-ti, tsi stai); cari s-acatsã n cor lipseashti s-gioacã
(expr: macã mi-acãtsai, lipseashti s-u bitisescu); eara vãrã tsi-lj giucã ocljul
(expr: vãrã tsi shtii, tsi aducheashti); nicã astãdz va-nj ti gioc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

herbu

herbu (hĭér-bu) vb III shi II hershu (hĭér-shĭu), hirbeam (hir-beámŭ), heartã (hĭár-tã), hearbiri/hearbire (hĭár-bi-ri) shi hirbeari/hirbeare (hir-beá-ri) – cu ncãldzãrea multã tsi lj-u fac la foc, u-adar unã muljiturã (apã, lapti, etc.) s-clucuteascã (si s-facã bishits tsi s-minã) shi s-prifacã (s-facã) tu aburi; bag lucri (stranji, carni, fisulji, etc.) sh-li tsãn un chiro tu apa tsi clucuteashti; undedz, clucutescu;
(expr:
1: vaslu (tengirea, gijvelu, etc.) hearbi = apa (muljitura) tsi s-aflã tu vas hearbi;
2: herbu di cãldurã = nj-easti multã cãldurã, mi-apresh sh-nu mata pot s-aravdu;
3: herbu (nuntru, di inati) = mi nãirii multu, mi-acãtsã amãnia, turbarea, mi frimintu;
4: lj-u herbu = (i) lj-am multã inati, lj-u voi, voi s-mi-arãzgan, sã-nj ljau ahtea pri el; (ii) cãntu mushat, cu multu foc, cu multã marã;
5: herbu fisulj = hãrchescu;
6: loclu hearbi = loclu furnicã, easti mplin di hiintsi tsi s-minã dipriunã ca furnitsli, alghinjli tu cushor, etc.)
{ro: fierbe}
{fr: bouillir, cuire}
{en: boil, cook}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); hearbi lumea la bisearicã
(expr: bisearica easti mplinã di lumi tsi s-minã dipriunã ca alghinjli tu cushor); hearsirã (undarã) ghini cãstãnjli sh-tora va s-li scot di pri foc; avea heartã nãshti simintsã; hirbem (undãm) pruni tri acrimi; di-aestã hirbea pi featã (lj-avea inati a featãljei) sh-cama multu; nu putea s-lu veadã ntr-oclji shi tut lj-u hirbea (lj-avea multã inati, vrea s-lji facã arãu); mi hershu
(expr: mi nãirii multu), mi upurii; lu-aflã mayirlu iu hirbea fãsulji
(expr: durnja sh-hãrchea); herghi di inati
(expr: ti nãirish multu), nu ti-ari loclu; hearbi ghela; mi hearbi cãldura
(expr: mi ncãldzãi multu, mi-apresh di cãldurã); mi hearsi tutã dzua; lu hearbi cãnticlu ghini
(expr: l-cãntã cu marã); hearbi-lj-u tini
(expr: cãntã cu multã marã); cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi

§ hertu (hĭér-tu) adg heartã (hĭár-tã), hertsã (hĭér-tsã), hearti/hearte (hĭár-ti) – (muljituri ca apa, laptili, etc.) tsi suntu bãgati pi foc sãnãtos shi clucutescu; lucru (stranj, mãcari, etc.) tsi easti tsãnutã tu apa tsi hearbi; undat, clucutit;
(expr: u feci heartã = feci unã glãrimi mari, u feci guva tu pitã, nu ved vãrã hãiri di-atseali tsi-am faptã, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hirutunisescu

hirutunisescu (hi-ru-tu-ni-sés-cu) (mi) vb IV hirutunisii (hi-ru-tu-ni-síĭ), hirutuniseam (hi-ru-tu-ni-seámŭ), hirutunisitã (hi-ru-tu-ni-sí-tã), hirutunisiri/hirutunisire (hi-ru-tu-ni-sí-ri) – (cu putearea tsi u-am ca dispoti) l-fac pri cariva preftu (diac, dispoti) dupã arãdzli crishtineshti; hirotonisescu
{ro: hirotonisi}
{fr: ordonner un prétre (diacre, évêque)}
{en: ordain a priest (deacon, bishop)}
ex: aoaltadz hirutunisirã un nou dispoti

§ hirutunisit (hi-ru-tu-ni-sítŭ) adg hirutunisitã (hi-ru-tu-ni-sí-tã), hirutunisits (hi-ru-tu-ni-sítsĭ), hirutunisiti/hirutunisite (hi-ru-tu-ni-sí-ti) – tsi easti faptu diac, preftu i dispoti; hirotonisit
{ro: hirotonisit}
{fr: ordonné (prétre, diacre, évêque)}
{en: ordained (priest, deacon, bishop)}

§ hirutunisiri/hirutunisire (hi-ru-tu-ni-sí-ri) sf hirutunisiri (hi-ru-tu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-hirutuniseashti; hirotonisiri
{ro: acţiunea de a hirotonisi; hirotonisire}
{fr: action d’ordonner un prétre (diacre, évêque)}
{en: action of ordaining a priest (deacon, bishop)}
ex: astãdz easti hirutunisirea-a afendului atsel noulu

§ hirutunii/hirutunie (hi-ru-tu-ní-i) sf hirutunii (hi-ru-tu-níĭ) – tsirimonja cu cari s-hirutuniseashti cariva; hirutunisiri
{ro: ceremonia de hirotonisire}
{fr: cérémonie de l’ordination d’un prétre (diacre, évêque)}
{en: ceremony taking place athe ordaining of a priest (deacon, bishop)}

§ nihirutunisit (ni-hi-ru-tu-ni-sítŭ) adg nihirutunisitã (ni-hi-ru-tu-ni-sí-tã), nihirutunisits (ni-hi-ru-tu-ni-sítsĭ), nihirutunisiti/nihirutunisite (ni-hi-ru-tu-ni-sí-ti) – tsi nu easti faptu preftu (diac i dispoti)
{ro: nehirotonisit}
{fr: qui n’est pas ordonné (prétre, diacre, évêque)}
{en: unordained (priest, deacon, bishop)}
ex: nihirutunisit (cã nu fu hirutunisit), cum va s-lituryiseascã?

§ nihirutunisiri/nihirutunisire (ni-hi-ru-tu-ni-sí-ri) sf nihirutunisiri (ni-hi-ru-tu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-hirutuniseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jubãrjescu

jubãrjescu (jĭu-bãr-jĭés-cu) vb IV jubãrjii (jĭu-bãr-jíĭ), jubãrjam (jĭu-bãr-jĭámŭ), jubãrjitã (jĭu-bãr-jí-tã), jubãrjiri/jubãrjire (jĭu-bãr-jí-ri) – fac sufri (pri frãmti, fatsã, cheali, stranji, etc.); sufrusescu, zbãrcescu
{ro: face riduri, (se) zbârci}
{fr: rider}
{en: wrinkle}
ex: astãdz jubãrjii (sufrusii) la fatsã; lj-jubãrji (lj-si sufrusi) fatsa di-aushatic

§ jubãrjit (jĭu-bãr-jítŭ) adg jubãrjitã (jĭu-bãr-jí-tã), jubãrjits (jĭu-bãr-jítsĭ), jubãrjiti/jubãrjite (jĭu-bãr-jí-ti) – tsi ari sufri pi fatsã, sufrusit, zbãrcit
{ro: zbârcit, cu riduri}
{fr: ridé}
{en: wrinkled}
ex: jubãrjit (sufrusit) la fatsã; nu vru s-lja meari cã eara jubãrjiti (cu chealea uscatã, sufrusitã); di slabã tsi eara, chealea di pi cicioari lj-easti jubãrjitã (sufrusitã)

§ jubãrjiri/jubãrjire (jĭu-bãr-jí-ri) sf jubãrjiri (jĭu-bãr-jírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva sufruseashti; zbãrciri, sufrusiri
{ro: acţiunea de a (se) zbârci; zbârcire}
{fr: action de rider}
{en: action of wrinkling}

§ zbãrcescu (zbãr-cés-cu) (mi) vb IV zbãrcii (zbãr-cíĭ), zbãrceam (zbãr-cĭámŭ), zbãrcitã (zbãr-cí-tã), zbãrciri/zbãrcire (zbãr-cí-ri) – (unã cu jubãrjescu)
ex: fatsa tsã si zbãrci (featsi sufri, si zbãrci); nj-zbãrcirã
(expr: nj-furarã) un cal

§ zbãrcit (zbãr-cítŭ) adg zbãr-citã (zbãr-cí-tã), zbãrcits (zbãr-cítsĭ), zbãrciti/zbãrcite (zbãr-cí-ti) – (unã cu jubãrjit)

§ zbãrciri/zbãrcire (zbãr-cí-ri) sf zbãrciri (zbãr-círĭ) – (unã cu jubãrjiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã