DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãncescu

alãncescu (a-lãn-cĭés-cu) (mi) vb IV alãncii (a-lãn-cíĭ), alãnceam (a-lãn-cĭámŭ), alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) – alincescu, mi-aspun (es, mi duc) dinintea-a unui; alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, fãnirusescu, furnisescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea; (se) prinde la joc}
{fr: apparaître, surgir; entrer dans la ronde}
{en: appear, come into view}
ex: furlji s-alãncirã (si-aspusirã); hulera lã si alãncea (lã s-aspunea) cum alagã; Clisureanj, ascãpats di la cireapuri, si alãncirã (si-aspusirã, deadirã cap) un cãti un di la ushi

§ alãncit (a-lãn-cítŭ) adg alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãncits (a-lãn-cítsĭ), alãnciti/alãncite (a-lãn-cí-ti) – tsi s-aspuni dininti; tsi ari datã (scoasã) cap; alincit, andzãmat, ndzãmat, fãnirusit, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut; prins la joc}
{fr: apparu, surgi; entré dans la ronde}
{en: appeared, who came into view}

§ alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) sf alãnciri (a-lãn-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãnceashti tsiva i cariva; alinciri, andzãmari, ndzãmari, fãnirusiri, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; de a se prinde la joc}
{fr: action d’apparaître, de surgir; d’entrer dans la ronde}
{en: action of appearing, of coming into view}

§ alin-cescu (a-lin-cĭés-cu) (mi) vb IV alincii (a-lin-cíĭ), alinceam (a-lin-cĭámŭ), alincitã (a-lin-cí-tã), alinciri/alincire (a-lin-cí-ri) – (unã cu alãncescu)
ex: Scrooge, njiclu s-alinci (s-aspusi) mari; s-alinci (inshi) n cali; s-alinci (sã ndzãmã) nã searã; sh-tu yis lã si alinceashti (fãniruseashti); mi alincii (vidzui) tu yis cã earam pi-un munti-analtu; s-alincescu (fãnirusescu) minduiri arali; nj-s-alãnci nã muljari moashi; s-nji s-alinceascã (s-intrã, si s-acatsã) gionjlji n cor; alincim merlu (bãgãm unã-alumachi veardi stulsitã cu poami) stri casã

§ alincit (a-lin-cítŭ) adg alincitã (a-lin-cí-tã), alincits (a-lin-cítsĭ), alinciti/alincite (a-lin-cí-ti) – (unã cu alãncit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ancunj

ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)

§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)

§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
{en: ignited, kindled (fire); burned without flames}
ex: foclu eara ancunjat (apres); s-vidzurã ancunjats
(expr: dats di mãnear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascap

ascap (as-cápŭ) vb I ascãpai (as-cã-páĭ), ascãpam (as-cã-pámŭ), ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) – mi zmulgu di-iuva shi-nj ljau calea; mi disfac dit tsiva sh-fug (dit un loc, di cariva, etc. tsi nu mi-ariseashti); trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (bitisescu) un lucru; bitisescu (aspargu, hãrgiuescu) paradzlji; scap, discap, asusescu, curturisescu, cutursescu, nchiuluescu, bitisescu
{ro: scăpa; termina}
{fr: échapper, se sauver; terminer, achever}
{en: escape; finish, end}
ex: paradzlji lj-ascãparã (s-bitisirã, lj-asparsirã); seara, dzua ascapã (bitiseashti); nj-ascãpã (nj-fudzi) dit mãnã; ascap (mi zmulgu, fug) dit mãna-a lui; mizi ascãpai dit hãpsãnã; ascãpai di (mi lai di, u-ashtershu) unã borgi mari; ascãpai shi di njitsli borgi tsi-aveam ti dari; ascãpãm (tricum) dinclo di munti; Mitlu nu lu-ascãpa (nu lu-alãsa) dintr-oclji saclu; pãnã s-ascap di pirmith (s-bitisescu pirmithlu); Doamne! ascapã-nj-mi di-arãu; lu-ascãpai di moarti; lipseashti s-u-aibã ascãpatã vãrnu; astã-searã ascãpai; s-mi-ascãparish, s-nu mi cheri

§ ascãpat (as-cã-pátŭ) adg ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpats (as-cã-pátsĭ), ascãpati/ascãpate (as-cã-pá-ti) – tsi s-ari zmulsã di cariva; tsi s-ari disfaptã di tsiva sh-ari vgatã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); tsi lj-ari aspartã (hãrgiuitã) paradzlji; scãpat, discãpat, asusit, curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat; terminat}
{fr: échappé, sauvé; terminé, achevé}
{en: escaped; finished, ended}
ex: dzã ca s-eshti ascãpatã (curturisitã); ascãpats di-Arap, inshirã tu lumi; va s-escu ascãpat shi va s-nã bãnãm deadun pãnã la moarti; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã

§ ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) sf ascãpãri (as-cã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascapã di tsiva; scãpari, discãpari, asusiri, curturisiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa; de a termina; scăpare, terminare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asusescu

asusescu (a-su-sés-cu) vb IV asusii (a-su-síĭ), asuseam (a-su-seámŭ), asusitã (a-su-sí-tã), asusiri/asusire (a-su-sí-ri) – ascap di-iuva shi-nj ljau calea; ascap di cariva (dit tsiva, di iuva) sh-fug; trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (l-bitisescu) un lucru; susescu, ascap, scap, discap, curturisescu, cutursescu, nchiu-luescu, bitisescu
{ro: scăpa; termina}
{fr: échapper, se sauver; achever}
{en: escape; finish}

§ asusit (a-su-sítŭ) adg asusitã (a-su-sí-tã), asusits (a-su-sítsĭ), asusiti/asusite (a-su-sí-ti) – tsi ari ascãpatã di-iuva shi s-ari dusã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi ari ascãpatã di cariva (dit tsiva, di iuva); tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); susit, ascãpat, scãpat, discãpat, curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat; terminat}
{fr: échappé, sauvé; achevé}
{en: escaped; finished}

§ asusi-ri/asusire (a-su-sí-ri) sf asusiri (a-su-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva asuseashti; susiri, ascãpari, scãpari, discãpari, curtu-risiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa; de a termina; scăpare, terminare}
{fr: action d’échapper, de se sauver; d’achever; salut, délivrance}
{en: action of escaping; of finishing; salvation, ending}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cljisurean

cljisurean (clji-su-reánŭ) sm sf cljisureanã (clji-su-reá-nã), cljisu-reanj (clji-su-reánjĭ), cljisureani/cljisureane (clji-su-reá-ni) – armãn tsi bãneadzã Cljisura; armãn a curi fumealji s-tradzi di Cljisura
{ro: locuitor din Cljisura}
{fr: habitant de Cljisura}
{en: inhabitant of Cljisura}
ex: cljisureanj, ascãpats di pi la cireapuri, s-alãncirã, un cãti un di la ushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cum1

cum1 (cúmŭ) adv – zbor tsi-aspuni: (i) tsi, tsi soi; (ii) catastasea, soea tu cari s-aflã (s-fatsi) un lucru; (iii) atumtsea cãndu s-fatsi un lucru; (iv) cãtse s-fatsi un lucru; (v) unãshunã (dupã) tsi s-fatsi un lucru; (vi) dealihea, sigura cã s-featsi un lucru; (vii) pãrearea di-arãu, ciudia cã dealihea s-featsi un lucru; etc., etc., etc.; tsi soi; cãtse; tsi; dupã; cãndu; etc.
{ro: cum; în ce fel}
{fr: comment; de quelle manière}
{en: how; in what way}
ex: va facã, cum (tsi) featsi sh-altã oarã; nu shtiu cum (tsi soi) s-tsã spun; cum (tsi soi) ti-arãsescu lilicili tsi-adush?; cum eara nviscut (catastasea tu cari s-afla, soea tu cari eara, stranjili cu cari eara nviscut), ashi s-dusi; cum (atumtsea cãndu) imna, si nchidicã di-unã cheatrã; cum (atumtsea cãndu) s-dutsea la el, lu-astãlje n cali; cum di (cãtse) nu-nj dzãsish?; cum di (cãtse) nu earai sh-tini aclo?; ma cum nu (sigura, i-dealihea cã), earam sh-mini!; cum (unãshunã tsi) si sculã, aclo trapsi; cum ãlj cãntã (dupã soea tsi-lj cãntã), ashitsi gioacã; cum (dealihea), ti dusish la el?

§ cum2 (cúmŭ) adv, cong, inter – zbor cari aspuni troplu (oara) n cari s-fatsi un lucru; tsi turlii (tsi soi); cãtse, s-poati ca?; cãt; cãt fatsi?; ca, cãndu, tu oara tsi; fãr di altã; nu s-poati!; etc.
{ro: cum, de ce, când, etc.}
{fr: coment?, pourquoi?, se peut-il que?; combien?, à quel prix?; comme, pendant que; dès que; à tout prix; pas moyen!, pas mèche!; etc.}
{en: how?, why?, is it possible that; how much?, what is the price?; as, since; etc.}
ex: tsi-adari, prefte? cum lj-u trets (tsi soi u trets bana)?; cum (troplu cu cari) s-featsirã aesti tuti, nu pot s-nj-u dau cu mintea; cum (tsi turlii) trets cu doilji cãnj?; cum di (cãtse) mira nu n-alasã s-njardzim tu loc-nã acasã?; cum (tsi featsit, cu tsi sibepi) di-ascãpat?; cumu-l (cãtu-l) dats grãnlu?; cum (dip tu oara tsi; cu troplu cu cari) vinjirã, acshi s-dusirã; cum (cãndu, tu oara tsi) s-dutsea, cum sh-imna; cum s-agiuca (tu oara tsi); cum (tu oara tsi) u vidzurã, cum (tu-atsea oarã) u-arãchirã; cum di cum (cu itsi trop); mutrea cum di cum (fãr di altã, cu itsi trop) s-lu vatãmã; nu ts-u fricã? am, cum! (am, ashi tsã treatsi prit minti? ashi pistipseshti?)

§ nicum (ni-cúmŭ) adv, cong – ni cum; nitsi cum; nu-ashi cum; nu s-poati; cu-ahãt ma putsãn; cu-ahãt ma multu, etc.
{ro: necum, nicidecum}
{fr: ni comme}
{en: not as}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curturisescu

curturisescu (cur-tu-ri-sés-cu) (mi) vb IV curturisii (cur-tu-ri-síĭ), curturiseam (cur-tu-ri-seámŭ), curturisitã (cur-tu-ri-sí-tã), curturisiri/curturisire (cur-tu-ri-sí-ri) – ascap di-iuva shi-nj ljau calea; ascap di cariva (dit tsiva) sh-fug; trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (bitisescu) un lucru; cutursescu, ascap, scap, discap, asusescu, nchiuluescu, bitisescu
{ro: scăpa, (se) debarasa, termina}
{fr: (s’)échapper, se débarrasser, se sauver; (s’)achever}
{en: escape; get rid off, finish, end}
ex: s-curturisi (bitisi) eta

§ curturisit (cur-tu-ri-sítŭ) adg curturisitã (cur-tu-ri-sí-tã), curturisits (cur-tu-ri-sítsĭ), curturisiti/curturisite (cur-tu-ri-sí-ti) – tsi ari ascãpatã di-iuva shi s-ari dusã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi ari ascãpatã di cariva (dit tsiva, di iuva); tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); cutursit, ascãpat, scãpat, discãpat, asusit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat, debarasat, terminat}
{fr: échappé, débarrassé sauvé; terminé, achevé}
{en: escaped; ridden off, finished, ended}

§ curturisiri/curturisire (cur-tu-ri-sí-ri) sf curturisiri (cur-tu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-curturiseashti; cutursiri, ascãpari, scãpari, discãpari, asusiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa, de a se debarasa, de a termina; scăpare, debarasare, terminare}
{fr: action d’échapper, de se débarrasser, de se sauver; d’achever; salut, délivrance}
{en: action of escaping; of getting rid off, of finishing; salvation, ending}

§ cutursescu (cu-tur-sés-cu) (mi) vb IV cutursii (cu-tur-síĭ), cuturseam (cu-tur-seámŭ), cutursitã (cu-tur-sí-tã), cutursi-ri/cutursire (cu-tur-sí-ri) – (unã cu curturisescu)

§ cutursit (cu-tur-sítŭ) adg cutursitã (cu-tur-sí-tã), cutursits (cu-tur-sítsĭ), cutursiti/cutursite (cu-tur-sí-ti) – (unã cu curturisit)

§ cutursi-ri/cutursire (cu-tur-sí-ri) sf cutursiri (cu-tur-sírĭ) – (unã cu curturisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

discaci

discaci (dis-cácĭŭ) (mi) vb I discãceai (dis-cã-cĭáĭ), discãceam (dis-cã-cĭámŭ), discãceatã (dis-cã-cĭá-tã), discãceari/discãceare (dis-cã-cĭá-ri) – disfac (displãtescu) un lucru tsi easti ncãrshiljat (cãrshelj, hiri ncãrshiljati); trec cheaptinili prit perlu ncãrshiljat tra s-lu dizmeastic, s-lu-adun shi s-lu ndreg; displãtescu, dizmeastic; (fig: mi discaci = es dit mintitura lai tu cari mi aflu)
{ro: descâlci}
{fr: débrouiller, démêler}
{en: disentangle}
ex: discaci-ts perlji; nu pot s-mi discaci (s-nji dizmeastic perlu); discaci-ti (fig: esh dit mintitura tu cari ti-aflji) cum pots

§ discãceat (dis-cã-cĭátŭ) adg discãceatã (dis-cã-cĭá-tã), discãceats (dis-cã-cĭátsĭ), discãcea-ti/discãceate (dis-cã-cĭá-ti) – (lucru ncãrshiljat, per) tsi s-ari displãtitã; displãtit, dizmisticat, nichiptinat
{ro: descâlcit}
{fr: débrouillé, qui a les cheveux démêlés}
{en: disentangled}
ex: unã featã discãceatã (cu perlu displãtit), unã ascãpatã dit heari; discãceat lj-armasi perlu; cu perlji discãceats shi alghi ca cairlu

§ discãceari/discãceare (dis-cã-cĭá-ri) sf discãcéri (dis-cã-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discaci tsiva; displãtiri, dizmisticari
{ro: acţiunea de a descâlci; descâlcire}
{fr: action de débrouiller, de démêler}
{en: action of disentangling}

§ discãciros (dis-cã-ci-rósŭ) adg discãciroasã (dis-cã-ci-rŭá-sã), discãcirosh (dis-cã-ci-róshĭ), discãciroasi/discãciroase (dis-cã-ci-rŭá-si) – tsi nu easti cu lucri (hiri, alumãchi) ncãrshiljati
{ro: neîncâlcit}
{fr: qui n’est pas emmêlé}
{en: who is not entangled}
ex: faglu discãciros (cu alumãchi tsi nu-s ncãrshiljati)

§ discãcitor (dis-cã-ci-tórŭ) sm discãcitori (dis-cã-ci-tórĭ) – cheaptini (cu dintsã ndipãrtats un di-alantu) cu cari s-discaci perlu multu ncãrshiljat; discãcior, gribã, glibã, dzugranã, zugranã, zornã, cheaptini
{ro: pieptene cu dinţi rari}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn