DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascheri/aschere

ascheri/aschere (as-chĭé-ri) sf ascheri (as-chĭérĭ) shi ascheruri (as-chĭérurĭ) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, strato
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: tu a Sãrunãljei cãdzu ascheri multã; nã mari ascheri s-avea adunatã tu padea di Ohrida; tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; divãrliga di-amari aviglja ascheri

§ ascherli (as-chĭer-lí) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit ascheri; aschirlã, suldat, stratiot, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
ex: un ascherli dzãsi

§ aschirlã (as-chir-lắ) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – (unã cu ascherli)

§ aschirlãchi/aschirlãche (as-chir-lắ-chi) sf aschirlãchi (as-chir-lắchĭ) – bana shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami
{ro: militărie}
{fr: militaire, service militaire}
{en: military}

§ serascher (se-ras-chĭérŭ) sm serascheri (se-ras-chĭérĭ) – atsel ma marli pristi tuti ascherli a unui stat
{ro: generalisim}
{fr: généralissime; comandant en chef de l’armée}
{en: generalissimo, commander in chief}
ex: multsã serascheri cu namã avu Turchia; filunichisea cai easti nai cama marlu serascher

§ serascherat (se-ras-chĭe-rátŭ) sm pl(?) – loclu (scamnul) di iu urseashti serascherlu; cumãndãrsiri di serascher
{ro: cartierul general; comanda supremă a unui generalisim}
{fr: le cartier général du généralissime; comandant en chef de l’armée; commande suprème}
{en: headquarters of a generalissimo, of a commander in chief; command of generalissimo}
ex: lu dusirã la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum seras-cheratlu (cumãndãrsirea) al Edem Pasha, gretslji furã bãtuts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bandã2

bandã2 (bán-dã) sf bãndzã (bắn-dzã) – ceatã di oaminj (ghiftsã, aschirladz) adunats tra s-batã deadun hãlãts di muzicã (avyiulii, pian, trumpetã, etc.); (fig: bandã = hãlati muzicalã tsi s-aflã di-aradã tu-unã bandã di-aschirladz, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, earã alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; trumpetã, rumbetã, turbetã, etc.)
{ro: fanfară, orchestră}
{fr: fanfare, orchestre}
{en: brass band, orchestra, band}
ex: n pãzari cãntã banda (ghiftsãlj); tu misuhori bati banda (di aschirladz); sunã banda (fig: trumpeta) tu tsitati; nj-adusi di la pãnãyir nã bandã (fig: trumpetã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bimbãshe

bimbãshe (bim-bã-shĭé) sm bimbãshadz (bim-bã-shĭádzĭ) – cap (silihtar, cumãndar) dit ascherea nturtseascã, cari avea sum el (cumãndãrsea) multsã aschirladz
{ro: maior în armata turcească}
{fr: comandant dans l’armée turque}
{en: major in the Turkish army}

§ bimbash (bim-báshĭŭ) sm bimbash (bim-báshĭ) – (unã cu bimbãshe)
ex: vinji un bimbash cu ascheri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãshlã

cãshlã (cãsh-lắ) sm cãshladz (cãsh-ládzĭ) – loc ndreptu trã unã ascheri tra s-bãneadzã, di-aradã cu ma multi binãi (adãrãminti) mãri iu aschirladzlji dormu, mãcã sh-bea, etc.; loc ndreptu maxus tra si-sh treacã earna, oili dipusi di la munti; arniu, arnii
{ro: cazarmă}
{fr: caserne; campement; quartier d’hiver, région affermée pour les moutons pendant l’hiver}
{en: army barracks; wintering quarters for the sheep descending from the mountains, where they graze in the summer}
ex: ascherea doarmi tu cãshlã; aoa, earna easti cãshlã bun trã oi (loc bun trã arniulu-a oilor); loai cãshlã (loc trã arniulu-a oilor) ningã cãshlã (loclu iu bãneadzã aschirladzlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

haldup

haldup (hal-dúpŭ) sm haldupeanj (hal-dú-peanjĭ) – cari caftã s-lja lucri (paradz) di la lumi cãt ma multu sh-cu itsi trop; cari easti lemargu di paradz sh-caftã s-facã cãt ma multã aveari; cari fatsi alimurã; tsi easti sharcu ca unã ornji; guliman; (fig: haldup = ascherli turcu, cari fatsi alimurã, cari mpradã, tsi fatsi zulumi, etc.; zulumgi, pleashcagi, zulumchear)
{ro: hrăpăreţ}
{fr: rapace}
{en: predatory}
ex: a njia-nj si pãru, cã suntu haldupeanj (fig: aschirladz turtsã, zulumgeadz); urdii, urdii di haldupeanj (fig: di zulumcheari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nifer

nifer (ni-férŭ) sm niferi (ni-férĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit unã ascheri (shi easti dit (s-aflã tu) scara di nai ma nghios, cari nu-ari vãr altu sum el); stratiot, ascherli, aschirlã, suldat, nizam
{ro: soldat simplu}
{fr: simple soldat}
{en: soldier (private)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã