DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mut2

mut2 (mútŭ) (mi) vb I mutai (mu-táĭ), mutam (mu-támŭ), mutatã (mu-tá-tã), mutari/mutare (mu-tá-ri) –
1: min un lucru dit loclu iu s-aflã tra s-lu duc tu-un altu;
2: fug dit casa iu shed sh-mi duc sã stau tu-unã altã casã;
3: analtsu, portu tsiva (hãrãi) deanumirea; min, duc, fug, strãmut, scol, alãxescu, portu, analtsu, alin, etc.;
(expr:
1: l-mut; lj-mut lucri, casa, etc. = l-fur, lu mprad, lj-arichescu lucri, etc.;
2: mut cãnticlu = ljau s-cãntu, deadun cu cariva altu, sh-cu-unã altã boatsi, ma nsus i ma nghios;
3: mut caplu = mi scol, lj-au armili contra-a unui afindico, a chivernisiljei, etc.);
4: mut mãna = analtsu mãna tra s-lu-agudescu (s-dau) pri cariva;
5: mut measa = ljau mãcarea di pri measã;
6: lj-mut coada = lu-alavdu, cu tuti cã nu-ahãrzeashti alãvdari;
7: mut loclu (muntsãlj, valea, etc.) = fac loclu s-arãsunã di-aurlãrli shi zghicurli-a meali;
8: mutã-ts mintea = alãxea-ts mintea;
8: nji si mutã mintea = glãrescu, nj-fudzi mintea)
{ro: muta; (se) muta cu locuinţa; ridica, purta, răscula, etc.}
{fr: changer de place, déplacer; déménager; lever, se rebeller, etc.}
{en: move, remove, displace, raise, revolt, etc.}
ex: mutã-ti (minã-ti, fudz) di-aoa; ficior, mutã-u
(expr: alãxeats-u) mintea; sã s-mutã (s-fugã) dit hoara atsea; cãsharea va u mutãm (va lj-alãxim loclu sh-va u dutsem) didindi; hãrãi pri cheptu mutã; doilji s-mutarã (s-anãltsarã) multu nsus; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã; mutã-ti ncoa s-nu ti-agudeacã; li mutai tuti dit loc (li minai, lã alãxii loclu); adzã nã mutãm (fudzim dit casa iu shidem sh-nidzem tu-unã altã casã); shi-lj mutã tutã casa
(expr: lj-furã tut tsi-avea n casã); gheganjlji tsi nã mutã
(expr: furã) caljlji; l-mutã cãnticlu
(expr: nchisi, lo s-cãntã); vãsiljelu vitsin mutã cap
(expr: si sculã contra); doilji nãsh caplu sh-mutarã
(expr: si scularã); ahtãri suntu-arbineshlji di coadã cãndu-lj muts
(expr: cãndu lj-alavdzã); amirãlu mutã
(expr: sculã, featsi s-arãsunã) loclu di-aurlãri; nveasta-lj mutã
(expr: scoalã, fatsi s-arãsunã) munti sh-vali; s-mutã measa
(expr: s-loarã mãcãrli di pri measã), sh-amirãlu lj-acljimã tuts cuscrilj shi acljimatslji a lui tu grãdinã; ficior, mutã-u
(expr: alãxea-ts-u) mintea, cã va s-u pats; cãsmetea-a omlui nu s-mutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rebil

rebil (ré-bilŭ) sm, sf, adg rebilã (ré-bi-lã), rebilj (ré-biljĭ), rebili/rebile (ré-bi-li) – tsi nu ascultã di nomurli-a statlui iu bãneadzã ma fatsi dupã cum va el; tsi s-alumtã contra-a nomurlor shi a chivernisiljei dit locurli iu bãneadzã; tsi lja parti la unã ximutari (panastasi) contra-a puteariljei di stat; arebil, sculat, ximutat, mutat, ribilipsit, epanastat; (fig: rebil = tsi easti fãrã lucru cã nu poati si sh-aflã)
{ro: rebel, şomer}
{fr: rebelle, chômeur}
{en: rebel, unemployed}
ex: arbineshlji suntu rebilj

§ arebil (a-ré-bilŭ) sm, sf, adg arebilã (a-ré-bi-lã), arebilj (a-ré-biljĭ), arebili/arebile (a-ré-bi-li) – (unã cu rebil)
ex: lj-avea sultanlu arebilj

§ ribiljo (ri-bi-ljĭó) sm ribiljadz (ri-bi-ljĭádzĭ) – mutarea cap (ximutarea) tsi u fatsi omlu cari nu va s-ascultã di nomurli astãsiti di domnu-su (di chivernisi, di vãsilii); neascultarea (neapruchearea) a arãdzlor astãsiti shi aprucheati di altsã; panastasi, ribilipsiri, rebilipsiri, ribiljusiri, mutari, ximutari, sculari
{ro: rebeliune}
{fr: rébellion}
{en: rebellion}

§ ribilipsescu (ri-bi-lip-sés-cu) vb IV ribilipsii (ri-bi-lip-síĭ), ribilipseam (ri-bi-lip-seámŭ), ribilipsitã (ri-bi-lip-sí-tã), ribilipsiri/ribilipsire (ri-bi-lip-sí-ri) – mut caplu (ximut, scol) sh-nu voi s-ascultu di-arãdzli shi nomurli astãsiti di domnul a meu (di chivernisi, di vãsilii); scol panastasi contra-a statlui iu bãnedz (sh-a oaminjlor a lui); rebilipsescu, ribiljusescu, mut caplu, scol panastasi, ximut
{ro: (se) răscula}
{fr: révolter, tomber dans le desordre}
{en: rebel, revolt}

§ ribilipsit (ri-bi-lip-sítŭ) adg ribilipsitã (ri-bi-lip-sí-tã), ribilipsits (ri-bi-lip-sítsĭ), ribilipsi-ti/ribilipsite (ri-bi-lip-sí-ti) – tsi s-featsi rebil; tsi mutã caplu; rebilipsit, ribiljusit, sculat, mutat, ximutat, epanastat
{ro: răsculat}
{fr: révolté, tombé dans le desordre}
{en: rebelled, revolted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scol

scol (scólŭ) (mi) vb I sculai (scu-láĭ), sculam (scu-lámŭ), sculatã (scu-lá-tã), sculari/sculare (scu-lá-ri) –
1: analtsu (mut) un lucru dit loclu iu s-aflã ashtirnut (tra s-lu fac si sta mprostu i s-lu duc, si s-ducã tu-altu loc);
2: es dit ashtirnut dupã tsi mi dishteptu dit somnu; es dit crivati dupã tsi mi fac ghini sh-mi vindic dupã unã lãngoari, etc.; ascol, nscol, analtsu, mprustedz, mut;
(expr:
1: scol measa (misalea) = mut measa, ljau mãcãrli tsi s-aflã pri measã (di-aradã dupã tsi bitiseashti measa);
2: scol loclu = aspargu isihia-a loclui, dishteptu loclu (cu aurlarea, cãntarea, shimãtãlu tsi fac, etc.);
3: si scoalã vimtu = acatsã s-batã vimtul;
4: scol un cãntic = scot (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
5: nji si scoalã mintea = nj-si minteashti mintea, glãrescu di minti;
6: si scoalã dit mortsã = nyeadzã;
7: s-lu scol dãvii = s-lu dau tru giudets, s-fac plãngu la chivernisi contra-a lui;
8: scol, scol cap, nj-scol panastasi = mi mut (ximut, ribilipsescu) contra-a chivernisiljei (a statlui, a vãsiljelui, etc.), nchisescu unã panastasi)
{ro: scula, mişca, ridica, trezi din somn, însănătoşi}
{fr: lever, relever; enlever le couvert; réveiller; recouvrer la santé}
{en: raise, lift, awake (from sleep), get out of bed, heal}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); scoalã-ti tini si shed io; scoalã-l di mpadi (lja-l, mutã-l; fã-l si sta mprostu); tu-apiritã si scoalã mã-sa (s-dishteaptã sh-easi dit ashtirnut); nica nu si sculã (nu inshi dit ashtirnut) linivoasa; si sculã (lj-tricu lãngoarea), easti ghini; si sculã (s-vindicã sh-ishi dit ashtirnut) dupã-unã lungã lãngoari; scularã
(expr: mutarã mãcãrli di pri) measa; prota yinlu si-lj si scoalã
(expr: si-l si lja, s-nu-lj si da yin s-bea); pita tsi-armasi u scularã
(expr: tsãnurã, loarã di pri measã) tri seara; si scoalã
(expr: acatsã s-batã) di cu noaptea un vimtu; cãntã muntsãlj di si scoalã
(expr: di-lj dishteaptã dit isihia tu cari s-afla); tãmpãnarlji scula loclu
(expr: lj-aspãrdzea isihia-a loclui cu shimãtãlu tsi fãtsea); di minti si scoalã
(expr: lj-si minteashti mintea, glãreashti di minti); lji si sculã mintea
(expr: glãri di minti); s-nu nji scoalã
(expr: ngrãpseascã un) cãntic ãn hoarã; truoarã cãntic nã sculã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn