|
|
arãndzã
arãndzã (a-rắn-dzã) sf arãndzã (a-rắn-dzã) –
1: partea dit stumahi tsi s-aflã cãtã tu bitisitã, di-aradã la pulj ma sh-la prãvdzã tsi mãcã shi aroamigã earba (la prãvdzã easti ampatrulea udã/dispãrtsiturã a stumahiljei dit cari si scoati cljaglu);
2: luguria (tsi s-aflã tu stumahea-a njeljlor sh-a edzlor tãljats ti Pashti, nsãratã ghini shi spindzuratã sum streahã ti uscari) cu cari sã ncljagã laptili tra si s-facã cash; cljag, piteauã, zaci, maeauã, mãeauã; (fig:
1: arãndzã = aveari; expr:
2: ari (bagã, acatsã) arãndzã = (i) ari (bagã, acatsã) aveari, ari (bagã, acatsã) cljag, ari (bagã, acatsã) seu, maeauã; (ii) nu easti slab; nu-ari slãghitã;
3: lj-cadi arãndza = sh-aspardzi stumahea; nu-ari orixi tra s-mãcã;
4: (tr-ahtari lucru) nj-easti arãndza? = tr-ahtãri (tr-aesti) lucri escu bun mini?)
{ro: pipotă, ferment, rânză}
{fr: gésier; présure}
{en: gizzard; rennet}
ex: nj-bãgã dininti la measã arãndza di gãljinã; trã cucoashi-i arãndza-a lui?
(expr: easti-ahãntu bun tra s-lji dãm nuts?; trã mãcari nuts fatsi el?); nu-ari arãndzã (fig: easti ftoh; icã easti slab); lj-cãdzu arãndza
(expr: sh-asparsi stumahea, lj-cãdzu greu mãcarea)
§ rãndzã (rắn-dzã) sf rãndzã (rắn-dzã) – (unã cu arãndzã)
ex: lj-cãdzu rãndza
(expr: lj-si lo orixea di mãcari)
amurã3
amurã3 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – stumahea di aru-migãtoari (vacã, caprã, oai, etc.); arãndzã
{ro: mură, rânza boului, stomahul rumegătoarelor}
{fr: estomac des ruminants}
{en: stomach of ruminants}
ex: fripshu amura di la oaea tsi-u tãljem deadun
ansar1
ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea
§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit
§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}
§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)
§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}
§ ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) sf ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) – topã di lastic (i lastic sh-cheali cu vimtu nãuntru) tsi ansari dipriunã nsus shi nghios cãndu cadi pri loc (i easti arcatã cu puteari); topã, topcã, balã, shucã
cljag
cljag (cljĭágŭ) sn cljaguri (cljĭá-gurĭ) –
1: luguria cu cari sã ncljagã laptili tra si s-facã cashlu (sh-cari s-aflã tu stumahea-a prãvdzãlor tiniri tsi mãcã sh-aroamigã earba); piteauã, zaci, arãndzã, maeauã, mãeauã;
2: cumatã di sãndzi acãtsat (ncljigat, pihtusit, di-aradã tu vina-a omlui, tsi poati s-u-astupã shi s-lj-aducã moartea); (fig:
1: cljag = aveari; expr:
2: ari (bag, acats) cljag = ari (bagã, acatsã) aveari, ari (bagã, acatsã) arãndzã, ari (bagã, acatsã) seu, maeauã; acãtsã vlagã)
{ro: ferment, cheag}
{fr: présure; caillette; caillot}
{en: rennet; clot (of blood)}
ex: cashlu nu s-adarã fãrã cljag; cumãts di cljag di sãndzi; cljaglu (arãndza) di njel i di ed va tsãneari
§ ncljeg (ncljĭégŭ) (mi) vb I ncljigai (nclji-gáĭ), ncljigam (nclji-gámŭ), ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigari/ncljigare (nclji-gá-ri) – fac (laptili, sãndzili, etc.) s-acatsã cljag; bag cljag (piteauã, zaci) tu lapti ta sã ngroashi shi s-lu fac cash; bag maeauã tu lapti sh-lu fac mãrcat; bag tsiva tu apã (dzamã, etc.) si sã ngroashi tra si s-facã muzgoasã (mixoasã, etc.); cljeg, ancljeg, ãncljeg, pihtusescu;
(expr:
1: ncljeg (ndoi paradz) = amintu, adun, tsãn, fac (bag, acats) cljag, fac aveari;
2: (mi) ncljeg = (mi) nvescu (stulsescu, mushutsãscu, etc.) cu stranji shi lucri mushati;
3: easti om ncljigat = easti om ghini nviscut (stulsit), cu lucri shi stranji mushati)
{ro: închega, coagula}
{fr: (se) cailler, coaguler, rendre plus dense}
{en: curdle, coagulate, clot; to make it denser}
ex: sãndzili sã ncljiga pri cioariclu albu; laptili ncljigã (s-acãtsã icã s-featsi mãrcat i cash); somnul ncljagã oslu (l-fatsi ma ndisat oslu); sã ncljigã (ngrushe) zaharea; mãrcaturli sã ncljigarã (s-acãtsarã); tutã eta nu va s-pot si ncljeg ndoi paradz
(expr: s-fac aveari); featsi multã fumealji ma nu putu s-lji ncljagã
(expr: s-lji tsãnã, s-lji facã s-bãneadzã); u ncljigarã (fig: stulsirã, umplurã) di mushutets
§ ncljigat (nclji-gátŭ) adg ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigats (nclji-gátsĭ), ncljigati/ncljigate (nclji-gá-ti) – tsi ari acãtsatã cljag; cljigat, ancljigat, ãncljigat, pihtusit
{ro: închegat, coagulat}
ed
ed (ĭédŭ) sm, sf eadã (ĭá-dã), edz (ĭédzĭ), eadi/eade (ĭá-di) – njiclu (mascur i feamin) fitat di-unã caprã
{ro: ied}
{fr: chevreau, chevrette}
{en: kid}
ex: avea sh-el un ed corbu; carnea di ed easti multu bunã la noi; arãndza di ed easti ma bunã di-atsea di njel; cãsh, cãsh, edzlj-a mei; a edzlor lã deadirã coarnili
gras
gras (grásŭ) adg grasã (grá-sã), grash (gráshĭ), grasi/grase (grá-si) – (om, pravdã) tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; greas; (fig: gras = (i) tsi easti gros; tsi-aspuni umflat, mplin; (ii) tsi easti avut; tsi ari arãndzã)
{ro: gras}
{fr: gras}
{en: fat}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; s-aleagã vãrã birbec gras, ta s-talji; carnea easti grasã; deadi ma nclo di nã mulã, grasã-grasã: truplu unã cu cãpulja; lu shtiu mini, easti gras (fig: avut)
§ greas (greásŭ) adg greasã (greá-sã), greash (greáshĭ), greasi/grease (greá-si) – (unã cu gras)
§ grãsic (grã-sícŭ) adg grãsicã (grã-sí-cã), grãsits (grã-sítsĭ), grãsitsi/grãsitse (grã-sí-tsi) – tsi-aspuni niheamã ca gras; tsi easti njic shi mplin; strumbul, durdu, grozdaven
{ro: grăsuliu, grăsuţ}
{fr: grassouillet, dodu}
{en: plump, chubby}
ex: feata-ts easti grãsicã (niheamã ca mplinã, ca grasã)
§ grozdaven (groz-da-vénŭ) adg grozdavenã (groz-da-vé-nã), grozdavenj (groz-da-vénjĭ), grozdaveni/grozdavene (groz-da-vé-ni) – (unã cu grãsic)
§ grãsimi/grãsime (grã-sí-mi) sf grãsinj (grã-sínjĭ) – lugurii tsi ari hãrili-a umtului (a umturãljei, a untulemnului, etc.), s-aspuni umtoasã cãndu dai di ea, alasã urmi umtoasi cãndu cadi pri tsiva shi s-aflã multi ori sum chealea-a omlui sh-a prãvdzãlor, acupirindalui mushcljilj cu un petur suptsãri; grisimi, umtu, umturã, ligdã, lãrdii, untulemnu, usãndzã, etc.
{ro: grăsime}
{fr: graisse}
{en: fat}
ex: multã grãsimi scosh di la porcu
§ grisimi/grisime (gri-sí-mi) sf grisinj (gri-sínjĭ) – (unã cu grãsimi)
§ ngrash (ngráshĭŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãsha-ri/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – l-fac s-hibã cama gras di cum easti tora; ngrãshedz; (fig:
1: mi ngrash = fac aveari, bag arãndzã; expr:
maeauã
maeauã (ma-ĭá-ŭã) sf maei (ma-ĭéĭ) – luguria tsi s-bagã tu-aloatlu di pãni tra s-lu facã s-creascã; luguria tsi s-bagã tu lapti tra s-lu ncljagã shi s-lu facã mãrcat; luguria tsi s-bagã tu lapti tra s-lu ncljagã shi s-lu facã cash; etc.; mãeauã;
(expr: ari (bagã, acatsã) maeauã = (i) ari (bagã, acatsã) aveari; ari (bagã, acatsã) cljag, arãndzã; ari (bagã, acatsã) seu, etc.)
{ro: maia de pâine, de iaurt, de brânză, etc.}
{fr: ferment; présure}
{en: ferment, rennet}
ex: maeaua easti veaclji; acãtsã maeauã
(expr: featsi aveari); nu s-umflã pãnea di simitã cã nu eara bunã maeaua
§ mãeauã1 (mã-ĭá-ŭã) sf mãei (mã-ĭéĭ) – (unã cu maeauã)
mprostu1
mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu
§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)
nãrãndzu
nãrãndzu (nã-rắn-dzu) sm nãrãndzã (nã-rắn-dzã) – unã soi di arburi di pãduri tsi sh-u-adutsi cu carpinlu; nãrãngeu(?)
{ro: un fel de carpen}
{fr: sorte de charme (arbre)}
{en: kind of hornbeam tree}
§ nãrãngeu (nã-rãn-géŭ) sm nãrãngei (nã-rãn-géĭ) – unã soi di arburi di pãduri tsi sh-u-adutsi cu frapsinlu; nãrãndzu(?)
{ro: un fel de frasin}
{fr: sorte de frêne}
{en: kind of ash tree}
ndurescu
ndurescu (ndu-rés-cu) (mi) vb IV ndurii (ndu-ríĭ), nduream (ndu-reámŭ), nduritã (ndu-rí-tã), nduriri/ndurire (ndu-rí-ri) – mi scol mprostu (di iu shideam mpadi); stau mprostu; mi-analtsu di cum earam; (fig: mi ndurescu = (i) mi bag pi cicioari sh-mi fac ghini (dupã tsi fui lãndzit un chiro); (ii) fac aveari, bag arãndzã; ãm-prustedz, mprustedz, analtsu, etc.)
{ro: (se) ridica, sta în picioare}
{fr: (se) lever, (se) dresser}
{en: get up, stand}
§ ndurit (ndu-rítŭ) adg nduritã (ndu-rí-tã), ndurits (ndu-rítsĭ), nduriti/ndurite (ndu-rí-ti) – tsi s-ari sculatã mprostu; tsi sta mprostu; ãmprustat, anãltsat, etc.
{ro: pus pe picioare, care a făcut progrese, dirijat, condus}
{fr: levé, dressé}
{en: who got up, who stands}
§ nduriri/ndurire (ndu-rí-ri) sf nduriri (ndu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ndureashti cariva; ãmprustari, mprustari, anãltsari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ridica, de a sta în picioare}
{fr: action de (se) lever, de (se) dresser}
{en: action of getting up, of standing}
njel1
njel1 (njĭélŭ) sm, sf njalã (njĭá-lã) shi njauã (njĭá-ŭã), njelj (njĭéljĭ), njali/njale (njĭá-li) – njiclu (mascur i feamin) fitat di-unã oai; (fig:
1: njel (ca adg) = tsi easti njic, mushat, dultsi, imir shi isih; ca un njel; expr:
2: s-veadi ca un njel agiun = s-veadi ca unã gãljinã udã, tapin, arushinos, fricos, fãrã curai, cu nãrli spindzurati, trã cari ti curmã njila;
3: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; dzua njel shi noaptea lup = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
4: cu njelj s-numirã; cu njeljlji s-tundi = zbor tsi s-dzãtsi a aushanjlor tsi s-lugursescu tiniri s-duc cu tiniri sh-fac ca elj;
5: macã ti purintsã, mãcã canim njel = ma s-fats un lucru slab, s-lu fats macarim trã tsiva tsi axizeashti)
{ro: miel, mieluşea}
{fr: agneau}
{en: lamb (male or female)}
ex: am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzi nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); njelu dultsi, di la doauã mumãnj sudzi; avea Costa noatinj sh-njelj; picurar tsi li cunushtea oili di pri lãnã, njelj di pisti oclji; mãcãm veara-aestã ndoi njelj la izvurlu atsel marli; s-acumprãm unã njalã; nu-azghearã njauã n Mai; cãndu easi grambolu dit casã, mã-sa-lj bãgã dininti dauã cãrvelj di pãni, un ghiumici cu apã shi un njel lai tãljat, ca s-treacã pisti nãsi; s-turna acasã ca vãrã njel agiun
(expr: tapin, arushinos, cu nãrli spindzurati); fucãrãlu shidea di nã mardzini sh-mutrea, ca njel agiun
(expr: arushinos); un hilj, ca njel (fig: njic, mushat sh-cuminti); easti ca un njel (fig: isih), tutã noaptea; njel ti fats? luplu va ti mãcã
§ njilush (nji-lúshĭŭ) sm, sf njilushi/njilushe (nji-lú-shi), njilush (nji-lúshĭ), njilushi/njilushe (nji-lú-shi) – njel njic; njilic
{ro: mieluşel}
{fr: petit agneau}
{en: little lamb}
ex: ca njilushlji fãrã-arãndzã; ficiori, tuts tiniri, njilush (fig: ca njilushlji, cumintsã shi ascultãtori); zurbadzlji tuts njilush lj-adrai (fig: cumintsã shi ascultãtori, ca njilush); doarmi ca njilushi (fig: isihã)
§ njilic (nji-lícŭ) sm, sf njilicã (nji-lí-cã), njilits (nji-lítsĭ), njilitsi/njilitse (nji-lí-tsi) – (unã cu njilush)
arãndzã
RO:rânză; economii
EN:maw; savings
FR:estomac (des ruminants); économies
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015