DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ascheri/aschere

ascheri/aschere (as-chĭé-ri) sf ascheri (as-chĭérĭ) shi ascheruri (as-chĭérurĭ) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, strato
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: tu a Sãrunãljei cãdzu ascheri multã; nã mari ascheri s-avea adunatã tu padea di Ohrida; tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; divãrliga di-amari aviglja ascheri

§ ascherli (as-chĭer-lí) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit ascheri; aschirlã, suldat, stratiot, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
ex: un ascherli dzãsi

§ aschirlã (as-chir-lắ) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – (unã cu ascherli)

§ aschirlãchi/aschirlãche (as-chir-lắ-chi) sf aschirlãchi (as-chir-lắchĭ) – bana shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami
{ro: militărie}
{fr: militaire, service militaire}
{en: military}

§ serascher (se-ras-chĭérŭ) sm serascheri (se-ras-chĭérĭ) – atsel ma marli pristi tuti ascherli a unui stat
{ro: generalisim}
{fr: généralissime; comandant en chef de l’armée}
{en: generalissimo, commander in chief}
ex: multsã serascheri cu namã avu Turchia; filunichisea cai easti nai cama marlu serascher

§ serascherat (se-ras-chĭe-rátŭ) sm pl(?) – loclu (scamnul) di iu urseashti serascherlu; cumãndãrsiri di serascher
{ro: cartierul general; comanda supremă a unui generalisim}
{fr: le cartier général du généralissime; comandant en chef de l’armée; commande suprème}
{en: headquarters of a generalissimo, of a commander in chief; command of generalissimo}
ex: lu dusirã la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum seras-cheratlu (cumãndãrsirea) al Edem Pasha, gretslji furã bãtuts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

haldup

haldup (hal-dúpŭ) sm haldupeanj (hal-dú-peanjĭ) – cari caftã s-lja lucri (paradz) di la lumi cãt ma multu sh-cu itsi trop; cari easti lemargu di paradz sh-caftã s-facã cãt ma multã aveari; cari fatsi alimurã; tsi easti sharcu ca unã ornji; guliman; (fig: haldup = ascherli turcu, cari fatsi alimurã, cari mpradã, tsi fatsi zulumi, etc.; zulumgi, pleashcagi, zulumchear)
{ro: hrăpăreţ}
{fr: rapace}
{en: predatory}
ex: a njia-nj si pãru, cã suntu haldupeanj (fig: aschirladz turtsã, zulumgeadz); urdii, urdii di haldupeanj (fig: di zulumcheari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

jabec1

jabec1 (jĭa-bécŭ) sm jabets (jĭa-bétsĭ) – ascherli turcu di boi njicã; (fig: jabec = om multu slab shi njic; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, judav, preacãn, preangu, shcurtabac)
{ro: soldat turc de talie mică; firav, pipernicit}
{fr: soldat turc de petite taille; débile, rabougri, foireux, ratatiné}
{en: short Turkish soldier; feeble, weak, puny, ill-formed}
ex: s-bat cu jabets (turtsã shcurtabats, di boi njicã); am un frati jabec (fig: njic shi slab, puzumi); tradzits-vã, jabets (fig: azmets), nãpoi

§ jubec (jĭu-bécŭ) sm jubets (jĭu-bétsĭ) – soi di farã nturtseascã dit Asia Njicã
{ro: trib turcesc din Asia Mică}
{fr: tribu turque en Asie Mineure}
{en: Turkish tribe in Asia Minor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

nifer

nifer (ni-férŭ) sm niferi (ni-férĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit unã ascheri (shi easti dit (s-aflã tu) scara di nai ma nghios, cari nu-ari vãr altu sum el); stratiot, ascherli, aschirlã, suldat, nizam
{ro: soldat simplu}
{fr: simple soldat}
{en: soldier (private)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

seimen

seimen (seĭ-ménŭ) sm seimenj (seĭ-ménjĭ) – suldat (stratiot ascherli, nizam) dit veaclja ascheri nturtseascã cari, tu idyiul chiro, eara shi geandarlu dit hoarã; semen, siimen, gindar, gindãrmã
{ro: soldat, jandarm}
{fr: soldat, gendarme}
{en: soldier, gendarme}
ex: iutsido njidzea avea doi seimenj dupã el; seimenjlji aviglja casili

§ semen (se-ménŭ) sm semenj (se-ménjĭ) – (unã cu seimen)
ex: mãni yin semenj s-u lja

§ siimen (siĭ-ménŭ) sm siimenj (siĭ-ménjĭ) – (unã cu seimen)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

strato

strato (stra-tó) sn stratevmati/stratevmate (stra-tév-ma-ti) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, ascheri
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}

§ stratiot (stra-ti-ótŭ) sm stratiots (stra-ti-ótsĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit strato; aschirlã, ascherli, suldat, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}

§ stratigo (stra-ti-ghó) sm stratigadz (stra-ti-ghádzĭ) – cap di ma mãrlji dit strato
{ro: general}
{fr: général}
{en: general}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sufari1

sufari1 (su-fa-rí) sm sufaradz (su-fa-rádzĭ) – om tsi shadi ncãlar (pri-un cal) tra sã-sh facã lucrul (ascherli, nizam) i si s-ducã iuva, etc.; suvari, cãvãlar, cãlãrets
{ro: călăreţ}
{fr: cavalier}
{en: rider, horseman, horsewoman}

§ suvari (su-va-rí) sm suvaradz (su-va-rádzĭ) – (unã cu sufari1)
ex: avea doi suvaradz (cãvãlari, gindari ncãlar) dupã el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã