DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agãrshescu1

agãrshescu1 (a-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agãrshii (a-gãr-shíĭ) shi agãrshai (a-gãr-shĭáĭ), agãrsham (a-gãr-shĭámŭ), agãrshitã (a-gãr-shí-tã) shi agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshiri/agãrshire (a-gãr-shí-ri) shi agãrshari/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) – nu nj-aduc aminti; ãnj easi dit minti; nu thimisescu; agrãshescu, xihãsescu, ultu;
(expr:
1: earbã di agãrshiri (di neagãrshiri) = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-agãrshascã (s-nu-agãrshascã);
2: agãrshescu di la mãnã pãnã la gurã = agãrshescu multu lishor, lucri tsi s-featsirã di putsãn chiro)
{ro: uita}
{fr: oublier}
{en: forget}
ex: Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti; agãrshii (nu nj-adush aminti sh-u alãsai) cartea la sculii; atsel ni-veasta si-sh agãrshascã (s-nu sh-aducã aminti di ea); agãrshii (nj-inshi dit minti) s-vã spun; agãrshi s-lu cljamã la beari

§ agãrshit1 (a-gãr-shítŭ) adg agãrshitã (a-gãr-shí-tã), agãrshits (a-gãr-shítsĭ), agãrshiti/agãrshite (a-gãr-shí-ti) – (lucru) neadus aminti; (lucru) ishit dit minti; (om) tsi agãrshashti lishor; agãrshat, agãrshitor, agrãshit, xihãsit, ultat
{ro: uitat, care uită uşor}
{fr: oublié, oublieux}
{en: forgotten, forgetful}
ex: ca agãrshit (un tsi-agãrshashti lishor) tsi-nj hiu!; armasi agãrshitã (neadusã aminti) di anj di dzãli; tsi eshti ahãt agãrshitã (tsi agãrsheshti ahãt lishor)?

§ agãrshat1 (a-gãr-shĭátŭ) adg agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshats (a-gãr-shĭátsĭ), agãrshati/agãrshate (a-gãr-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit1)

§ agãrshiri1/agãrshire (a-gãr-shí-ri) sf agãrshiri (a-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-agãrshashti tsiva; starea tu cari s-aflã atsel tsi ari agãrshitã; neadutseari aminti; ishiri dit minti; agãrshari, agrãshiri, xihãsiri, ultari
{ro: acţiunea de a uita; uitare}
{fr: action d’oublier}
{en: action of forgetting}
ex: lucrul aestu nu va agãrshiri; tu agãrshirea tsi featsi!

§ agãrshari1/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) sf agãrsheri (a-gãr-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agãrshescu2

agãrshescu2 (a-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agãrshii (a-gãr-shíĭ) shi agãrshai (a-gãr-shĭáĭ), agãrsham (a-gãr-shĭámŭ), agãrshitã (a-gãr-shí-tã) shi agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshiri/agãrshire (a-gãr-shí-ri) shi agãrshari/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) – mi-acatsã (mi furã) somnul; adormu
{ro: adormi}
{fr: (s’)endormir}
{en: fall asleep}
ex: nu apucã s-agãrshascã (s-lu-acatsã somnul) ghini, ghini; agãrsha (furã-l somnul) putsãn; niveasta s-agãrshi (u-acãtsã somnul) shi durnji; agãrshi (adurnji) s-lja un oclju di somnu

§ agãrshit2 (a-gãr-shítŭ) adg agãrshitã (a-gãr-shí-tã), agãrshits (a-gãr-shítsĭ), agãrshiti/agãrshite (a-gãr-shí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã somnul; adurnjit, furat (acãtsat) di somnu
{ro: adormit}
{fr: endormi}
{en: fallen asleep}

§ agãrshat2 (a-gãr-shĭátŭ) adg agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshats (a-gãr-shĭátsĭ), agãrshati/agãr-shate (a-gãr-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit2)

§ agãrshi-ri2/agãrshire (a-gãr-shí-ri) sf agãrshiri (a-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu easti furat di somnu; adurnjiri, acãtsari somnu
{ro: acţiunea de a adormi; adormire}
{fr: action de s’endormir}
{en: action of falling asleep}

§ agãrshari2/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) sf agãrsheri (a-gãr-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ agrã-shescu2 (a-grã-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agrãshii (a-grã-shíĭ) shi agrãshai (a-grã-shĭáĭ), agrãsham (a-grã-shĭámŭ), agrãshitã (a-grã-shí-tã) shi agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshiri/agrãshire (a-grã-shí-ri) shi agrãshari/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) – (unã cu agãrshescu2)

§ agrãshit2 (a-grã-shítŭ) adg agrãshitã (a-grã-shí-tã), agrãshits (a-grã-shítsĭ), agrãshiti/agrãshite (a-grã-shí-ti) – (unã cu agãrshit2)

§ agrãshat2 (a-grã-shĭátŭ) adg agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshats (a-grã-shĭátsĭ), agrãshati/agrãshate (a-grã-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arushini/arushine

arushini/arushine (a-ru-shí-ni) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – andi-risea tsi u-aducheashti tu sinea-a lui atsel cari ari faptã unã alatusi; atsea tsi u-aducheashti omlu fatsã di-atsel a curi lj-ari faptã un lucru nibun; rushini, arshini, aipi, eazãchi;
(expr: mi ngroapã loclu (di-arushini) = nj-easti multã arushini di nu shtiu iu s-mi-ascundu; nu pot s-es tu lumi di-arushini)
{ro: ruşine, pudoare}
{fr: honte, pudeur}
{en: shame, sense of decency}
ex: arushini nj-easti, mae; nu s-alãsa s-u mãcã arushinea (si s-arushineadzã); nu-ari arushini, s-dizligã fari; cari avdzã tsi-arushini pãtsãrã tu vãsilia-a lui; amirãlu lu ngrupã loclu di-arushini
(expr: lj-fu multã arshini)

§ rushini/rushine (ru-shí-ni) sf rushinj (ru-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: nj-fu rushini s-lji dau bunã dzua

§ arshi-ni/arshine (ar-shí-ni) sf arshinj (ar-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: arshinea tri oaminj easti; cari u chiru arshinea s-u aflji tini?; cari nu-ari arshini di oaminj, nu-ari shi di Dumnidzã di-arshini bãrbatlu nu-avea tsi s-dzãcã; si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; lu ngroapã loclu di arshini
(expr: lj-easti ahãtã arshini, cã nu shtii iu si s-ducã si s-ascundã tra s-nu-l veadã lumea); ashi mindui muljarea, ca ngrupatã tu loc di-arshini; ti-arshini mi fãtsesh; nj-easti arshini di lumi

§ arushinedz (a-ru-shi-nédzŭ) (mi) vb I arushinai (a-ru-shi-náĭ), arushinam (a-ru-shi-námŭ), arushinatã (a-ru-shi-ná-tã), arushinari/arushinare (a-ru-shi-ná-ri) – nj-easti arushini, l-fac di-arshini pri cariva; l-fac pri cariva s-aducheascã arushini; arushunedz, rushunedz, arushnedz, arshinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu);
2: u-arushinedz feata = u bag tu-ashtirnut, u-ambairu, u ncalic, u mpihiur, etc.)
{ro: ruşina, dezonora}
{fr: avoir honte, rendre honteux, déshonorer}
{en: feel ashamed, make somebody to feel ashamed, dishonor, disgrace}
ex: ficiorlu s-arushinã, sh-ashtearsi ocljilj shi gri; asãndzã nitsi featili nu s-arushineadzã (nu-au arushini); arushineadzã-l (fã-l di-arshini); intrã tu udãlu a featãljei shi ndreptu s-u-arushineadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bash

bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina

§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va

§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}
{en: action of kissing, of embracing; kiss}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cingãrshescu

cingãrshescu (cin-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV cingãrshii (cin-gãr-shíĭ), cingãrsham (cin-gãr-shĭámŭ), cingãrshitã (cin-gãr-shí-tã), cingãrshiri/cingãrshire (cin-gãr-shí-ri) – ciucutescu un lucru di-un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini; cingrãshescu, cingrishescu, ciucutescu, agudescu, asun, cicãtescu;
(expr: mi cingãrshescu cu cariva = mi-alumtu, mi ncaci mi ciucutescu cu cariva)
{ro: ciocni}
{fr: (se) choquer, toquer}
{en: strike, knock, clink (glasses)}
ex: cingãrshescu (ciucutescu) yiliili di yin; trã Pashti cingãrshim (ciucutim) oauã aroshi; sfurlili s-cingãrshirã (s-agudirã unã di-alantã); bãinetili tsi s-cingãrsha; furlji s-cingãrshirã
(expr: s-agudirã, s-alumtarã) cu ascherea

§ cingãrshit (cin-gãr-shítŭ) adg cingãrshitã (cin-gãr-shí-tã), cingãrshits (cin-gãr-shítsĭ), cingãrshi-ti/cingãrshite (cin-gãr-shí-ti) – (lucru) tsi s-ari aguditã (ciucutitã) di-un altu lucru; cingrãshit, cingrishit, ciucutit, agudit, asunat, cicãtit
{ro: ciocnit}
{fr: choqué, toqué; heurté}
{en: striken, knocked, clinked (glasses)}
ex: oauã cingãrshiti (ciucutiti, cu cojili asparti)

§ cingãrshiri/cingãrshire (cin-gãr-shí-ri) sf cingãrshiri (cin-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciucutescu doauã lucri
{ro: acţiunea de a ciocni; ciocnire}
{fr: action de (se) choquer, de toquer; choc, heurt, rencontre}
{en: action of striking, of knocking, of clinking (glasses)}
ex: capitili-a voastri vor cingãr-shiri (ciucutiri, cicãtiri); arauã cingãrshire (ciucutiri) sh-au faptã

§ cingrãshescu (cin-grã-shĭés-cu) (mi) vb IV cingrãshii (cin-grã-shíĭ), cingrãsham (cin-grã-shĭámŭ), cingrãshitã (cin-grã-shí-tã), cingrãshiri/cingrãshire (cin-grã-shí-ri) – (unã cu cingãrshescu)

§ cingrãshit (cin-grã-shítŭ) adg cingrãshitã (cin-grã-shí-tã), cingrãshits (cin-grã-shítsĭ), cingrãshiti/cingrãshite (cin-grã-shí-ti) – (unã cu cingãrshit)

§ cingrãshiri/cingrãshire (cin-grã-shí-ri) sf cingrãshiri (cin-grã-shírĭ) – (unã cu cingãrshiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fashi/fashe

fashi/fashe (fá-shi) sf fãsh (fắshĭ) – cumatã (filii) lungã shi ngustã (di carti, pãndzã, cheali, carni, etc.) tãljatã (aruptã, scoasã) dit unã cumatã ma mari (cu cari si-anvãrteashti, s-leagã, si nvãrtushadzã tsiva); cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi njitslji; pãndzã lungã shi strimtã cu cari s-leagã arãnjlji di pi truplu-a omlui; cumatã, bucatã, filii, scutic, scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, speasi, militsã, miljitsã, nfãshimindu
{ro: faşă, fâşie, scutec, bandă, felie; bucată}
{fr: maillot, bande, bandelette, tranche, morceau}
{en: swaddling band (clothes), narrow band, strip, slice, piece}
ex: adu fasha (scuta, culupanea) si nfash ficiuriclu; li tãljai lungu ca fasha; fashi (cumatã lungã shi strimtã) aruptã dit paltul a meu; nu-lj ligai ghini fasha; trets fasha sum tini; unã carotsã cu nishti fãsh di pãndzã; arupea di nãsh fãsh (filii, cumãts) di carni; cum strigã, fãsh-fãsh (surii-surii); u scoasi soacrã-sa fãsh-fãsh (cumãts, cumãts); fãsh, fãsh (filii, filii) u disicã; s-ti-adarã fãsh (filii, cumãts); fãsh-filii (cumãts, cumãtici) li scoasirã; fãsh ãntredz di nãvai si scula nsus; fãsh-fãsh u scoasirã (u featsirã cumãts)

§ nfash (nfáshĭŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãsha-ri/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – anvãrtescu un njic tu fashi; lj-bag a njiclui un culupan; lj-alãxescu scuta-a njiclui; anvãrtescu unã fashi pristi tsiva (unã mãnã, cicior, aranã, etc.); (fig: nfash = (trã muljari) amintu, fac njic)
{ro: înfăşa; naşte}
{fr: emmailloter; naître}
{en: swaddle (infant), put on diaper; give birth}
ex: nat ãn leagãn sã nu nfashi; muljarea, cãndu s-apruchea sã nfashi (fig: s-amintã njic), s-dutsea tu pãduri di nfãsha (fig: aminta natlu); nveasta nfãshe (bãgã culpani la; icã fig: amintã) doi ficiori; tora lu nfãshai (lj-bãgai fasha)

§ nfãshedz (nfã-shĭédzŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshari/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – (unã cu nfash)

§ nfãshat (nfã-shĭátŭ) adg nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshats (nfã-shĭátsĭ), nfãsha-ti/nfãshate (nfã-shĭá-ti) – (natlu) a curi ãlj s-ari bãgatã un culupan; (mãnã, aranã, cicior, etc.) ligat cu-unã fashi
{ro: înfăşat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn