DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ashternu

ashternu (ash-tér-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-núĭ) shi ashtirnai (ash-tir-náĭ), ashtirneam (ash-tir-neámŭ) shi ashtirnam (ash-tir-námŭ), ashtirnutã (ash-tir-nú-tã) shi ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) shi ashtirneari/ashtir-neare (ash-tir-neá-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) – fac un lucru s-shadã pri tsiva; tindu un lucru sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.;
(expr:
1: ashternu crivatea (un loc trã durnjiri) = tindu pri crivati unã vilendzã (sindoni, etc.), lj-bag cãpitãnji, etc. tra s-u ndreg trã somnu;
2: ashternu measa = ashternu unã misali pri measã, bag mãcari pri measã;
3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj sum sãmarili-a caljlor tra s-lji ndreg trã cali;
4: ashternu calea = u ncaltsu calea, tindu chetsrã pri cali, u ischedz calea cu chetsrã;
5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru dipriunã, shi nu-astãmãtsescu s-lu fac;
6: mi-ashternu iuva (la measã, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.;
7: mi-ashternu (tu bana di cati dzuã) = isihãsescu, nj-bag mintea, nj-mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glãrinj, etc.;
8: nu mi-ashternu = nu mi-acatsã (nu mi tsãni) loclu, nu-am isihii;
9: nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am nitsiunã mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.;
10: lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop;
11: ti-ashternu (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzãc aralili tsi-ai faptã, etc.)
{ro: aşterne; aşeza deasupra; pava (drumul); face patul; se apuca de; cuminţi; lucra consistent, etc.}
{fr: étendre; mettre sur; s’asseoir; étaler par terre, paver; faire le lit; commencer et continuer sans relâche; devenir raisonnable, honnête et tranquille; commencer à travailler régulièrement, etc.}
{en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); do something continuously; start working, etc.}
ex: li-ashtirnã (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu
(expr: s-teasi, s-bãgã) singurã; oaspitslji s-ashtirnurã la measã
(expr: s-curdusirã, shidzurã la measã s-mãcã); neaua s-ashtearnã
(expr: cadi, s-tindi, s-curduseashti pri loc) vãr-tos; s-avea ashtirnatã
(expr: curdusitã) pri padi sh-lãfusea; chira-geadzlji ashtearnã caljlji
(expr: tindu cuverta sum sãmarili a caljlor); avea ashtirnatã chilimlu-atsel bunlu; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lu-ashtirnai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minciunã

minciunã (min-cĭú-nã) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – zbor i hãbari tsi-u spuni omlu ca dealihea (di-aradã, cãndu shtii cã nu easti dealihea) cu scupolu ca s-lu-arãdã (s-lu-aplãnãseascã) pri cariva; minciuni, psemã, ealani, yealani, arãdeari;
(expr:
1: minciunã di la hani; minciunã cu coarni; minciunã cu coadã, minciunã gurguljitoasã = minciunã multu mari;
2: trag (cruescu, scot, fac, lj-cãrtsãnescu, etc.) minciunj = dzãc minciunj, lu (u, lji, li) arãd;
3: trec, acatsã minciunjli = minciunjli suntu pistipsiti, lumea li lja trã dealihea;
4: nj-acãtsã ghini minciuna = mi pistipsirã sh-aestu lucru nji ndreapsi huzmetea;
5: arup loclu di minciunj = suntu multu minciunos, dzãc mash minciunj;
6: hiu adrat di minciunj; gura nj-easti nvitsatã cu minciunj = hiu bun la spunearea di minciunj, mi-arãseashti sã spun minciunj, escu mari minciunos;
7: minciuna s-aleadzi ca untulemnul pisti apã = nu pots s-u-ascundzi minciuna, va s-easã tu migdani “ca untulemnul tu apã”)
{ro: minciună}
{fr: mensonge}
{en: lie}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tsi-i tu mãnã, nu-i minciunã; cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj; feata-a lui easti neashtirnatã shi ari multi minciunj; lamnja li umplu di fricã di minciuna-a vulpiljei; cai lja di ureaclji minciunjli a lui?; el scoati
(expr: dzãtsi) minciunj; ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã
(expr: lã dzãsi unã minciunã multu mari); acãtsã s-facã minciunj
(expr: s-dzãcã minciunj) shi s-arãdã lumea; s-nu-nj trapsi (s-nu-nj dzãcã) nã minciunã!; sh-io di minciunj hiu adrat
(expr: hiu mari minciunos), dzãtsi Chitlu; nj-dzãsi prifteasa, “minciunj, prefte, cari ti-arãsi?”; minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu altãoarã; sh-u nvitsã gura cu minciunj
(expr: easti-un mari minciunos), shi s-va s-aspunã alihea, nu poati

§ minciuni/minciune (min-cĭú-ni) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – (unã cu minciunã)
ex: tra s-nu vã dzãcã minciunea

§ minciunami/minciuname (min-cĭu-ná-mi) sf fãrã pl – multi minciunj
{ro: minciuni multe}
{fr: beaucoup de mensonges}
{en: full of lies}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urdzãcã

urdzãcã (ur-dzắ-cã) sf urdzãts (ur-dzắtsĭ) – agru-earbã (jumearã) tsi creashti prit locuri grasi (cu multi cuprii, bãlidz, etc.), tsi ari pri trup sh-pri frãndzã schinj tsi ntsapã multu, cãndu da di chealea-a omlui (u-arushashti chealea shi-lj scoati bishits) sh-cari, primuveara, cãndu easti tinirã shi crehtã, s-adunã trã mãcãruri sh-piti, icã s-usucã (shi s-fatsi “uscati”) trã mãcari earna; urticã; urdzicã; (fig:
1: urdzãcã (adg invar) = om arãu, muljari arauã; expr:
2: criscurã urdzãtsli? s-acupiri cupria = zbor tsi s-dzãtsi cãndu faptili uruti suntu-acupiriti cu fapti mushati)
{ro: urzică}
{fr: ortie}
{en: nettle}
ex: di agiun mãts sh-urdzãts; mãncãm urdzãts astãdz; mi-arãseashti pita di urdzãts uscati; yini dzua-alantã nã moashi s-adunã urdzãts, ti vãrnã pitã; li-amistica cu urdzãts shi fãtsea nã pãni; l-bãtu cu urdzãca; cu zborlu ahãt dultsi sh-ashtirnat, sh-u scoasi dit urdzãts

§ urticã (ur-tí-cã) sf urtitsi/urtitse (ur-tí-tsi) – (unã cu urdzãcã)

§ urdzicã (ur-dzí-cã) sf urdzits (ur-dzítsĭ) – (unã cu urdzãcã)
ex: easti urdzicã (fig: arauã) feata-aestã

§ urdzãcami/urdzãcame (ur-dzã-cá-mi) sf urdzãcãnj (ur-dzã-cắnjĭ) – multimi di urdzãts, loc mplin di urdzãtsi; urdzicami
{ro: urzicar}
{fr: nombre d’orties; lieu couvert d’orties}
{en: multitude of nettles; place covered by nettles}

§ ur-dzicami/urdzicame (ur-dzi-cá-mi) sf urdzicãnj (ur-dzi-cắnjĭ) – (unã cu urdzãcami)

§ urdzãcoanji/urdzãcoanje (ur-dzã-cŭá-nji) sf urdzãconj (ur-dzã-cónjĭ) – pitã di urdzãts
{ro: plăcintă de urzici}
{fr: galette faite avec des orties}
{en: Aromanian nettle pie}

§ urdzãc (ur-dzắcŭ) (mi) vb I urdzãcai (ur-dzã-cáĭ), urdzãcam (ur-dzã-cámŭ), urdzãcatã (ur-dzã-cá-tã), urdzãca-ri/urdzãcare (ur-dzã-cá-ri) – dau cu urdzãcã di cariva; nji s-arushashti chealea sh-fac bishits tu itsi parti di trup (mãnã, fatsã, etc.), cu cari ded di urdzãts; (mi) bishichedz di urdzãcã; urdzic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn