|
|
arãm
arãm (a-rắmŭ) (mi) vb I arãmai (a-rã-máĭ), arãmam (a-rã-mámŭ), arãmatã (a-rã-má-tã), arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) – zgrãm (loclu), rãm, scãlsescu, rãcãescu; sap
{ro: arâma, scobi}
{fr: creuser, fouiller}
{en: hollow, furrow, dig}
ex: grochi nu-adarã sh-pri iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); bãgai s-arãmã (s-sapã) dauã urghii andãca trã tsilar; s-veadi cã porcul arãmã aoatsi; sh-ma cãt arãmã, tu rãdãtsina…; arãmai (zgrãmai) cu mãnjli; iutsido sh-arãmã narea (si zgrãmã nuntru, cu dzeadzitlu); nu cutidza dintili si sh-arãmã di el; loc sãnãtos, nu s-arãmã (nu sã scãlseashti, nu s-sapã, nu si zgrãmã); ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii
§ arãmat (a-rã-mátŭ) adg arãmatã (a-rã-má-tã), arãmats (a-rã-mátsĭ), arãmati/arãmate (a-rã-má-ti) – zgrãmat (loclu), rãmat, scãlsit, rãcãit; sãpat
{ro: arâmat, scobit}
{fr: creusé, fouillé}
{en: hollowed, furrowed, dug}
ex: stizmili tuti arãmati (zgrãmati)
§ arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) sf arãmãri (a-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãmã loclu; zgrãmari (loclu), rãmari, scãlsiri, rãcãiri; sãpari
{ro: acţiunea de a arâma, de a scobi; arâmare, scobire}
{fr: action de creuser, de fouiller}
{en: action of furrowing, of digging}
§ rãm (rắmŭ) (mi) vb I rãmai (rã-máĭ), rãmam (rã-mámŭ), rãmatã (rã-má-tã), rãma-ri/rãmare (rã-má-ri) – (unã cu arãm)
ex: tut rãma cu puljanlu
§ rãmat (rã-mátŭ) adg rãmatã (rã-má-tã), rãmats (rã-mátsĭ), rãmati/rãmate (rã-má-ti) – (unã cu arãmat)
§ rãmari/rãmare (rã-má-ri) sf rãmãri (rã-mắrĭ) – (unã cu arãmari)
§ arãmãtor (a-rã-mã-tórŭ) adg arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri), arãmãtori (a-rã-mã-tórĭ), arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri) – (un) tsi arãmã (rãmã, zgrãmã, scãlseashti, rãcãeashti); (fig: arãmãtor sm = porcu, pravdã tsi-arãmã loclu)
deri
deri (dé-ri) sm invar – pravdã criscutã di om piningã casã, trã carnea shi untura tsi u da trã mãcari shi chealea trã tsãruhi, cu caplu mari shi mutslu (zurnãlu) lungu, cu truplu acupirit di peri ascuri shi shcurtsã; porcu, arãmãtor
{ro: porc}
{fr: porc, cochon}
{en: pig}
ex: fudzits, gheganj, fudzits, deri! (portsi!)
porcu
porcu (pór-cu) sm portsi (pór-tsi) – pravdã criscutã di om piningã casã, trã carnea shi untura tsi lj-u da trã mãcari shi chealea trã tsãruhi, cu caplu mari shi mutslu (zurnãlu) lungu, cu truplu acupirit di peri ascuri shi shcurtsã; arãmãtor, deri;
(expr:
1: porcu areati = porcu mascur niciucutit;
2: agru-porcu; porcu agru = zulapi di pãduri, agrã, di fumealja-a porcului (cu cari sh-u-adutsi multu), cu ocljilj njits shi doi dintsã mãri tsi es cãtrã nafoarã dit gurã;
3: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
4: easti porcu = easti om fãrã arshini, om murdar, etc.;
5: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
6: di cheali di porcu, utri nu s-fatsi; cãshari di portsi s-nu fats = zbor tsi s-dzãtsi cãndu nu pots s-lu fats un lucru, cãndu atseali tsi ai trã fãtsearea-a lui nu s-uidisescu, nu suntu buni;
7: tsi u-ai, cã pascu portsi? = (i) tsi mi-ai, cã hiu glar?; (ii) tsi ti mealã, cã atseali tsi fac mini nu ti-arisescu?;
8: trã pãshteari portsilj fats; hii trã la portsã = nu eshti bun trã tsiva, trã altu lucru;
9: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã;
10: cari s-ameasticã tu tãrtsã, ãl mãcã portsilj = atselj tsi s-ameasticã tu lucri nibuni, va s-u patã; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts va mãcã;
11: tuts portsilj nã mutsã au = tuts unã soi suntu;
12: gortsãli atseali bunili, portsilj li mãcã = s-dzãtsi trã atselj tsi nu-ahãrzescu s-li aibã ma mãrli bunets)
{ro: porc}
{fr: porc, cochon}
{en: pig}
ex: tãljem porcul aeri; lu-arucuti ca pri-un porcu; tatsi, ca porcu surdu; hoarã di portsi
(expr: di oaminj nearushinats); ficiorlu ts-easti trã la portsã
(expr: nu easti bun trã tsiva); porcul, cãndu lu-ascuchi, dzãtsi cã da ploai; tsi tsã u-ai, cã pascu portsi?
(expr: cã hiu glar?)
§ poarcã1 (pŭár-cã) sf poartsi/poartse (pŭár-tsi) – feamina-a porcului;
(expr:
1: lj-dau poarca; l-pitrec s-pascã poarca = lu-agunescu, l-dau nafoarã di la lucru, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tastrul (tsãruhili), lj-usuc lingura;
2: alagã poarca trã purtselj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi alagã dupã lucri tsi nu s-aflã lishor)
{ro: poarcă, scroafă}
{fr: truie}
{en: sow}