DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fashi/fashe

fashi/fashe (fá-shi) sf fãsh (fắshĭ) – cumatã (filii) lungã shi ngustã (di carti, pãndzã, cheali, carni, etc.) tãljatã (aruptã, scoasã) dit unã cumatã ma mari (cu cari si-anvãrteashti, s-leagã, si nvãrtushadzã tsiva); cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi njitslji; pãndzã lungã shi strimtã cu cari s-leagã arãnjlji di pi truplu-a omlui; cumatã, bucatã, filii, scutic, scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, speasi, militsã, miljitsã, nfãshimindu
{ro: faşă, fâşie, scutec, bandă, felie; bucată}
{fr: maillot, bande, bandelette, tranche, morceau}
{en: swaddling band (clothes), narrow band, strip, slice, piece}
ex: adu fasha (scuta, culupanea) si nfash ficiuriclu; li tãljai lungu ca fasha; fashi (cumatã lungã shi strimtã) aruptã dit paltul a meu; nu-lj ligai ghini fasha; trets fasha sum tini; unã carotsã cu nishti fãsh di pãndzã; arupea di nãsh fãsh (filii, cumãts) di carni; cum strigã, fãsh-fãsh (surii-surii); u scoasi soacrã-sa fãsh-fãsh (cumãts, cumãts); fãsh, fãsh (filii, filii) u disicã; s-ti-adarã fãsh (filii, cumãts); fãsh-filii (cumãts, cumãtici) li scoasirã; fãsh ãntredz di nãvai si scula nsus; fãsh-fãsh u scoasirã (u featsirã cumãts)

§ nfash (nfáshĭŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãsha-ri/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – anvãrtescu un njic tu fashi; lj-bag a njiclui un culupan; lj-alãxescu scuta-a njiclui; anvãrtescu unã fashi pristi tsiva (unã mãnã, cicior, aranã, etc.); (fig: nfash = (trã muljari) amintu, fac njic)
{ro: înfăşa; naşte}
{fr: emmailloter; naître}
{en: swaddle (infant), put on diaper; give birth}
ex: nat ãn leagãn sã nu nfashi; muljarea, cãndu s-apruchea sã nfashi (fig: s-amintã njic), s-dutsea tu pãduri di nfãsha (fig: aminta natlu); nveasta nfãshe (bãgã culpani la; icã fig: amintã) doi ficiori; tora lu nfãshai (lj-bãgai fasha)

§ nfãshedz (nfã-shĭédzŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshari/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – (unã cu nfash)

§ nfãshat (nfã-shĭátŭ) adg nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshats (nfã-shĭátsĭ), nfãsha-ti/nfãshate (nfã-shĭá-ti) – (natlu) a curi ãlj s-ari bãgatã un culupan; (mãnã, aranã, cicior, etc.) ligat cu-unã fashi
{ro: înfăşat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gras

gras (grásŭ) adg grasã (grá-sã), grash (gráshĭ), grasi/grase (grá-si) – (om, pravdã) tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; greas; (fig: gras = (i) tsi easti gros; tsi-aspuni umflat, mplin; (ii) tsi easti avut; tsi ari arãndzã)
{ro: gras}
{fr: gras}
{en: fat}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; s-aleagã vãrã birbec gras, ta s-talji; carnea easti grasã; deadi ma nclo di nã mulã, grasã-grasã: truplu unã cu cãpulja; lu shtiu mini, easti gras (fig: avut)

§ greas (greásŭ) adg greasã (greá-sã), greash (greáshĭ), greasi/grease (greá-si) – (unã cu gras)

§ grãsic (grã-sícŭ) adg grãsicã (grã-sí-cã), grãsits (grã-sítsĭ), grãsitsi/grãsitse (grã-sí-tsi) – tsi-aspuni niheamã ca gras; tsi easti njic shi mplin; strumbul, durdu, grozdaven
{ro: grăsuliu, grăsuţ}
{fr: grassouillet, dodu}
{en: plump, chubby}
ex: feata-ts easti grãsicã (niheamã ca mplinã, ca grasã)

§ grozdaven (groz-da-vénŭ) adg grozdavenã (groz-da-vé-nã), grozdavenj (groz-da-vénjĭ), grozdaveni/grozdavene (groz-da-vé-ni) – (unã cu grãsic)

§ grãsimi/grãsime (grã-sí-mi) sf grãsinj (grã-sínjĭ) – lugurii tsi ari hãrili-a umtului (a umturãljei, a untulemnului, etc.), s-aspuni umtoasã cãndu dai di ea, alasã urmi umtoasi cãndu cadi pri tsiva shi s-aflã multi ori sum chealea-a omlui sh-a prãvdzãlor, acupirindalui mushcljilj cu un petur suptsãri; grisimi, umtu, umturã, ligdã, lãrdii, untulemnu, usãndzã, etc.
{ro: grăsime}
{fr: graisse}
{en: fat}
ex: multã grãsimi scosh di la porcu

§ grisimi/grisime (gri-sí-mi) sf grisinj (gri-sínjĭ) – (unã cu grãsimi)

§ ngrash (ngráshĭŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãsha-ri/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – l-fac s-hibã cama gras di cum easti tora; ngrãshedz; (fig:
1: mi ngrash = fac aveari, bag arãndzã; expr:
2: lu ngrash loclu (dit agru, dit grãdinã, etc.) = lj-bag cuprii a loclui tra s-creascã ma ghini yiptul, zãrzãvãtsli, lilicili, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shed

shed (shĭédŭ) vb II shidzui (shi-dzúĭ), shideam (shi-deámŭ) shidzutã (shi-dzú-tã), shideari/shideare (shi-deá-ri) –
1: stau pri tsiva; stau mpadi; astãmãtsescu di imnari shi stau pri loc; nu mi min dip di cum escu tora; stau, mi curdusescu, mi-ashternu;
2: tsãn multu chiro tu starea (catastasea) tu cari mi aflu tora; stau, tsãn, dãnisescu, dinãsescu;
3: stau tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); stau cu casa; bãnedz, cãtichisescu;
(expr:
1: lji s-aurashti a omlui shi di shideari = lji s-aurashti a omlui sh-di banã bunã;
2: om shidzut = om tsi nu fatsi tsiva, tsi nu lucreadzã, tsi nu-ari lucratã, tsi easti discurmat)
{ro: şedea; dura, ţine; locui}
{fr: (s’)asseoir, être assis; rester, durer; habiter}
{en: sit, sit down; last; live, reside}
ex: adzã va shed (va stau) acasã; trãsh cãndu shidzurã pri (s-curdusirã, s-ashtirnurã la) measã; shadi (sta) Doni lãvuit; shedz pi scamnu; shedz putsãn, s-ti ved niheamã; iu shadi (sta cu casa, bãneadzã) tora?; shedz (stai, armãnj) cu sãnãtati; amirãrilja al Iudea shidzu (dãnãsi, tsãnu) unã sutã shi treidzãts di anj cama multu di izrailadzlji; cãts anj shidzu (dãnãsi, tsãnu) Vavilonlu?... shidzu 70 di anj; iu shidzets? (stats cu casa, cãtichisits)… shidem (bãnãm, stãm, cãtichisim) Sãmãrina; tsi fatsi mã-ta? shadi (easti ghini)

§ shidzut1 (shi-dzútŭ) adg shidzutã (shi-dzú-tã), shidzuts (shi-dzútsĭ), shidzuti/shidzute (shi-dzú-ti) –
1: tsi sta pi tsiva (mpadi, mprostu, tu-un loc, etc.); stat, curdusit, ashtirnut;
2: tsi tsãni (sta) multu chiro tu starea tu cari s-aflã; stãtut, tsãnut, dãnisit, dinãsit;
3: tsi sta (bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); bãnat, cãtichisit;
{ro: şezut; durat, ţinut; locuit}
{fr: assis, être assis; resté, duré; habité}
{en: sat, sat down; lasted; lived, resided}
ex: oaminj shidzuts
(expr: tsi nu-au lucratã, nu-au faptã tsiva); calj shidzuts
(expr: dizvursits, tsi nu lucrarã)

§ shideari/shideare (shi-deá-ri) sf shideri (shi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shadi; stari, curdusiri, ashtirneari, tsãneari, dãnisiri, dinãsiri, stari cu casa, bãnari, cãtichisiri; nifãtseari tsiva, isihii, leani, etc.
{ro: acţiunea de a şedea; de a dura, de a ţine; de a locui; şedere, durare, ţinere, locuire; inactivitate, linişte, lenevie, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn