{fr: action de se rendre ou de devenir âpre (dur, rude)}
{en: action of making something or of becoming rough}

§ aspru3 (ás-pru) adg asprã (ás-prã), aspri (ás-pri), aspri/aspre aspri (ás-pri) – tsi s-poartã ascur cu lumea tsi nu lu-ascultã i nu fatsi cum va el; tsi nu poati s-li-aravdã atselj tsi nu-au prãxi buni; ascur
{ro: sever, aspru}
{fr: âpre, sévère}
{en: stern, harsh, rough}
ex: easti aspru (ascur) cu hilj-su; mãna-nj easti asprã (ascurã)

§ asprimi/asprime (as-prí-mi) sf fãrã pl(?) – harea tsi-l fatsi cariva s-hibã aspru; ascurami
{ro: severitate, asprime}
{fr: âpreté, sévérité}
{en: sternness, harshness}
ex: nu-i bunã asprimea totna

§ asprescu (as-prés-cu) (mi) vb IV asprii (as-príĭ), aspream (as-preámŭ), aspritã (as-prí-tã), aspriri/asprire (as-prí-ri) – mi fac aspru; fac un lucru s-hibã ascur; ascuredz
{ro: (se) înăspri, deveni sever}
{fr: devenir sévère, rendre âpre}
{en: become harsh}
ex: s-aspri multu di niheamã chiro; s-avea aspritã cu nãs; nji s-asprirã (nji sã featsirã ascuri) mãnjli

§ asprit (as-prítŭ) adg aspritã (as-prí-tã), asprits (as-prítsĭ), aspriti/asprite (as-prí-ti) – tsi s-featsi (cama) aspru; ascurat
{ro: înăsprit, devenit sever}
{fr: devenu sévère, rendu âpre}
{en: who became harsh}

§ aspriri/asprire (as-prí-ri) sf aspriri (as-prírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-aspreashti
{ro: acţiunea de a (se) înăspri, de a deveni sever; înăsprire}
{fr: action de devenir sévère, de rendre âpre}
{en: action of becoming harsh}

{en: made wild}

§ agra-ri/agrare (a-ghrá-ri) sf agrãri (a-ghrắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cariva s-agreadzã; agripsiri, agrãpsiri
{ro: acţiunea de a (se) sălbătici; sălbăticire}
{fr: action de devenir sauvage}
{en: action of becoming wild}

§ agripsescu (a-ghrip-sés-cu) vb IV agripsii (a-ghrip-síĭ), agripseam (a-ghrip-seámŭ), agripsitã (a-ghrip-sí-tã), agripsiri/agripsire (a-ghrip-sí-ri) – (unã cu agredz)
ex: calu agripsi (s-featsi agru)

§ agripsit (a-ghrip-sítŭ) adg agripsitã (a-ghrip-sí-tã), agripsits (a-ghrip-sítsĭ), agripsiti/agripsite (a-ghrip-sí-ti) – (unã cu agrat)

§ agripsiri/agripsire (a-ghrip-sí-ri) sf agripsiri (a-ghrip-sírĭ) – (unã cu agrari)

§ agrãpsescu (a-ghrãp-ses-cu) vb IV agrãpsii (a-ghrãp-síĭ), agrãpseam (a-ghrãp-seámŭ), agrãpsitã (a-ghrãp-sí-tã), agrãpsiri/agrãpsire (a-ghrãp-sí-ri) – (unã cu agredz)

§ agrãpsit (a-ghrãp-sítŭ) adg agrãpsitã (a-ghrãp-sí-tã), agrãpsits (a-ghrãp-sítsĭ), agrãpsiti/agrãpsite (a-ghrãp-sí-ti) – (unã cu agrat)

§ agrãpsiri/agrãpsire (a-ghrãp-sí-ri) sf agrãp-siri (a-ghrãp-sírĭ) – (unã cu agrari)

§ guvru (gú-vru) adg guvrã (gú-vrã), guvri (gú-vri), guvri/guvre (gú-vri) – tsi ari unã mutritã agrã; tsi mutreashti urut
{ro: cu privire sălbatică}
{fr: qui a un regard sombre, farouche, sauvage}
{en: with a wild look on his face}

§ agru3- (á-gru-) prifixu – s-bagã nãintea-a unor zboarã tra s-lã s-adavgã noima-a adgictivlui “agru” di ma nsus, s-lã da unã noimã di “niimir, di lucru tsi yini dit cãmpu shi pãduri, nicriscut di om”; bunãoarã ashi avem zboarã ca: agrucal, agrucaprã, agrugortsu, agrulilici, agrumutrescu, agruom, etc. etc.; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (agru) ti tuti zboarãli, cã suntu masculini i fiminini; (ii) cum fãtsem sh-cu-alanti prifixi, zborlu cu prifixu va-l bãgãm tu fumealja-a zborlui; (iii) di-aradã, prifixul – dupã cum dzãtsi sh-numa – va-l bãgãm nãintea-a zborlui sh-va lu-alichim di el fãrã semnul “-“; ma, multi ori, prifixul va-l videm ngrãpsit ahoryea di zbor, icã ligat di zbor cu semnul “-“; bunãoarã, noi va s-avem tu dictsiunar zborlu “agrulilici”, ma va putem s-lu-aflãm scriat aljurea shi “agru lilici”, icã “agru-lilici”]
{ro: prefix care schimbă sensul cuvântului, adăugându-i sensul de sălbatic}
{fr: prefixe, qui ajoute au mot le sens de sauvage}
{en: prefix, adding to a word the meaning of wild}