DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arvali/arvale

arvali/arvale (ár-va-li) adv invar – tsi easti dishcljis deacutotalui; urthanictu
{ro: total deschis}
{fr: complètement ouvert}
{en: completely open}
ex: alãsã poarta arvali (dishcljisã deacutotalui); hanea, arvali (dishcljisã deacutotalui)

§ hãrvãljisescu (hãr-vã-lji-sés-cu) vb IV hãrvãljisii (hãr-vã-lji-síĭ), hãrvãljiseam (hãr-vã-lji-seámŭ), hãrvãljisitã (hãr-vã-lji-sí-tã), hãrvãljisiri/hãrvãljisire (hãr-vã-lji-sí-ri) – dishcljid (ocljilj) multu (lj-fac mãri, lji mbulbuchedz, lji zgãrlescu) di-atseali tsi ved (di ciudii, tra s-ved ma ghini, etc. cã nu-nj yini s-pistipsescu atseali tsi ved)
{ro: holba (ochii)}
{fr: écarquiller (les yeux)}
{en: open (the eyes) wide}

§ hãrvãljisit (hãr-vã-lji-sítŭ) adg hãrvãljisitã (hãr-vã-lji-sí-tã), hãrvãljisits (hãr-vã-lji-sítsĭ), hãrvãljisiti/hãrvãljisite (hãr-vã-lji-sí-ti) – tsi lj-ari (ocljilj) dishcljish multu (mbulbucats)
{ro: cu (ochii) holbaţi}
{fr: (avec les yeux) écarquillés}
{en: with (the eyes) wide open}

§ hãrvãljisiri/hãrvãljisire (hãr-vã-lji-sí-ri) sf hãrvãljisiri (hãr-vã-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dishcljili multu, lji mbulbucheadzã ocljilj
{ro: acţiunea de a holba (ochii)}
{fr: action d’écarquiller (les yeux)}
{en: action of opening (the eyes) wide}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

caval

caval (ca-válŭ) sn cavali/cavale (ca-vá-li) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã lungã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi) cu unã aradã di tsintsi guvi dealungului tsi s-astupã cu deadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic; cãrval, dzamarã, dzãmarã, fluearã, filjoarã, fljor, fluer, fluir
{ro: fluier de cioban}
{fr: flûte des bergers}
{en: shepherd’s flute}
ex: cãntã cu cavali (dit dzãmarã, fluearã)

§ cãval (cã-válŭ) sn cãvali/cãvale (cã-vá-li) – (unã cu caval)

§ cãrval (cãr-válŭ) sn cãrvali/cãrvale (cãr-vá-li) – (unã cu caval)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

urtanictu

urtanictu (ur-thá-nic-tu) adg urtanictã (ur-thá-nic-tã), urtanictsã (ur-thá-nic-tsã), urtanicti/urtanicte (ur-thá-nic-ti) – tsi easti dish-cljis deacutotalui; arvali
{ro: total deschis}
{fr: complètement ouvert}
{en: completely open}
ex: poarta armasi urtanictã (dish-cljisã deacutotalui, arvali, hani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

urvalã

urvalã (úr-va-lã) sf urvali/urvale (úr-va-li) – atsea tsi-armãni dit unã casã (adãrãmintu, binai, bisearicã, punti, etc.) dupã tsi easti surpatã di cariva icã s-ari aspartã cã fu apãrãtsitã di lumi; murisci, surpãturã, surpu, dãrãmãturã, hãrapi, hãrapã, halazmo, colonja, grãmadã
{ro: ruină}
{fr: ruine}
{en: ruins}
ex: Muscopulea surpatã cu urvalili n vatrã; prin urvali (surpãturi, dãrãmãturi) virani; ma sum urvalili (halazmadzlji) a ljei; cãndu vedz urvalili (dãrãmãturli) atseali; urvali-lj cãdzu casa; tsi caftsã prit urvalili (surpãturli) aesti?

§ harval (hár-valŭ) adg harvalã (hár-va-lã), harvalj (hár-valjĭ), harvali/harvale (hár-va-li) – (binai) tsi easti ca unã urvalã; (adãrãmintu) tsi easti etim s-cadã di nimutriri; ashi cum easti unã casã (adãrãmintu, binai, bisearicã, punti, etc.) dupã tsi easti surpatã di cariva icã aspartã sh-apãrãtsitã di lumi
{ro: dărăpănat, în ruină}
{fr: quelque chose de croulant, de branlant, ruine, patraque}
{en: ready tu tumble-down; loose and falling; ruins}
ex: casã veaclji, harvalã (aspartã) sh-mari; hanea eara multu harvalã; poarta s-dishcljisi harvalã; cãljuri strimti sh-casi harvali (veclji sh-etimi s-cadã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ushi/ushe

ushi/ushe (ú-shi) sf ush (ushĭ) – loc dishcljis alãsat tu-unã stizmã di casã (unã machinã, etc.), tsi nu easti firidã shi sh-u-adutsi cu poarta (prit cari poati s-treacã lishor tsiva i cariva); poartã, derã;
(expr:
1: ushi di bisearicã = om bun, ndreptu, curat la inimã sh-minti, fãrã drãcurii tu inimã;
2: zburãshti di lup sh-luplu easti la ushi; luplu trets ãn gurã na-l sh-luplu la ushi = atsea tsi s-fatsi cãndu zburãshti di cariva sh-el s-alãnceashti aniorihta la ushi;
3: bats fireasta (firida) s-aducheascã usha = bati sumarlu s-aducheascã gumarlu; grea pri poartã s-avdã pãltirea; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: uşă}
{fr: porte}
{en: door}
ex: cu cljei greali pri la ushi; acãtsarã portsãli shi ushli si s-dishcljidã di singuri; l-cunoscu sh-mini, nu easti ushi di bisearicã
(expr: nu easti om bun); ncljidi usha, s-nu u-alash arvali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã