DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arãbush

arãbush (a-rã-búshĭŭ) sn arãbushi/arãbushe (a-rã-bú-shi) – cumatã di lemnu (shcop, bãstuni, etc.) pri cari s-bagã seamni (tãljituri cu cutsutlu) tra si s-tsãnã isapea di cãti ori s-fatsi un lucru (cãts njelj s-amintã, cãts paradz ãlj dãm a unui, cãti dzãli lucreadzã cariva, etc.); rãbush, arãboj, cãrcheauã, cãrnici
{ro: răboj}
{fr: taille, encoche}
{en: notched stick, tally}

§ rãbush (rã-búshĭŭ) sn rãbushi/rãbushe (rã-bú-shi) – (unã cu arãbush)
ex: cara nu shtia gramã, imna cu rãbushlu n brãn

§ arãboj (a-rã-bojĭŭ) sn arãboaji/arãboaje (a-rã-bŭá-ji) – (unã cu arãbush)

§ arãbosh (a-rã-bóshĭŭ) vb I arãbushai (a-rã-bu-shĭáĭ), arãbusham (a-rã-bu-shĭámŭ), arãbushatã (a-rã-bu-shĭá-tã), arãbushari/arãbushare (a-rã-bu-shĭá-ri) – fac (bag, ngrãpsescu) un semnu pi-un arãbush; tsãn unã isapi; u bag tu isapi
{ro: răboji}
{fr: faire une entaille à}
{en: tally}

§ arãbushat (a-rã-bu-shĭátŭ) adg arãbushatã (a-rã-bu-shĭá-tã), arãbushats (a-rã-bu-shĭátsĭ), arãbushati/arãbushate (a-rã-bu-shĭá-ti) – (isapi, semnu) tsi easti faptu pi-un arãbush
{ro: răbojit}
{fr: (entaille) faite sur une encoche}
{en: tallied}

§ arãbushari/arãbushare (a-rã-bu-shĭá-ri) sf arãbusheri (a-rã-bu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi seamni pi-un arãbush, i tsãni unã isapi
{ro: acţiunea de a răboji}
{fr: action de faire une entaille}
{en: action of tallying}

§ nrãbosh (nrã-bóshĭŭ) vb I nrãbushai (nrã-bu-shĭáĭ), nrãbusham (nrã-bu-shĭámŭ), nrãbushatã (nrã-bu-shĭá-tã), nrãbushari/nrãbushare (nrã-bu-shĭá-ri) – (unã cu arãbosh)

§ nrãbushat (nrã-bu-shĭátŭ) adg nrãbushatã (nrã-bu-shĭá-tã), nrãbushats (nrã-bu-shĭátsĭ), nrãbushati/nrãbushate (nrã-bu-shĭá-ti) – (unã cu arãbushat)

§ nrãbushari/nrãbushare (nrã-bu-shĭá-ri) sf nrãbusheri (nrã-bu-shĭérĭ) – (unã cu arãbushari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashtergu

ashtergu (ash-tér-gu) (mi) vb III shi II ashtershu (ash-tér-shĭu), ashtirdzeam (ash-tir-dzeámŭ), ashtearsã (ash-teár-sã), ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) shi ashtirdzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) – trec cu-unã peaticã pristi un lucru ud tra s-lu usuc; trec cu-unã cãrpã pristi un lucru (measã, curdelji, etc.) tra s-lu cur di peturlu di pulbiri (murdãrii, etc.) tsi s-aflã pri el; scot unã numã dit tifterea iu s-aflã scriatã; u-agãrshescu (lj-u ljertu) borgea tsi nj-u va cariva; etc.; shtergu, spãstrescu, cur, aspel, lau, etc.;
(expr: u-ashtergu = fug ca peascumta shi cu-agunjii, li-aspel)
{ro: şterge}
{fr: essuyer; épousseter; effacer}
{en: wipe; dust; erase}
ex: ashteardzi-ti (usucã-ts fatsa, mãnjli, etc. di apã) cu prusopea; nu ti-aspari, feata-a mea, ashteardzi-ts lãcrinjli; sh-ashtirdzea ocljilj s-veadã tehnea-a ciraclui; li-ashtearsish (li curash di murdãrii, muzgã) curdeljili?; ashteardzi-nj stranjili; va s-ashtergu (s-u scot) numa-a voastrã shi va sã scriu numa-a lor; s-ashtearsi
(expr: dusi, s-chiru) di pri loc; Mara li-ashtearsi
(expr: fudzi)

§ ashtersu (ash-tér-su) adg ashtearsã (ash-teár-sã), ashtershi (ash-tér-shi), ashtearsi/ashtearse (ash-teár-si) – tsi-lj s-ari loatã (a unui lucru) peturlu di apã (pulbiri, murdãrii, etc.) tsi s-afla pri el; tsi easti scos dit unã tifteri; tsi easti ljirtat trã borgea tsi u ari; etc.; shtersu, spãstrit, curat, aspilat, lat, etc.
{ro: şters}
{fr: essuyé; épousseté; effacé}
{en: wiped; dusted; erased}

§ ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) sf ashteardziri (ash-teár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ashteardzi tsiva; ashtirdzeari, shteardziri, shtirdzeari, spãstriri, curari, aspilari, lari, etc.
{ro: acţiunea de a şterge; ştergere}
{fr: action d’essuyer; d’épousseter; d’effacer}
{en: action of wiping; of dusting; of erasing}

§ ashtir-dzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) sf ashtirdzeri (ash-tir-dzérĭ) – (unã cu ashteárdziri)
ex: s-acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea

§ shtergu (shtér-gu) (mi) vb shtershu (shtér-shĭu), shtirdzeam (shtir-dzeámŭ), shtearsã (shteár-sã), shteardzi-ri/shteardzire (shteár-dzi-ri) shi shtirdzeari/shtirdzeare (shtir-dzeá-ri) – (unã cu ashtergu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pulbiri/pulbire

pulbiri/pulbire (púl-bi-ri) sf pulbiri (púl-birĭ) – adunãturã di cumãts multu minuti sh-lishoari ca fãrina (ishiti dit sãrmarea i zminutarea a unei lugurii durã, vãrtoasã, ca tsara i loclu, bunãoarã); pulviri, spulbir, curnjahto, puh, puho;
(expr: ti fac pulbiri = ti fac cumãts ca pulbirea, di nu va s-armãnã tsiva di tini; ti afãnsescu, ti vatãm)
{ro: pulbere, praf}
{fr: poussière}
{en: dust}
ex: mi umplui di pulbiri; imnã prit pulbiri; nã pulbiri eara yitria; pulbirea ca nor si scoalã; cara lu-agudi, pulbiri s-featsi
(expr: l-vãtãmã); pulbiri shi sari
(expr: s-nã vatãmã) prindi s-nã facã doilji, cara s-ti-aflã aoatsi

§ pulviri/pulvire (púl-vi-ri) sf pulviri (púl-virĭ) – (unã cu pulbiri)

§ pulbirami/pulbirame (pul-bi-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di pulbiri; loc cu multã pulbiri
{ro: prăfărie}
{fr: grande quantité de poussière}
{en: dustiness; large quantity of dust}

§ spulbir1 (spúl-birŭ) sf spulbiri/spulbire (spúl-bi-ri) – (unã cu pulbiri)
ex: muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari

§ mpulbir (mpúl-birŭ) (mi) vb I mpulbirai (mpul-bi-ráĭ), mpulbiram (mpul-bi-rámŭ), mpulbiratã (mpul-bi-rá-tã), mpulbirari/mpulbirare (mpul-bi-rá-ri) – umplu (lu-acoapir) cu/di pulbiri; l-fac pulbiri
{ro: umple (acoperi) de praf}
{fr: remplir (couvrir) de la poussière}
{en: fill (cover) with dust}
ex: di vimtu nji si mpulbirarã (nji si umplurã di pulbiri) tuti lucrili din casã

§ mpulbirat (mpul-bi-rátŭ) adg mpulbiratã (mpul-bi-rá-tã), mpul-birats (mpul-bi-rátsĭ), mpulbirati/mpulbirate (mpul-bi-rá-ti) – tsi easti umplut (acupirit) di pulbiri
{ro: umplut (acoperit) de praf}
{fr: rempli (couvert) de la poussière}
{en: covered by dust, filled with dust}

§ mpulbirari/mpulbirare (mpul-bi-rá-ri) sf mpul-birãri (mpul-bi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti mpulbirat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sfungu

sfungu (sfún-gu) sn sfunguri (sfún-gurĭ) – unã soi di prici di-amari (dit locurli caldi) tsi bãneadzã sum apã spindzuratã di chetri, cu oasili molj fapti di calcheri shi sturnari; schiletlu moali cu oasili a aishtei prici dupã moarti, cari poati s-tsãnã lishor apa sh-tr-atsea easti ufilisit la aspilarea shi ashtirdzearea-a multor lucri di casã (a tablãljei mari di la sculii, a pinacãljei di-aoa sh-un chiro, pri cari ngrãpsea ficiuritslji, etc.); sfunghi, sfãnghii, sfungari; (fig:
1: sfungu = peaticã di pãndzã, cãmeashi veaclji, etc. cu cari s-aspealã shi s-ashtergu lucri din casã; expr:
2: easti ca sfungul = easti moali, ca sfungul)
{ro: burete}
{fr: éponge}
{en: sponge}

§ sfunghi/sfunghe (sfún-ghi) sf sfunghi (sfún-ghi) – (unã cu sfungu)
ex: ashtearsi measa cu sfunghea; pãnea easti ca sfunghea
(expr: moali); ari carnea ca sfunghea
(expr: moali)

§ sfãnghii/sfãnghie (sfãn-ghí-i) sf sfãnghii (sfãn-ghíĭ) – (unã cu sfungu)

§ sfungari/sfungare (sfun-gá-ri) sf sfungãri (sfun-gắrĭ) – (unã cu sfungu)

§ sfungãrsescu (sfun-gãr-sés-cu) (mi) vb IV sfungãrsii (sfun-gãr-síĭ), sfungãrseam (sfun-gãr-seámŭ), sfungãrsitã (sfun-gãr-sí-tã), sfungãrsiri/sfungãrsire (sfun-gãr-sí-ri) – dau (aspel, ashtergu) cu sfungul
{ro: şterge cu burete}
{fr: nettoyer avec l’éponge}
{en: clean with the sponge}

§ sfungãrsit (sfun-gãr-sítŭ) adg sfungãrsitã (sfun-gãr-sí-tã), sfungãrsits (sfun-gãr-sítsĭ), sfungãrsiti/sfungãrsite (sfun-gãr-sí-ti) – tsi easti aspilat sh-ashtersu cu sfungul
{ro: şters cu burete}
{fr: nettoyé avec l’éponge}
{en: cleaned with the sponge}

§ sfungãrsiri/sfun-gãrsire (sfun-gãr-sí-ri) sf sfungãrsiri (sfun-gãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteardzi cu sfungul
{ro: acţiunea de a şterge cu buretele}
{fr: action de nettoyer avec l’éponge}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn