DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adastu

adastu (mi) (a-dás-tu) vb I adãstai (a-dãs-táĭ), adãstam (a-dãs-támŭ), adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) – stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; ashteptu, shteptu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu
{ro: aştepta, adăsta}
{fr: attendre}
{en: wait}
ex: lu-adãstai (lu-ashtiptai) doauã sãhãts; nu pot s-adastu (s-ashteptu) cama multu; nu shtiai tsi ti adãsta (ashtipta); dorlu easti c-adãstãm; adastã putsãn (ashteaptã putsãn, aravdã niheamã); adãstã (ashtiptã, arãvdã) noauã anj; tutã dzua ti-adãstai

§ adãstat (a-dãs-tátŭ) adg adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstats (a-dãs-tátsĭ), adãstati/adãstate (a-dãs-tá-ti) – tsi easti ashtiptat di cariva; ashtiptat, shtiptat, apãn-dãxit, apãndixit, pãndixit
{ro: aşteptat, adăstat}
{fr: attendu}
{en: waited}

§ adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) sf adãstãri (a-dãs-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu ashteaptã; ashtiptari, shtiptari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri
{ro: acţiunea de a aştepta; aşteptare, adăstare}
{fr: action d’attendre}
{en: action of waiting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

agalea

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

§ agãlit (a-gã-lítŭ) adg agãlitã (a-gã-lí-tã), agãlits (a-gã-lítsĭ), agãliti/agãlite (a-gã-lí-ti) – tsi s-fatsi (i s-ari faptã) ma peanarga; agãlisit, agãljisit, ashtiptat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amãn

amãn (a-mắnŭ) (mi) vb I amãnai (a-mã-náĭ) shi amnai (am-náĭ), amãnam (a-mã-námŭ) shi amnam (am-námŭ), amãnatã (a-mã-ná-tã) shi amnatã (am-ná-tã), amãnari/amãnare (a-mã-ná-ri) shi amnari/amnare (am-ná-ri) – nu-agiungu tu-un loc tu oara tsi vream (tsi lipsea, tsi earam ashtiptat, etc.); yin (mi-alãncescu) dupã oara tu cari hiu ashtiptat; stau tu-un loc ma multu di cum lipseashti; lj-bag cheadits a unui tra s-nu-sh bitiseascã lucrul tu oara lipsitã; fac (ljau apofasi ca) un lucru si s-adarã dupã oara tu cari eara lugursit si s-adarã; mut un lucru dit loclu (chirolu) iu easti tu-aradã tra si s-adarã, tu-un loc ma nãpoi; lj-dzãc a unui (lu-arãd) di pri unã dzuã pri-alantã cã va-l fac un lucru (cã va-lj dau tsiva) ma nclo, nu tora; ntãrdedz, shintescu
{ro: întârzia, amâna}
{fr: (re)tarder, ajourner}
{en: be late, postpone}
ex: nj-amãnai cã mi-amãnarã; vai amnãm s-yinim; tsi s-amãnã aestu om?; dit suflitlu-a meu armãnj; amãnai s-mi scol; amãnai scriarea trã doi anj; s-amãnã multu la pãzarea di yiptu; nu-amãnã multu, cã nu va mi-aflj-acasã ma s-amãnj (ma s-yinj ma nãpoi); lu-amãnai lucrul tsi-aveam tr-adrari, di adzã ti mãni; Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti

§ amãnat1 (a-mã-nátŭ) adg amãnatã (a-mã-ná-tã), amãnats (a-mã-nátsĭ), amãnati/amãnate (a-mã-ná-ti) – cari nu-agiundzi tu loclu iu lipseashti, tu oara tsi lipseashti; tsi yini dupã oara tu cari easti ashtiptat; tsi sta tu-un loc ma multu di cum lipseashti; tsi-lj s-ari bãgatã cheadits shi nu bitiseashti tu oara cãndu lipsea; (lucru) tsi easti mutat tra s-adarã ma nãpoi di cum eara numãtsit prota; amnat, ntãrdat, shintit
{ro: întârziat, amânat}
{fr: retardé, ajourné}
{en: late, postponed}

§ amnat1 (am-nátŭ) adg amnatã (am-ná-tã), amnats (am-nátsĭ), amnati/amnate (am-ná-ti) – (unã cu amãnat1)

§ amãnari/amãnare (a-mã-ná-ri) sf amãnãri (a-mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva amãnã i tsiva easti amãnat; faptul cã cariva ari amãnatã; amnari, ntãrdari, shintiri
{ro: acţiunea de a întârzia, de a amâna; întârziere, amânare}
{fr: action de (re)tarder, d’ajourner; retard, ajournement}
{en: action of being late, of postponing; delay, lateness, postponement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aprochi

aprochi (a-próchĭŭ) (mi) vb IV aprucheai (a-pru-chĭaĭ), apru-cheam (a-pru-chĭamŭ), aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), apruchea-ri/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) – prochi;
1: min tsiva tra s-hibã (icã mi min tra s-hiu; mi fac) cama aproapea di cariva i di tsiva;
2: lu-agiungu di dinãpoi pri cariva tra s-mi-adun cu el; agiungu;
3: lu-alas s-intrã (ãl ljau, l-strãxescu, hiu sinfuni ta s-yinã) cu mini iuva (acasã, la measã, etc.); ljau, dixescu, adixescu, strixescu, strãxescu, ashteptu;
(expr: nu pots s-ti-aprochi di-un lucru = nu pots s-lu-acumpri lucrul, di scumpu tsi easti)
{ro: apropia; ajunge (din urmă); primi, lua}
{fr: (s’)approcher; (re)joindre; atteindre; recevoir, accueillir}
{en: aproach; rejoin, receive}
ex: n-apruchem di muntili-atsel albul; aproachi-ti (yinu cama aproapea) di mini; lamnja s-avea aprucheatã (s-avea minatã tra s-hibã cama aproapea) di nãsh; aprucheash (agiumsish) la nã pãduri; lu-apruchearã (lu-agiumsirã); cãnjlji lu-avea aprucheatã (vinjirã aproapea di el) ca di-aoa pãnã acloea; avea aprucheatã (loatã) unã telegramã; fãrã ca duljatslji di pãrintsã s-aproachi (s-lja, s-dixeascã) vãrnu grai di la hiljlu-a lor; atsea gimii apruche (lo, ãlj si deadi) unã ahtari numã; aestu ficior s-lu-aprucheats (s-lu ash-tiptats, s-lu loats ãn casã) multu ghini; aprucheats-mi (alãsats-mi s-yin, si stau cu voi) aestã searã; nu tsã-l apruchea (nu lu-ashtipta, nu tsã-l loa n casã) vãrnu; apruchem (dhixim) ashi cum dzãts, oaspe Cotu; easti mari scumpeati, nu pots s-ti-aprochi di
(expr: s-acumpri) tsiva; apruche (eara multu aproapea) s-lu batã; lu-aprucheai (agiumshu) ningã casã

§ aprucheat (a-pru-chĭatŭ) adg aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), aprucheats (a-pru-chĭatsĭ), apruchea-ti/aprucheate (a-pru-chĭa-ti) – cari s-ari minatã tra s-hibã cama-aproapea di tsiva i cariva; agiumtu (di dinãpoi); alãsat (dixit) tra s-intrã (si sta) n casã; prucheat, agiumtu, loat, dixit, adixit, strixit, strãxit, ashtiptat
{ro: apropiat; ajuns (din urmă); primit, luat}
{fr: approché; (re)joint; atteint; reçu, accueilli}
{en: aproached; rejoined, received}
ex: ficiorlu aestu nã easti multu-aprucheat (multu di-proapea, l-vrem multu)

§ aprucheari/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) sf aprucheri (a-pru-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aproachi tsiva (icã easti aprucheat di cariva i tsiva); prucheari, agiundzeari, loari, dixiri, adixiri, strixiri, strãxiri, ashtiptari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashteptu

ashteptu (ash-tép-tu) (mi) vb I ashtiptai (ash-tip-táĭ), ashtiptam (ash-tip-támŭ), ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) –
1: stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; shteptu, adastu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu;
2: lu-aprochi pri cariva s-intrã iuva (acasã, la measã, etc.); aprochi, prochi, dixescu;
(expr: ashteptu cu gura hãscatã = mizi ashteptu sã-nj si da tsiva, si s-facã tsiva, s-ved tsiva, etc.)
{ro: aştepta, primi}
{fr: attendre, accueillir, recevoir}
{en: wait, receive}
ex: prumuveara eu nj-u ashteptu (adastu); ashtiptãm dauã dzãli pamporea; ashtiptai unã sãhati sh-nu vinji; ashteaptã-mi la hani; s-ashtipta s-nu-l veadã altãoarã ntr-oclji; ashtiptã, tsi ashtiptã s-yinã hilji-sa s-mãcã; ashtiptã s-veadã tsi va curã; nu n-ashtiptam (nu pistipseam) s-lu aflã; ashtiptats-mi (adãstats-mi; aprucheats-mi n casã) aestã noapti; nu ti ntreb: ashteaptã (aproachi) amirãlu?; ashtiptats-lji (aprucheats-lji) cãt ma ghini; ishirã s-lu-ashteaptã (s-lu-aproachi) n cali; lj-ashtiptã (lj-apruche) cu tuti bunili; lã dishcljisi poarta shi lj-ashtiptã n casã; ficiori tsi ashtipta ca puljlji orghi n gurã s-lã dai

§ ashtiptat (ash-tip-tátŭ) adg ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptats (ash-tip-tátsĭ), ashtiptati/ashtiptate (ash-tip-tá-ti) – tsi easti adãstat (apãndixit) di cariva; tsi easti aprucheat iuva; shtiptat, adãstat, apãndãxit, apãndixit, pãndixit; aprucheat, prucheat, dixit
{ro: aşteptat, primit}
{fr: attendu, accueilli}
{en: waited, received}
ex: furã multu ghini ashtiptats (aprucheats), ca nãshti dziniradz

§ ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) sf ashtiptãri (ash-tip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteaptã tsiva; shtiptari, adãstari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri; aprucheari, prucheari, dixiri
{ro: acţiunea de a aştepta, de a primi; aşteptare, primire}
{fr: action d’attendre, d’accueillir, de recevoir; accueil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dinapandiha

dinapandiha (di-na-pán-di-ha) adv – (lucru tsi s-fatsi) cãndu nu ti-ashteptsã dip; diunãoarã sh-fãrã s-tsã da vãrnã hãbari; pi neashtiptati; apandiha, anipandiha, aniorihta, axafna, exafna, apansãz
{ro: pe neaşteptate, brusc}
{fr: brusquement, d’une manière inattendue, au dépourvu}
{en: suddenly}
ex: nacã intrã tsiva dinapandiha (aniorihta, axafna)

§ anipandiha (a-ni-pán-di-ha) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: lj-vinji anipandiha (aniorihta, cãndu nu s-ashtipta dip sã-lj yinã)

§ apandiha (a-pán-di-ha) adv – (unã cu dinapandiha)

§ apondiha (a-pón-di-ha) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: mi-apucã apondiha (pi neashtiptati)

§ apansãz (a-pan-sắz) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: nã vinji apansãz (dinapandiha)

§ aniorihta (a-ni-ó-rih-ta) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: fudzi aniorihta (anipandiha); agiumsim aniorihta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dixescu

dixescu (dhic-sés-cu) vb IV dixii (dhic-síĭ), dixeam (dhic-seámŭ), dixitã (dhic-sí-tã), dixiri/dixire (dhic-sí-ri) – ljau (tsiva tsi-nj si da, aprochi); escu sinfuni cu-atsealj tsi-nj si dzãc; adixescu, aprochi, prochi, strãxescu, ahsteptu (ca oaspi, n casã)
{ro: primi, accepta, admite}
{fr: recevoir, accepter, agréer, admettre; accueillir}
{en: receive, accept, agree, admit}
ex: avdzãi cã dixish (loash) hãbari; dixeshti (aprochi, strãxeshti, eshti sinfuni cu) tsi tsã spuni el?; dixits-lu (aprucheats-lu, ursits-lu, ashtiptats-lu) n casã; l-dixii (lu-aprucheai) ghini

§ dixit (dhic-sítŭ) adg dixitã (dhic-sí-tã), dixits (dhic-sítsĭ), dixiti/dixite (dhic-sí-ti) – tsi easti aprucheat; u ari atsel tsi lja tsiva tsi-lj si da; adixit, aprucheat, prucheat, strãxit, ashtiptat (ca oaspi, n casã)
{ro: primit, acceptat, admis}
{fr: reçu, accepté, admis, agréé, accueilli}
{en: received, accepted, agreed, admitted}

§ dixiri/dixire (dhic-sí-ri) sf dixiri (dhic-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu lja atsea tsi-lj si da (cãndu easti sinfuni cu cariva); adixiri, aprucheari, prucheari, strãxiri, ashtiptari (ca oaspi, n casã)
{ro: acţiunea de a primi, de a admite, de a accepta; primire, acceptare, admitere}
{fr: action de recevoir, d’accepter, d’agréer, d’admettre, d’accueillir; reception, acception, accueil}
{en: action of receiving, of accepting, of agreing, of admitting; reception, acceptance, admission}

§ adixescu (a-dhic-sés-cu) vb IV adixii (a-dhic-síĭ), adixeam (a-dhic-seámŭ), adixitã (a-dhic-sí-tã), adixi-ri/adixire (a-dhic-sí-ri) – (unã cu dixescu)

§ adixit (a-dhic-sítŭ) adg adixitã (a-dhic-sí-tã), adixits (a-dhic-sítsĭ), adixiti/adixite (a-dhic-sí-ti) – (unã cu dixit)

§ adixiri/adixire (a-dhic-sí-ri) sf adixiri (a-dhic-sírĭ) – (unã cu dixiri)

§ apodixescu (a-po-dhic-sés-cu) vb IV apodixii (a-po-dhic-síĭ), apodixeam (a-po-dhic-seámŭ), apodixitã (a-po-dhic-sí-tã), apodixiri/apodixire (a-po-dhic-sí-ri) – (unã cu dixescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dziniri/dzinire

dziniri/dzinire (dzí-ni-ri) sm dziniri (dzí-nirĭ) – ashi cum easti un bãrbat, trã pãrintsãlj (sh-alantã soi di-aproapea, ca fratslji shi surãrli) a muljariljei a lui; dzinirac;
(expr: bag dziniri n casã = nj-mãrtai feata sh-lu-adush dzinirli n casã)
{ro: ginere}
{fr: gendre, beau-fils, jeune marié}
{en: son in law}
ex: trã dziniri oauã sh-cucotlu; ti dziniri cãntã sh-gãljina; dzinirli a meu easti ghini; asearã agiumsi shi dzinir-su; intrã dziniri ãn casã
(expr: si nsurã cu feata-a nicuchirlui); bãgã dziniri ãn casã
(expr: sh-mãrtã feata sh-lu lo dzinirli cu el ãn casã)

§ dzinirac (dzi-ni-rácŭ) sm dzinirats (dzi-ni-rátsĭ) – dziniri, dziniri ma “njic”
{ro: ginerică}
{fr: (mon) petit gendre}
{en: (my) little son in law}
ex: s-aspãrea s-nu s-nãrãeascã dziniraclu di-aspardzi numta; furã multu ghini ashtiptats, ca nãshti dziniradz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã