§ ngãrlimari/ngãrlimare (ngãr-li-má-ri) sf ngãrlimãri (ngãr-li-mắrĭ) – (unã cu angãrlimari)

§ aripidinã (a-ri-pi-dí-nã) sf aripidinj (a-ri-pi-dínjĭ) – loclu ncljinat tsi dipuni di ndzeanã cãtrã nghios ca tu-unã arãpã; ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur;
(expr: ljau, apuc aripidina = acats sã scad, u ljau cãtrã nghios cu avearea, cu anjlji, cu sãnãtatea)
{ro: povârniş, râpă}
{fr: pente, penchant}
{en: slope}
ex: tu-aripidinã sh-broasca alagã; dzeana, aripidina; prit creacuri shi aripidinj; loarã aripidina
(expr: nchisirã sã scadã cu sãnãtatea, cu avearea)

§ ripidinã (ri-pi-dí-nã) sf ripidinj (ri-pi-dínjĭ) – (unã cu aripidinã)
ex: tu-aumbroasa ripidinã; cu greu nã alinãm tu munti, cã eara ripidinã

§ areapid (a-reá-pidŭ) sn areapidi/areapide (a-reá-pi-di) – (unã cu aripidinã)
ex: yinea areapidlu (aripidina) nghios

§ aripidinos (a-ri-pi-di-nósŭ) adg aripidinoasã (a-ri-pi-di-nŭá-sã), aripidinosh (a-ri-pi-di-nóshĭ), aripidinoasi/aripidinoase (a-ri-pi-di-nŭá-si) – tsi easti ncljinat ca unã aripidinã; arãpos, rãpos
{ro: cu povârnişuri, cu râpe}
{fr: en pente, endroit penché}
{en: with slope}
ex: munti aripidinos (cu multi aripidinj) shi chitros; calea easti aripidinoasã (cu aripidinj)

§ ripidinos (ri-pi-di-nósŭ) adg ripidinoasã (ri-pi-di-nŭá-sã), ripidinosh (ri-pi-di-nóshĭ), ripidinoasi/ripidinoase (ri-pi-di-nŭá-si) – (unã cu aripidinos)
ex: imnãm greu pi coasta ripidinoasã; muntsãlj a noshtri suntu chitrosh shi ripidinosh

§ aripidinedz (a-ri-pi-di-nédzŭ) vb I aripidinai (a-ri-pi-di-náĭ), aripidinam (a-ri-pi-di-námŭ), aripidinatã (a-ri-pi-di-ná-tã), aripidinari/ari-pidinare (a-ri-pi-di-ná-ri) – dipun unã aripidinã; ljau aripidina; (fig: aripidinedz = scad cu sãnãtatea sh-cu anjlji)
{ro: coborî pe povârniş, declina}
{fr: descendre une pente, pencher, décliner}
{en: go down the slope, decline}
ex: zmeulu aripidineadzã (s-alasã cãtrã nghios) ca sfulgul; s-aripidinarã (dipusirã) tu cãmpu iu sh-avea armasã ornja moashi

§ aripidin (a-ri-pi-dínŭ) vb I aripidinai (a-ri-pi-di-náĭ), aripidinam (a-ri-pi-di-námŭ), aripidinatã (a-ri-pi-di-ná-tã), aripidinari/aripidinare (a-ri-pi-di-ná-ri) – (vedz aripidinedz)
ex: ornjilj tuts s-aripidinã (s-hiumusescu, s-alasã cãtrã nghios)

§ aripidinat (a-ri-pi-di-nátŭ) adg aripidinatã (a-ri-pi-di-ná-tã), aripidinats (a-ri-pi-di-nátsĭ), aripidinati/aripidinate (a-ri-pi-di-ná-ti) – tsi-ari dipusã unã aripidinã
{ro: coborât pe povârniş, declinat}
{fr: descendu une pente, penché, décliné}
{en: gone down the slope, declined}

§ aripidinari/aripidinare (a-ri-pi-di-ná-ri) sf aripidinãri (a-ri-pi-di-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu dipuni unã aripidinã
{ro: acţiunea de a coborî un povârniş, de a declina}
{fr: action de descendre une pente, de pencher, de décliner}
{en: action of going down the slope, of declining}

§ arãpãdinã (a-rã-pã-dí-nã) sf arãpãdinj (a-rã-pã-dínjĭ) – (unã cu aripidinã)

§ arãpãdzãnã (a-rã-pã-dzắ-nã) sf arãpãdzãnj (a-rã-pi-dzắnjĭ) – (unã cu aripidinã)

§ arãpidinã (a-rã-pi-dí-nã) sf arãpidinj (a-rã-pi-dínjĭ) – (unã cu aripidinã)

§ ascãlinat (as-cã-li-nátŭ) adg ascãlinatã (as-cã-li-ná-tã), ascãlinats (as-cã-li-nátsĭ), ascãlinati/ascãlinate (as-cã-li-ná-ti) – (unã cu ascãlnat)

§ ascãlinari/ascãlinare (as-cã-li-ná-ri) sf ascãlinãri (as-cã-li-nắrĭ) (unã cu ascãlnari)

§ ascãlnãturã1 (as-cãl-nã-tú-rã) sf ascãlnãturi (as-cãl-nã-túrĭ) – lucru tsi easti ascãlnat (acãtsat, spindzurat, etc.) di tsiva
{ro: lucru atârnat}
{fr: chose qui est accrochée, suspendue}
{en: thing that is hooked, that hangs up}

§ ascãlnãtor (as-cãl-nã-tórŭ) adg ascãlnãtoari/ascãlnãtoare (as-cãl-nã-tŭá-ri), ascãlnãtori (as-cãl-nã-tórĭ), ascãlnãtoari/ascãlnãtoare (as-cãl-nã-tŭá-ri) – tsi acatsã un lucru di tsiva ca s-aspindzurã; tsi s-acatsã di tsiva (tra si sta mprostu shi s-nu s-tragã azvarna), tsi spindzurã, etc.
{ro: căţărător}
{fr: qui s’accroche}
{en: that hangs up}
ex: clivãtãrei ascãlnãtoari (tsi s-acatsã di tsiva)

§ discalnu (dis-cál-nu) (mi) vb I discãlnai (dis-cãl-náĭ), discãlnam (dis-cãl-námŭ), discãlnatã (dis-cãl-ná-tã), discãlnari/discãlnare (dis-cãl-ná-ri) – l-disfac un lucru (l-dizleg, l-trag sh-lu-alas s-cadã, etc.) di-aclo iu eara ascãlnat (acãtsat, spindzurat); scot un lucru dit cãrliglu iu easti spindzurat; lu-alas dit mãnã un lucru di cari escu acãtsat (angãrlimat, spindzurat); dispindzur, disfac
{ro: desprinde, dezagăţa}
{fr: décrocher}
{en: unhook}
ex: discãlnã (dispindzurã) trastul

§ discãlnat (dis-cãl-nátŭ) adg discãlnatã (dis-cãl-ná-tã), discãlnats (dis-cãl-nátsĭ), discãlnati/discãlnate (dis-cãl-ná-ti) – tsi easti disfaptu di-atsea di cari easti spindzurat (acãtsat); dispindzurat, disfaptu
{ro: desprins, dezagăţat}
{fr: décroché}
{en: unhooked}

§ discãlnari/discãlnare (dis-cãl-ná-ri) sf discãlnãri (dis-cãl-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-discalnã; dispindzurari, disfãtseari
{ro: acţiunea de a desprinde, de a dezagăţa; desprindere, dezagăţare}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking}

(expr: cicãrdisi di minti), cãndu vidzu tsi s-featsi; s-cheari
(expr: cicãrdiseashti), sh-deapoea nãpoi cadi pri mintsã (sh-yini tu-aeari); preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã; mash gionili nu u chiru mintea, ma s-turnã sh-lã dzãsi; armas fãrã di pãputsã, u chiru pusula dip
(expr: nu shtiu dip cãtã iu s-dusi); tra s-lã chearã torlu
(expr: tra s-nu shtibã cãtã iu s-dusirã); aclo s-li-acatsã, li chiru dintr-oclji
(expr: nu-lj mata veadi); feata, chirutã tu somnu
(expr: tsi-sh trãdzea un somnu greu), necã shtea tsi-lj si fatsi

§ chirut (chi-rútŭ) adg chirutã (chi-rú-tã), chiruts (chi-rútsĭ), chiruti/chirute (chi-rú-ti) – tsi ari moartã; (lucru) tsi lu-am bãgatã iuva (tsi-nj s-ari loatã) sh-am agãrshitã (nu shtiu) iu s-mata aflã; chirdut, schirdut, cãipusit, faptu cãipi (afan); mãrãnghisit, uscat; vãshtidzãt, dzãgãdit, zãgãdit; glar, glãrit di minti, zurlu di minti, cicãrdãsit, cihtisit, cirtãshit, etc.; geaba, ncot
{ro: pierit; pierdut; rătăcit; dispărut, ruinat; dezorientat, înnebunit, vanitos, etc.}
{fr: péri; perdu; égaré; disparu; ruiné, qui a éprouvé une perte; désorienté, qui a perdu la tête, hagard, frivole, niais, vain, etc.}
{en: perished; lost; who has lost his way; disappeared; ruined; confused, disoriented, dumbfounded, vain, etc.}
ex: alãgarã ca chirutslji pãnã seara; s-aducheascã cã-i chirut; chirut nu eara, c-avea tsi s-furã di-aclo; li-ari chiruti (li-ari alãsatã iuva sh-nu mata shtii iu suntu; icã expr: ari glãritã, ari cihtisitã); lucru di chirut
(expr: di om glar, cicãrdãsit); nveatsã chirute
(expr: glare) cum s-fatsi; chirutlu
(expr: glarlu) zburashti shi nu mindueashti; tsi un chirut
(expr: un glar) leagã, dzatsi mintiosh nu pot s-dizleagã; chiruti li ari
(expr: nu fac ni doi paradz) tuti; tsi fats chirutã
(expr: glarã) di-ts ardzã perlji; chiruta
(expr: glara) nu inshi s-mãcã tsiva, ta si-sh curmã foamea; ahãt lj-agiundzea mintea-a chirutlui (a glarlui); armasi cu mintea ca chirutslji (ca glarlji); un chirut, un inimã lai, arsari shi greashti; ahãt chiruts eara tuts aclotsi; nu vedz, tatã, cum sh-arãdi chirutlu di noi?; feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã; tsi sã shtibã chirutlu
(expr: glarlu) aestu di la oi!; va-ts hibã chirutã
(expr: va-ts hibã ncot) duca; tuti chiruti
(expr: ncot), cã cu-aesti nu lu-arãdeai tini; easti chirut tu somnu
(expr: doarmi multu-ahãndos); itsi featsi, fu chirutã
(expr: ncot, cã s-featsi cãipi); cãti s-dzãtsem, suntu chiruti
(expr: ncot); pri chiruti
(expr: geaba) suntu tuti

§ chirit (chi-rítŭ) adg chiritã (chi-rí-tã), chirits (chi-rítsĭ), chiriti/chirite (chi-rí-ti) – (unã cu chirut)

§ chireari/chireare (chi-reá-ri) sf chireri (chi-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cheari i cheari tsiva; chiriri, cãipusiri, mãrãn-ghisiri, vãshtidzãri, uscari; chirdeari, schirdeari, dzãgãdiri, zãgãdi-ri; chiriciuni, chirãciuni, chirdãciuni; zãrari, znjii
{ro: acţiunea de a pieri; de a pierde; de a rătăci; de a dispare; pierire; pierdere; rătăcire; dispariţie, ruină, moarte}
{fr: action de périr; de perdre; de s’égarer; de disparaître; perte, dommage, disparition, ruine, mort}
{en: action of perishing; of losing; of losing one’s way; of disappearing; loss, damage, disappearance, ruin, death}

§ chiri-ri/chirire (chi-rí-ri) sf chiriri (chi-rírĭ) – (unã cu chireari)
ex: tsi mi loash fãrã s-mi giudits shi mi adusish la chiriri? (moarti); escu hiljlu a tãu, tsi vreai s-mi cheri sh-mi pitritseai la chiriri (moarti); chiriri-ashteaptã un popul; s-aflã acshitsi, di la chiriri (di la moarti); sh-cacum tut fudzea cãtrã la chiriri, ca chirutã di mintsã

§ cherdu (chĭér-du) (mi) vb III shi II chirdui (chir-dúĭ), chirdeam (chir-deámŭ), chirdutã (chir-dú-tã), cheardiri/cheardire (chĭár-di-ri) shi chirdeari/chirdeare (chir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: shi-nj mi chirdui tu yisi; sh-u chirdu mintea
(expr: glãri); s-nu cherdzi calea (s-nu dzãgãdeshti; mi chirdui
(expr: cishiii, cicãrdisii) la zburãri; oarfãnlu pistipsea cu-aestã s-lu cheardã (s-lu vatãmã)

§ chirdut (chir-dútŭ) adg chirdutã (chir-dú-tã), chirduts (chir-dútsĭ), chirduti/chirdute (chir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: shidea cu ocljilj chirduts (cihtisits); zburashti pri chirduti (geaba, ncot); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ cheardi-ri/cheardire (chĭár-di-ri) sf cheardiri (chĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: tutã cheardirea (znjia) tsi featsish

§ chirdeari/chir-deare (chir-deá-ri) sf chirderi (chir-dérĭ) – (unã cu chiriri)
ex: vrei chirdearea-nj (vãtãmarea-nj, afãnsirea-nj)?

§ scherdu (schĭér-du) (mi) vb III shi II schirdui (schir-dúĭ), schirdeam (schir-deámŭ), schirdutã (schir-dú-tã), scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) shi schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: schirdui (chirui) calea; si schirdu (s-chiru) prit pãduri; cara schirdu tutã-lj avearea, dzãsi; va si s-cheardã
(expr: va s-facã afan) prit xinitii; si schirdu
(expr: cihtãsi, glãri) di harauã

§ schirdut (schir-dútŭ) adg schirdutã (schir-dú-tã), schirduts (schir-dútsĭ), schirduti/schirdute (schir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: ficiorlu armasi ca schirdut; feata-lj gri s-nu u vatãmã, cã easti om schirdut tu irnjii; eara schirdut tu somnu
(expr: durnja multu ahãndos)

§ scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) sf scheardiri (schĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: cu untulemnul aestu easti scheardiri (chirdãciuni)

§ schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) sf schirderi (schir-dérĭ) – (unã cu chiriri)

§ chirãciuni/chirãciune (chi-rã-cĭú-ni) sf chirãciunj (chi-rã-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea tsi cheari (ari chirutã) omlu; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari, asperdiciuni; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: shi multsã au chirãciuni (znjii, moarti)

§ chiriciuni/chiriciune (chi-ri-cĭú-ni) sf chiriciunj (chi-ri-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)

§ chirdãciuni/chirdãciune (chir-dã-cĭú-ni) sf chirdãciunj (chir-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)
ex: vinji oara-a chirdãciuniljei (chireariljei, moartiljei); avum multã chirdãciuni la duganea-aestã

§ asperdiciuni/asperdiciune (as-per-di-cĭú-ni) sf asperdiciunj (as-per-di-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea cu tsi armãni omlu dupã tsi cheari tsiva; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirãciuni, chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: nicã asperdiciuni (chirdãciuni) nicã zilj, nicã cachi

§ chirturã (chir-tú-rã) sf chirturi (chir-túrĭ) – lucruri di njicã simasii (tsi nu ts-aduc znjii, sh-atumtsea cãndu li cheri); lu-cruri di njicã tinjii tsi (shi s-li cheri) nu ahãrzescu multu; chiruti lucri; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamarã, zacatã, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: bagatelă, fleac, prostie}
{fr: bagatelle, vétille, babiole, sottise}
{en: bagatelle, trifle, silliness}
ex: zburãshti chirturi (glãrinj)

§ chirãturã (chi-rã-tú-rã) sf chirãturi (chi-rã-túrĭ) – (unã cu chirturã)

§ chiritã1 (chi-rí-tã) sf fãrã pl –
1: chirearea (ascãpitarea, apunearea) a soarilui cãndu s-alasã seara; partea cãtrã cari ascapitã (cheari) soarili; ascapitã, ascãpitat, ascãpitatã, scapit, scapitã, scãpitat, scãpitatã;
2: loc gol pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da dip putsãnã ploai (multi ori acupirit mash cu-arinã); cãmpuri goali sh-iu nu bãneadzã multã dunjai; irnjii, urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii;
3: loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã
{ro: apus, apus de soare, pustiu, abis}
{fr: tombée du jour, ponant, soleil couchant; désert, à l’abandon, abîme}
{en: setting sun, deserted, wilderness, chasm, abyss}
ex: vinj tu chirita (ascãpitata) a soarilui; tru apreasã sh-tru chiritã (as-cãpitatã); ditu-chiritã (ascãpitatã) yin shi ditu-apreasã; gri ca din chiritã (irnjii); ãlj dutsi tu chisa sh-tru chirita-a a etãljei (haua-a lumiljei, a etãljei); s-cilistisim tru-aestã chiritã (hauã, grimurã, arãpã)