DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bag

bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;
35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chicutã1

chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)

§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)

§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari

§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hashish

hashish (ha-shíshĭŭ) sm fãrã pl – substantsã (lugurii) scoasã dit lãludzli icã frãndzãli uscati di cãnipã, biutã ca tutumea icã ciumulitã n gurã; ashas, ashish
{ro: haşiş, marihuana}
{fr: hachisch, marihuana}
{en: hashish, marijuana}
ex: trag afion, hashish

§ ashish (a-shíshĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu hashish)
ex: si mbeatã cu ashish

§ ashas (a-shĭásŭ) sm fãrã pl – (unã cu hashish)
ex: putsãn ashas fatsi multu arãu; s-nu datz a njitslor ashas tra s-doarmã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãvushii/lãvushie

lãvushii/lãvushie (lã-vu-shí-i) sf lãvushii (lã-vu-shiĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvilji, lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, cothrã, damcã, lerã, liche, minghinadã, smagã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}
ex: lãvushia la featã easti lucrul nai cama-arãu

§ lãvilji/lãvilje (lã-ví-lji) sf lãvilj (lã-viljĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: tsi lãvilji pi dintsãlj ãncãrcats di jaghinã

§ lãvushiturã (lã-vu-shi-tú-rã) sf lãvushituri (lã-vu-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: mãna acatsã multi lãvushituri

§ lãvãshiturã (lã-vã-shi-tú-rã) sf lãvãshituri (lã-vã-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)

§ lãshturã (lãsh-tú-rã) sf lãshturi (lãsh-túrĭ) – amisticãturã murdarã di multi armãsãturi di lucri arcati unã pisti-alantã, lãvãshiturã
{ro: amestec murdar de lepădături}
{fr: objet de rebut; pêle-mêle}
{en: dirty mixture of thrashed things thrown one over the other}

§ lãvos (lã-vósŭ) adg lãvoasã (lã-vŭá-sã), lãvosh (lã-vóshĭ), lãvoasi/lãvoase (lã-vŭá-si) – tsi easti mplin di lãvushii; murdar, atsal, liros, ntroc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: ma lãvoasã (murdarã) di nãsã nu s-fãtsea; muljarea-aestã easti lãvoasã, tsi-easti-agnos s-lji intsrã n casã; sh-ahãnti sh-tuti pãtsãrã linãvoshlji sh-lãvoshlji

§ lãvushescu (lã-vu-shĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãvushii (lã-vu-shíĭ), lãvusham (lã-vu-shĭámŭ), lãvushitã (lã-vu-shí-tã), lãvushiri/lãvushire (lã-vu-shí-ri) shi lãvushari/lã-vushare (lã-vu-shí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lãvushii; lãvãshescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir}
{en: dirty, soil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãshe

pãshe (pã-shĭé) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – om mari (vizir) dit chivernisea nturtseascã di-altãoarã; caplu ma mari pristi unã vilaeti (unã nai) nturtseascã di altãoarã; pãshã, pãshilã, vizir, vali, satrazam, ipurgo
{ro: paşă}
{fr: pacha}
{en: pasha}
ex: pãshe, pãlãshti di-asimi; va yinã pãshelu; cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã; s-mi fats pãshe tu ahtari hoarã; dipusi nãsã di pri pãnea di pãshe sh-intrã bãrbat-su

§ pãshã (pã-shắ) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – (unã cu pãshe)

§ pãshilã (pã-shi-lắ) sm pãshiladz (pã-shi-ládzĭ) – (unã cu pãshe)
ex: un dupã-alantu trec pãshiladz

§ pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) sf pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) – muljari di pãshe; pãshiloanji
{ro: nevasta unui paşă}
{fr: femme du pacha}
{en: pasha’s wife}

§ pãshiloanji/pãshiloanje (pã-shi-lŭá-nji) sf pãshiloanji/pã-shiloanje (pã-shi-lŭá-nji) – (unã cu pãshoanji)
ex: pãshiloanja sh-cu featili mutrea prit pingeri cum treatsi oastea

§ pãshila-mi/pãshilame (pã-shi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di pãshadz
{ro: mulţime de paşale}
{fr: nombre de pacha}
{en: number of pasha}

§ pãshãlami/pãshãlame (pã-shã-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu pãshilami)
ex: pãshãlamea s-avea adunatã la pãlati shi ashtipta s-intrã amirãlu

§ pãshilãchi/pãshilãche (pã-shi-lắ-chi) sf pãshilãchi (pã-shi-lắchĭ) – tesea tsi u-avea (shi lucrul tsi-l fãtsea) un pãshe tu chivernisea nturtseascã; locurli (naea, vilaetea) dit chirolu nturtsescu tsi eara chivirnisitã di un pãshe; pãshãlãchi
{ro: paşalâc}
{fr: province gouvernée par un pacha}
{en: province governed by a pasha}
ex: tu pãshilãchea di Ianina s-au faptã multi ghiurultii; lj-deadi sh-a lui nã pãshilãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prãshescu

prãshescu (prã-shĭés-cu) vb IV prãshii (prã-shíĭ), prãsham (prã-shĭámŭ), prãshitã (prã-shí-tã), prãshiri/prãshire (prã-shí-ri) – lucredz tu grãdinã cu sapa, tra s-cur jumerli tsi u-aneacã, tra s-lu-arãm loclu, tra s-lu-adun la-arãdãtsina-a plantilor tsi au ananghi, etc.; sãrcljedz, plivescu
{ro: prăşi, plivi}
{fr: sarcler}
{en: weed (garden), hoe (corn)}

§ prãshit (prã-shítŭ) adg prãshitã (prã-shí-tã), prãshits (prã-shítsĭ), prãshiti/prãshite (prã-shí-ti) – (loc dit grãdinã) tsi easti arãmat, sãpat, curat (di jumeari); sãrcljat, plivit
{ro: prăşit, plivit}
{fr: sarclé}
{en: weeded (garden), hoed (corn)}

§ prãshiri/prãshire (prã-shí-ri) sf prãshiri (prã-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prãshashti nã grãdinã; sãrcljari, pliviri
{ro: acţiunea de a prăşi, de a plivi; prăşire, plivire}
{fr: action de sarcler}
{en: action of weeding (garden), of hoeing (corn)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã