DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adap

adap (mi) (a-dápŭ) vb I adãpai (a-dã-páĭ), adãpam (a-dã-pámŭ), adãpatã (a-dã-pá-tã), adãpari/adãpare (a-dã-pá-ri) – dau apã (s-bea) a unei pravdã; asprucuchescu (pruscutescu, prãscutescu, ud, pluscutescu, pluscuchescu) unã grãdinã; bea apã (unã pravdã); s-udã (unã plantã)
{ro: adăpa, stropi}
{fr: abreuver, aroser}
{en: water (animals or plants)}
ex: s-lu-adapã (s-lji da s-bea apã) cu-a lui mãnã; adap calu (dau a calui apã s-bea); lj-adãpa (lj-aspru-cuchea) grãdina; s-easti cã nu adachi misurlu, nu creashti

§ adãpat (a-dã-pátŭ) adg adãpatã (a-dã-pá-tã), adãpats (a-dã-pátsĭ), adãpati/adãpate (a-dã-pá-ti) – tsi-lj s-ari datã apã s-bea (pravda); tsi ari biutã apã (pravda); udatã (grãdina)
{ro: adăpat, stropit}
{fr: abreuvé, arosé}
{en: watered (animals or plants)}
ex: prashlji nu suntu adãpats (udats, pruscutits)

§ adãpari/adãpare (a-dã-pá-ri) sf adãpãri (a-dã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adapã tsiva; dari apã (a prãvdzãlor ta s-bea), udari (grãdina)
{ro: acţiunea de a adăpa, de a stropi; adăpare, stropire}
{fr: action d’abreuver, d’aroser}
{en: action of watering animals or plants}
ex: iu njergu puljlji trã adãpari (tra s-bea apã)?; amãnãm cu adãparea-a trifiljlui; sh-adãparea sh-ari vahtea-a ljei

§ neadãpat (nea-dã-pátŭ) adg neadãpatã (nea-dã-pá-tã), neadãpats (nea-dã-pátsĭ), neadãpa-ti/neadãpate (nea-dã-pá-ti) – tsi nu-lj s-ari datã apã s-bea (pravda); tsi nu-ari biutã apã (pravda); tsi nu fu udatã (grãdina)
{ro: care nu a fost adăpat sau stropit}
{fr: qui n’est pas abreuvé ou arosé}
{en: who has not been watered (animals or plants)}
ex: Bailu-a lui armasi neadãpat (fãrã sã-lj si da apã s-bea); grãdinj neadãpati (niudati, neasprucuchiti)

§ neadãpari/neadãpare (nea-dã-pá-ri) sf neadãpãri (nea-dã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adapã tsiva; nidari apã (a prãvdzãlor ta s-bea), niudari (grãdina)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruvinedz

aruvinedz (a-ru-vi-nédzŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aru-vinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvina-ri/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – arãspãndescu multi chicuti di apã pri un lucru tra s-lu ud; nj-cad (nj-es) lãcrinj dit oclji; pruscuchescu, asprucuchescu, pluscutescu, pluscuchescu, pruscutescu, prãscutescu, ntsilistredz, ud
{ro: stropi, uda}
{fr: arroser; asperger}
{en: sprinkle, spray}
ex: li-aruvinã (li sprucuchi) cu apã dit fãntãnã; s-portsã apã cu tsirlu shi s-aruvinedz (sprucucheshti) calea tutã; apoea eali aruvinarã (pruscuchirã) bucãtsli cu apã-di-banã; pirpirunã! aruvineadzã agrili

§ aruvin (a-ru-vínŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aruvinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinari/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – (unã cu aruvinedz)
ex: s-aruvinj calea cu apã

§ aruvinat (a-ru-vi-nátŭ) adg aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinats (a-ru-vi-nátsĭ), aruvina-ti/aruvinate (a-ru-vi-ná-ti) – tsi easti udat prit pruscutiri; pruscuchit, asprucuchit, pluscutit, pluscuchit, pruscutit, prãscutit, ntsilistrat, udat
{ro: stropit, udat}
{fr: arrosé; aspergé}
{en: sprinkled, sprayed}
ex: pi earba aruvinatã (udatã di apã i aroauã); oili arãirã pit cãmpul aruvinat (udat di-arauã)

§ aruvinari/aru-vinare (a-ru-vi-ná-ri) sf aruvinãri (a-ru-vi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aruvineadzã tsiva; pruscuchiri, asprucuchiri, pluscutiri, pluscuchiri, pruscutiri, prãscutiri, ntsilistrari, udari
{ro: acţiunea de a stropi, de a uda; stropire; stropit}
{fr: action d’arroser, d’as-perger}
{en: action of sprinkling, of spraying; sprinkling}
ex: tu cati aruvinari a loclui

§ nearuvinat (nea-ru-vi-nátŭ) adg nearuvinatã (nea-ru-vi-ná-tã), nearuvinats (nea-ru-vi-nátsĭ), nea-ruvinati/nearuvinate (nea-ru-vi-ná-ti) – tsi nu easti aruvinat, tsi nu easti udat prit pruscutiri; nipruscuchit, neasprucuchit, nipluscutit, nipluscuchit, nipruscutit, niprãscutit, nintsilistrat, niudat
{ro: nestropit, neudat}
{fr: qui n’est pas arrosé ou aspergé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayi

ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã

§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!

§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir

§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}

§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}

§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

futsescu

futsescu (fu-tsés-cu) (mi) vb IV futsii (fu-tsíĭ), futseam (fu-tseámŭ), futsitã (fu-tsí-tã), futsiri/futsire (fu-tsí-ri) – asprucuchescu cu apã, ayisitã (vluisitã) tu bisearicã di preftu (cu ayeazmo); ayizmusescu, yizmusescu
{ro: aghezmui}
{fr: asperger d’eau bénite}
{en: sprinkle with holy water}

§ futsit (fu-tsítŭ) adg futsitã (fu-tsí-tã), futsits (fu-tsítsĭ), futsiti/futsite (fu-tsí-ti) – asprucuchit cu apã ayisitã; ayizmusit, yizmusit
{ro: aghezmuit}
{fr: aspergé d’eau bénite}
{en: sprinkled with holy water}
ex: oili futsiti (ayizmusiti)

§ futsiri/futsire (fu-tsí-ri) sf futsiri (fu-tsírĭ) – atsea tsi fatsi preftul cãndu futseashti; ayizmusiri, yizmusiri
{ro: acţiunea de a aghezmui; aghezmuire}
{fr: action d’asperger d’eau bénite}
{en: action of sprinkling with holy water}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãrfolj

tãrfolj (tãr-fó-ljĭŭ) sm pl(?) – unã muljiturã tsi easti adratã di shpirtu (alcool) amisticat cu ma multi turlii di erburi tsi-lj da un moscu cãftat di bãrbats (tsi sh-bagã pri fatsã dupã tsi s-sursescu) icã di muljeri (tsi s-asprucuchescu cu ea tra s-anjurzeascã mushat); moscu
{ro: colonie}
{fr: eau de cologne}
{en: eau-de-Cologne}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsilistrã2

tsilistrã2 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – hãlati cu cari s-arucã apã si s-asprucucheascã zãrzãvãts tu bãhce (lilici, earbã, etc.); hãlati cu cari s-arucã apã multã tra si s-astingã un foc mari (di casã, bunãoarã); tulumbã;
(expr: easi afoarã tsilistrã = ari cufoari)
{ro: tulumbă}
{fr: pompe}
{en: pump}
ex: nã pruscuchi cu tsilistra

§ ntsilistredz2 (ntsi-lis-trédzŭ) vb I ntsilistrai (ntsi-lis-tráĭ), ntsilistram (ntsi-lis-trámŭ), ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsi-listrari/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) – arãspãndescu multi chicuti (di apã) cu unã tsilistrã (tulumbã) pri un lucru (tra s-lu fac muceali); aruvinedz, arãvinedz, aruvrinedz, asprucuchescu, pruscutescu, prãscutescu, pluscutescu, pruscuchescu, pluscuchescu
{ro: stropi}
{fr: arroser, éclabousser, asperger}
{en: sprinkle, spray, splash}
ex: ntsilistrea (lji pruscuchea cu tsilistra) tuts atselj tsi tritsea

§ ntsi-listrat2 (ntsi-lis-trátŭ) adg ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsilistrats (ntsi-lis-trátsĭ), ntsilistrati/ntsilistrate (ntsi-lis-trá-ti) – tsi easti udat cu asprucuchirea tsi-lj si fatsi; aruvinat, arãvinat, aruvrinat, aspru-cuchit, pruscutit, prãscutit, pluscutit, pruscuchit, pluscuchit
{ro: stropit}
{fr: arrosé, éclaboussé, aspergé}
{en: sprinkled, sprayed, splashed}

§ ntsilistrari2/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) sf ntsilistrãri (ntsi-lis-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruscuteashti cu tsilistra; aruvinari, arãvinari, aruvrinari, asprucuchiri, pruscutiri, prãscutiri, pluscutiri, pruscuchiri, pluscuchiri
{ro: acţiunea de a stropi; stropire}
{fr: action d’arroser, d’éclabousser, d’asperger}
{en: action of sprinkling, of spraying, of splashing}

§ tsilistrã3 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – tulumbã di mãnã (giucãreauã) adratã di lemnu di boz (ca unã lãmnii di tufechi njicã) cu cari cilimeanjlji aminã apã i gãgoashi di ciup (stupã); silistrã, sãlistrã, zãzã, pãshpacã, pliscã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn