DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agreadã

agreadã (a-ghreá-dhã) sf agredz (a-ghrédzĭ) – soi di agru-earbã (jumearã) perenã tsi creashti di-aradã prit pãshunj, tsi s-tradzi azvarna pristi loc, cu stulonj lundzã sh-disfaptsã, cu frãndzã ascuri shi schicuri di lilici verdzã; grãmbã
{ro: pir (plantă)}
{fr: chiendent}
{en: couch-grass}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

agru1

agru1 (á-ghru) adg agrã (á-ghrã), agri (á-ghri), agri/agre (á-ghri) – (pravdã i plantã) tsi nu easti imirã; tsi yini dit pãduri; niimir, pãdurish; (fig:
1: om agru = om ascur, varvar, fucos, sertu; expr:
2: (mutrescu) cu agrili = cu mutrirea agrã, fucoasã)
{ro: sălbatic}
{fr: sauvage, farouche}
{en: wild, savage}
ex: mearili agri nu suntu buni trã mãcari; cãstãnjili agri suntu arali; ficiorlu aestu easti agru (fig: ascur, varvar); patru calj agri (fig: ca dit pãduri, sertsã); agri (fig: ascuri) capiti bãrboasi; acãtsã s-ti mutreascã cu agrili (fig: mutrirea agrã, fucoasã); vinjirã agrilj sã scoatã bunjlji; mi mutreashti cu agrili (cu ocljilj agri)

§ agru2 (á-ghru) adv ascur, varvar, ca un dit pãduri
{ro: sălbatic}
{fr: sauvagement, farouche-ment}
{en: wildly, savagely}
ex: zburashti agru

§ agrimi/agrime (a-grí-mi) sf agrinj (a-grínjĭ) – aghru-pravdã dit pãduri; zulapi, zlapi, prici; (fig: agrimi = om agru, varvar)
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: las s-mi mãcã agrinjli (zulãchili); agrinjli yin dipriunã

§ agredz (a-ghrédzŭ) (mi) vb I agrai (a-ghráĭ), agram (a-ghrámŭ), agratã (a-ghrá-tã), agrari/agrare (a-ghrá-ri) – (mi) fac agru, agripsescu, agrãpsescu; (fig: agredz = mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, timusescu, furtsuescu, ngindu, nãirescu, aprin-du, lisixescu, turbu)
{ro: sălbătici}
{fr: devenir sauvage}
{en: become wild}
ex: nu s-agreadzã (fig: nu lu-acatsã inatea lishor)

§ agrat (a-ghrátŭ) adg agratã (a-ghrá-tã), agrats (a-ghrátsĭ), agra-ti/agrate (a-ghrá-ti) – faptu agru; tsi easti agru; agripsit, agrãpsit
{ro: sălbăticit}
{fr: devenu sauvage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anciup

anciup (an-cĭúpŭ) (mi) vb I anciupai (an-cĭu-páĭ), anciupam (an-cĭu-pámŭ), anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) – lu-acats dinapandiha, ascur sh-cu puteari; mi-acats di peri (acats s-mi-alumtu) cu cariva; lu-ascalnu di gushi pri cariva; nciup, acats (fig: anciup = fur)
{ro: înhăţa, (se) încăiera}
{fr: saisir, (se) battre, en venir aux mains}
{en: grasp, seize, come to grips, start fighting}
ex: di zbor-zbor s-anciuparã (s-acãtsarã); di sumsoarã ma s-anciupã (s-acatsã); s-apruchearã s-lj-agiungã shi s-lj-anciupã di perci; vrea s-lu-anciupã di mãnicã; anciupã (acãtsã cu puteari) cucotlu di zvercã shi vru s-fugã; lo calea cãtrã n hoarã s-anciupã (fig: s-furã) vãrã gãljinã

§ anciupat (an-cĭu-pátŭ) adg anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupats (an-cĭu-pátsĭ), anciupati/an-ciupate (an-cĭu-pá-ti) – tsi s-ari acãtsatã (di peri, di gushi) si s-alumtã cu cariva; nciupat, acãtsat
{ro: înhăţat, încăierat}
{fr: saisi, venu aux mains}
{en: grasped, seized, who came to grips, who started fighting}

§ anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) sf an-ciupãri (an-cĭu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anciupã dunjaua; nciupari, acãtsari
{ro: acţiunea de a înhăţa, de a se încăiera; înhăţare, încăierare}
{fr: action de saisir, de (se) battre, d’en venir aux mains}
{en: action of grasping, of seizing, of coming to grips, of starting to fight}

§ nciup (ncĭúpŭ) (mi) vb I nciupai (ncĭu-páĭ), nciupam (ncĭu-pámŭ), nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) – (unã cu anciup)
ex: nciupã (arãchi, lo) nai ma marea filii; fratslji si nciuparã (acãtsarã si s-batã); li vidzui cum si nciuparã (s-acãtsarã di per) featili; li nciupã (li arãchi) ashitsili

§ nciupat (ncĭu-pátŭ) adg nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupats (ncĭu-pátsĭ), nciupati/nciupate (ncĭu-pá-ti) – (unã cu anciupat)

§ nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) sf nciupãri (ncĭu-pắrĭ) – (unã cu anciupari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

angur

angur (an-gúrŭ) sm anguri (an-gúrĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; cãstrãvets, castravets, cãstrãvec
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arapositi/araposite

arapositi/araposite (a-ra-pó-si-ti) sn arapositi (a-ra-pó-si-ti) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzili lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arãpusit, arpusit, misur, cãlãmbuchi, gãrnishor
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}

§ arãpusit (a-rã-pu-sítŭ) sn arãpusiti/arãpusite (a-rã-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

§ arpusit (ar-pu-sítŭ) sn arpusiti/arpusite (ar-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

areati/areate

areati/areate (a-reá-ti) sm arets (a-rétsĭ) – birbec i cal mascur (di-aradã di dãmarã bunã) tsi nu easti ciucutit (dzigãrit, shutsãt); arãeati, at, hat
{ro: berbec, armăsar}
{fr: bélier, etalon}
{en: ram, stallion}
ex: cal areati (cal niciucutit, nidzigãrit); stearpi fãrã di arets (birbets)

§ arãeati/arãeate (a-rã-ĭá-ti) sm arãets (a-rã-ĭétsĭ) – (unã cu areati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arobul

arobul (a-ró-bulŭ) sm arobulj (a-ró-buljĭ) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, robul, muliftu, giuneapini
{ro: molid}
{fr: épicéa}
{en: spruce}

§ robul (ró-bulŭ) sm robulj (ró-buljĭ) – (unã cu arobul)

§ arob (a-róbŭ) sm aroghi (a-róghĭ) – (unã cu arobul)
ex: arshu un arob (mãnuclju)

§ aroabã (a-rŭá-bã) sf aroabi/aroabe (a-rŭá-bi) – fructul (cuculicilu) a arobului, faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; aroabulã, cuculici, cucuci, bushulii, mãrulã
{ro: con de molid}
{fr: cône d’épicea}
{en: spruce cone}

§ aroabulã (a-rŭá-bu-lã) sf aroabuli/aroabule (a-rŭá-bu-li) – (unã cu aroabã)
ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aroz1

aroz1 (a-rózŭ) sn aroazi/aroaze (a-rŭá-zi) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, etc.); cal, bãtãturã
{ro: bătătură}
{fr: durillon}
{en: callus, callosity (on hand, etc.), corn (on sole of foot)}
ex: ai aroazi (bãtãturi, calusuri) la mãnj

§ roz1 (rózŭ) sn roazi/roaze (rŭá-zi) – (unã cu aroz1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã