DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afurnjisescu

afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi) vb IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
{ro: irita}
{fr: irriter}
{en: irritate}
ex: narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea

§ afurnjisit (a-fur-nji-sítŭ) adg afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnjisits (a-fur-nji-sítsĭ), afurnjisiti/afurnjisite (a-fur-nji-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); asplinsit
{ro: iritat}
{fr: irrité}
{en: irritated}

§ afurnjisiri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) sf afurnjisiri (a-fur-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-afurnjiseashti tsiva; asplinsiri
{ro: acţiunea de a irita; iritare}
{fr: action d’irriter}
{en: action of irritating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

asplinsescu

asplinsescu (as-plin-sés-cu) (mi) vb IV asplinsii (as-plin-síĭ), asplinseam (as-plin-seámŭ), asplinsitã (as-plin-sí-tã), asplinsi-ri/asplinsire (as-plin-sí-ri) – nj-easi tsiva pi cheali (dit oclji, pri nari, etc.) icã chealea arushashti (adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã cu tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); mi-acatsã niheamã ca inati; mi-aprindu niheamã; afurnjisescu
{ro: irita, excita}
{fr: irriter, exciter}
{en: irritate, excite}
ex: mi-asplinsii ahãt multu; s-asplinsi natlu di-ahãtã plãndzeari; nu ti-asplinsea (nu ti nãrãea, nu ti-aprindi), ficiorlu-a meu

§ asplinsit (as-plin-sítŭ) adg asplinsitã (as-plin-sí-tã), asplinsits (as-plin-sítsĭ), asplin-siti/asplinsite (as-plin-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); afurnjisit
{ro: iritat, excitat}
{fr: irrité, excité}
{en: irritated, excited}
ex: s-videa asplinsit (apres)

§ asplinsi-ri/asplinsire (as-plin-sí-ri) sf asplinsiri (as-plin-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-asplinseashti tsiva; afurnjisiri
{ro: acţiunea de a irita, de a excita; iritare, excitare}
{fr: action d’irriter, d’exciter}
{en: action of irritating, of exciting}

§ asplindiri/asplindire (as-plín-di-ri) sf asplindiri (as-plín-dirĭ) – atsea tsi ari omlu tsi s-asplinseashti
{ro: iritaţie, excitaţie}
{fr: irritation, excitation}
{en: irritation, excitement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

azmuts

azmuts (az-mútsŭ) vb IV shi I azmutsãi (az-mu-tsắĭ) shi azmutsai (az-mu-tsáĭ), azmutsam (az-mu-tsámŭ), azmutsãtã (az-mu-tsắ-tã) shi azmutsatã (az-mu-tsá-tã), azmutsãri/azmutsãre (az-mu-tsắ-ri) shi azmutsari/azmutsare (az-mu-tsá-ri) – l-pingu (lu-anãngãsãescu) un cãni cu zboarã s-ansarã (si s-hiumuseascã) pri cariva; asplinsescu un cãni; (fig: azmuts = l-pingu, lu-anãngãsãescu, lu cãndãrsescu pri cariva tra s-facã tsiva)
{ro: asmuţi}
{fr: acharner, exciter}
{en: set on, urge on, hound at}
ex: cum intrarã n ubor, lj-azmutsãi (lj-hiumusii) cãnjlji s-ansarã pri elj

§ azmutsãt (az-mu-tsắtŭ) adg azmutsãtã (az-mu-tsắ-tã), azmutsãts (az-mu-tsắtsĭ), azmutsãti/azmutsãte (az-mu-tsắ-ti) – (cãni) tsi easti pimtu cu zboarã s-ansarã pri cariva
{ro: asmuţit}
{fr: acharné, excité}
{en: set on, urged on, hounded at}
ex: cãnjlji azmutsãts ansãrirã pri mini

§ azmutsat (az-mu-tsátŭ) adg azmutsatã (az-mu-tsá-tã), azmutsats (az-mu-tsátsĭ), azmutsati/azmutsate (az-mu-tsá-ti) – (unã cu azmutsãt)

§ az-mutsãri/azmutsãre (az-mu-tsắ-ri) sf azmutsãri (az-mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cãni easti azmutsãt
{ro: acţiunea de a asmuţi; asmuţire}
{fr: action d’acharner, d’exciter}
{en: action of setting on, of urging on, of hounding at}

§ azmutsari/az-mutsare (az-mu-tsá-ri) sf azmutsãri (az-mu-tsắrĭ) – (unã cu azmutsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gushtir

gushtir (gúsh-tirŭ) sm gushtiri (gúsh-tirĭ) – unã soi di prici njicã (ciupilar) veardi tsi s-hrãneashti cu bubulits sh-mushti, cu truplu ca un chelindru, cu caplu shi pãntica acupiriti di ploci ca di cornu, cu patru cicioari shcurti sh-cu-unã coadã lungã tsi u-alasã s-cadã cãndu easti acãtsatã di cariva (coadã tsi-lj creashti diznou); gushtiritsã, gushtur, gushturitsã, ciupilar, ciupular;
(expr:
1: gushtur s-featsi = s-featsi veardi di inati, s-cãrti multu, etc., s-gushturã;
2: gushtir veardi va ti mãcã = va pats nipãtsãtili, va hibã cavai di tini)
{ro: guşter}
{fr: lézard vert}
{en: green lizard}

§ gushtur (gúsh-turŭ) sm gushturi (gúsh-turĭ) – (unã cu gushtir)
ex: acãtsai un gushtur veardi

§ gushtiritsã (gush-ti-rí-tsã) sf gushtiritsã (gush-ti-rí-tsã) – gushtir njic (di boi i ilichii);
(expr:
1: gioni di giuneapini, cãcat di gushtiritsã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã mash cã easti gioni, cã atumtsea cãndu easti zborlu si sh-aspunã giuneatsa, lj-easti multã fricã;
2: easti gushtiritsã = s-minã agonja sh-lishor, easti sarpit, sertu, yiu;
3: avinã gushtiritsili = easti mash zboarã, dzãtsi sh-nu fatsi tsiva, nu easti salami)
{ro: guşter mic}
{fr: petit lézard}
{en: little green lizard}

§ gushturitsã (gush-tu-rí-tsã) sf gushturitsã (gush-tu-rí-tsã) – (unã cu gushtiritsã)
ex: gushturitsa nu mushcã

§ gushturedz (gush-tu-rédzŭ) (mi) vb I gushturai (gush-tu-ráĭ), gushturam (gush-tu-rámŭ), gushturatã (gush-tu-rá-tã), gushturari/gushturare (gush-tu-rá-ri) – (mi-)acatsã inatea; mi portu arãu cu cariva; cãrtescu, afurnjisescu, asplinsescu, etc.
{ro: (se) supăra, (se) purta rău, (se) irita (ca guşterul)}
{fr: (se) courroucer, (se) fâcher, (s’)irriter (comme un lézard)}
{en: grow angry, become irritated (like a lizard)}
ex: ca multu ti gushturash (ti-acãtsã inatea, ti cãrtish)

§ gushturat (gush-tu-rátŭ) adg gushturatã (gush-tu-rá-tã), gushturats (gush-tu-rátsĭ), gushturati/gushturate (gush-tu-rá-ti) – tsi lu-acãtsã inatea; tsi s-ari purtatã arãu cu cariva; cãrtit, afurnjisit, asplinsit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

schin1

schin1 (schínŭ) sm schinj (schínjĭ) –
1: atsea tsi sh-u-adutsi cu aclu shi easi dit truplu-a unei plantã (rug, pãljur, etc.), cari ntsapã sh-intrã lishor tu carnea-a omlui; jighiniturã, guvujdel, guvuzdel, guvuzdelj;
2: numã data la multi planti (jumeari) cu schinj, pi trup, frãndzã, lilici i fructi; mãrãtsini, chingher, gumarangath, ciun, pãljur, rug, etc.;
(expr:
1: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari ntsapã alghina;
2: schin ãntr-oclji; schin tsi-l portsi n sin = un di-atselj tsi nu pots s-lj-aravdzã;
3: shed ca pri schinj; canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu;
4: bag schinj = bag zizanji (anghidz, muzavirlãchi, munuflichi, munã-ficlichi);
5: trag cu schinlu = caftu s-adar tsiva ma nu pot s-adar dip hãiri;
6: ca pri schinj calcã = fatsi un lucru cu multu-angãtan;
7: nj-intrã schinlu = (i) nj-intrã unã ca shubei, zilj, nchizmã tu suflit, di nu-am isihii; (ii) mi-ari aguditã unã taxirati;
8: di schin, trandafir shi di trandafir arãsari schin; di lilici, schinj, shi di schin, lilici = lucru arãu (bun) poati s-easã dit un lucru bun (arãu);
9: nu-i trandafil fãrã schin; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; livadi fãrã schinj nu s-fatsi = nu-ari, di-aradã, lucri buni, fãrã s-aibã sh-pãrtsã arali;
10: schinlu tsi intrã va scuteari, cã sh-un schin ti moari = ma s-ai tsiva (cariva) tsi tsã fatsi arãu va s-lu ndredz tra s-nu ti mata cãrteascã)
{ro: spin; mărăcine}
{fr: épine; ronce}
{en: thorns; bramble bush}
ex: cãmpul s-umplu di schinj; lj-intrã un schin tu cicior; Steryiu si nvãli cu schinlu (mãrãtsinili); mi ari schin ãntr-oclji
(expr: nu poati s-mi-aravdã); schin ãntr-oclji lji stãtea
(expr: nu putea s-lu-aravdzã dip); cati casã ari cãti un schin; fã-ti schin s-ti poartã n sin; ca pri schinj shadi
(expr: nu poati s-shadã tu-un loc, nu lu-acatsã loclu); s-tradz cu schinlu nu s-acatsã di tsiva
(expr: escu dip ftohi, nu-am dip hãiri di tsiva)

§ schina-mi/schiname (schi-ná-mi) sf fãrã pl – loc cu multsã schinj; multimi di schinj
{ro: spinet, loc cu spini}
{fr: buisson d’épines, ronceraie}
{en: brushwood, ground covered with brambles}
ex: aflai gumarlu tu schinami

§ schinos (schi-nósŭ) adg schi-noasi/schinoase (schi-nŭá-si), schinosh (schi-nóshĭ), schinoa-si/schinoase (schi-nŭá-si) – tsi ari schinj, cu schinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn