DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alumã

alumã (a-lu-mắ) sm alumadz (a-lu-mádzĭ) – usic (ma mari di la ciciorlu a unui tsap) di la un agioc di ficiori njits cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.); anumã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
ex: am un alumã di caprã

§ anumã (a-nu-mắ) sm anumadz (a-nu-mádzĭ) – (unã cu alumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amadã

amadã (a-má-dhã) sf amãdz (a-mắdzĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; madã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ madã (má-dhã) sf mãdz (mắdzĭ) – (unã cu amadã)

§ asmadã (as-má-dhã) sf asmãdz (as-mắdzĭ) – usic (cheatrã, nel) dit un agioc di njits
{ro: rotoghilă}
{fr: palet}
{en: quoit}
ex: njitslji s-agiuca cu asmada

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arshic

arshic (ar-shícŭ) sn arshitsi/arshitse (ar-shí-tsi) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; ashic, ishic, mishic, vãsilje, vãshclje, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ ashic (a-shícŭ) sn ashitsi/ashitse (a-shí-tsi) – (unã cu arshic)
ex: nã agiucãm cu ashitsi

§ ishic (i-shícŭ) sn ishitsi/ishitse (i-shí-tsi) – (unã cu arshic)

§ mishic (mi-shícŭ) sn mishitsi/mishitse (mi-shí-tsi) – (unã cu arshic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ashichearei/ashichearee

ashichearei/ashichearee (a-shi-chĭa-ré-i) adv – limpidi ca lunji-na-a dzuãljei; aspus pri fatsã (fãrã muzavirlãchi, dishcljis, nu peascumta); dishcljis, fora, fanira; limpidi
{ro: pe faţă, făţiş, des-chis}
{fr: ouvertement, visiblement}
{en: openly, visibly}
ex: va s-hibã ashichearei (fora, pi fatsã, limpidi)

§ shichearei/shi-chearee (shi-chĭa-ré-i) adv – (unã cu ashichearei)
ex: greashti shichearei, nu lj-u fricã di tsiniva; lucrul easti shichearei (dishcljis, limpidi)

§ shicheare (shi-chĭa-ré) adv – (unã cu ashichearei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cocan

cocan (có-canŭ) sm cocanj (có-canjĭ) – usic scos dit cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ coci (cócĭŭ) sm coci (cócĭ) – (unã cu cocan)

§ cunjac2 (cu-njĭácŭ) sm cunjats (cu-njĭátsĭ) – (unã cu cocan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fanã3

fanã3 (fá-nã) sf pl(?) – harea (lipsa di scutidi) tsi fatsi tra si s-veadã lucrili cu ocljul; hãlatea tsi da lunjinã; lunjinã, fexi, videari
{ro: lumină}
{fr: lumière}
{en: light}
ex: s-n-astingã fana (lunjina)

§ fãnari/fãnare (fã-ná-ri) sf fãnãri (fã-nắrĭ) – soi di cutii (ncljisã i dishcljisã tu pãrtsã, tsi s-poartã tu mãnã ma poati s-hibã sh-astãsitã tu-un loc) tu cari s-aflã un izvur tsi da lunjinã (tra s-veadã omlu cãndu easti scutidi); fineri, feneri, filinar; lambã, lampã
{ro: felinar}
{fr: lanterne, fanal}
{en: lantern}

§ fine-ri/finere (fi-né-ri) sf fineri (fi-nérĭ) – (unã cu fãnari)
ex: pit cãsãbadzlji atselj njitslji dit Turchii ti lja culuchea s-ti videari cu finerea (fãnarea); nãs nj-ari futã finerea (cãlãuzlu, lunjina)-a mea

§ feneri/fenere (fe-né-ri) sf feneri (fe-nérĭ) – (unã cu fãnari)

§ filinar (fi-li-nárŭ) sn filinãri (fi-li-nắrĭ) – (unã cu fãnari)

§ finirgi (fi-nir-gí) sm finirgeadz (fi-nir-gĭádzĭ) – omlu cari, aoa sh-un chiro aprindea shi astindzea finerli tsi lunjina sucachea noaptea
{ro: lampagiu}
{fr: lampiste}
{en: lamp lighter}

§ fanira (fa-ni-rá) adv – pri fatsã (fãrã muzavirlãchi, dishcljis, nu peascumta); dishcljis, fora, ashichearei
{ro: pe faţă, făţiş, deschis}
{fr: ouvertement, visiblement, sans détour}
{en: openly, visibly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fora

fora (fó-ra) adv – pri fatsã (fãrã muzavirlãchi, dishcljis, nu peascumta); dishcljis, fanira, ashichearei;
(expr: fac fora = fac irushi, iurusi, nãvãlescu, citãsescu)
{ro: pe faţă, făţiş, deschis}
{fr: ouvertement, visiblement, sans détour}
{en: openly, visibly}
ex: s-priimnã eali fora (fanira); dats-lj-u fora (dats-lj-u pri fatsã, fãrã fricã); zmulsi apala sh-featsi fora
(expr: citãsi, s-arcã nãinti); lj-u featsim fora
(expr: citãsim, featsim irushi); zburashti fora (dishcljis, pri fatsã); tu-apiritã njarsi ndreptu, fora, fãrã fricã

§ fanira (fa-ni-rá) adv – pri fatsã (fãrã muzavirlãchi, dishcljis, nu peascumta); dishcljis, fora, ashichearei
{ro: pe faţă, făţiş, deschis}
{fr: ouvertement, visiblement, sans détour}
{en: openly, visibly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumãati/giumãate

giumãati/giumãate (gĭu-mã-á-ti) sf giumãets (gĭu-mã-ĭétsĭ) – adunari di oaminj cari bãneadzã tu-un loc deadun (tu-unã hoarã, pulitii, etc.) cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di idyea pisti, idyea farã, etc.; giumaeti, chinotitã, adunari, sobor, cumshonji
{ro: adunare, comunitate}
{fr: communauté, assemblée}
{en: community, assembly}
ex: dinintea-a ocljilor a nushtror sh-dinintea-a giumãatiljei va si s-veadã ashichearei

§ giumaeti/giumaete (gĭu-ma-ĭé-ti) sf giumaets (gĭu-ma-ĭétsĭ) – (unã cu giumãati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã