DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arudinã

arudinã (a-ru-dí-nã) sf arudinj (a-ru-dínjĭ) – soi di ohtu njic shi lungu, anãltsat di-aradã la mardzinea di-arãu dit alunizma adusã cãndu arãulu yini mari sh-hiumusit (cu apã multã dupã unã furtunã) shi s-vearsã nafoarã di budzãli-a lui
{ro: grind, grădişte}
{fr: butte}
{en: knoll, mound}
ex: prit arudina veardi (ohtul di la mardzinea di-arãu) turma-a mea u-arushutsam

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciurigat

ciurigat (cĭu-ri-gátŭ) adg ciurigatã (cĭu-ri-gá-tã), ciurigats (cĭu-ri-gátsĭ), ciurigati/ciurigate (cĭu-ri-gá-ti) – cu truplu shi cicioarli shutsãti shi strãmbi; shutsãt, arushutsãt, strãmbu, sãcãtinã, slut
{ro: sucit}
{fr: tordu, tors, tortueux}
{en: crooked, tortuous}
ex: imnã ciurigatã (strãmbã, cu cicioarli strãmbi); ciurigatlu (strãmbul, slutlu) atsel nu-l voi dip

§ ciurigari/ciurigare (cĭu-ri-gá-ri) sf ciurigãri (cĭu-ri-gắrĭ) – strãmbari di cicioari
{ro: sucirea de trup, de picioare}
{fr: déformation du corps et des jambes}
{en: twisting of body or legs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

codru2

codru2 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – cumatã di pitã i pãni; codur
{ro: bucată de pâine sau plăcintă aromânească}
{fr: morceau de pain ou “pitã” aroumaine}
{en: piece of bread or Aromanian “pitã”}
ex: nj-talji un codru (nã cumatã) di pitã; imnã cu codrul (cumata di pãni) tu mãnã

§ codur2 (có-durŭ) sn coduri (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nj-deadi un codur (nã cumatã) di pitã

§ ncudurat (ncu-du-rátŭ) adg ncuduratã (ncu-du-rá-tã), ncudurats (ncu-du-rátsĭ), ncudurati/ncudurate (ncu-du-rá-ti) – arushãtsãt, shutsãt; (fig: ncudurat = faptu ca un cot; (cãlcãnjlu di pitã) tsi easti arushutsãt)
{ro: sucit; (“pită”) cu marginea răsucită}
{fr: tordu; (galette, “pita”) qui a le bord tors}
{en: twisted; (“pita”) with twisted border}
ex: pitã ncuduratã (fig: cu cãlcãnjlu shutsãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cracmi/cracme

cracmi/cracme (crác-mi) sf pl – perlu di pi mardzinea di fatsã a omlui sh-di piningã ureclji, arushutsãt niheamã sh-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), arushutsãti sh-anvãrtiti ca neali; cãrcmi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, pirushanã, avoalã, ciulii, cilii
{ro: perciuni, zuluf, buclă de păr}
{fr: cheveux qui pendent sur les joues; boucle de cheveux}
{en: side curl, lock, ringlet}
ex: sh-featsi cracmi (tsulufri)

§ cãrc-mi/cãrcme (cãrc-mi) sf pl – ciulii di per arushtsãti sh-anvãrtiti ca neali; neali di per; avoali, cracmi, tsulufri, tsãlufri, tsãrufli, arauã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: boucle (păr)}
{fr: boucles (cheveux)}
{en: curls, ringlets, locks (hair)}
ex: featsi perlu cãrcmi (ca nealili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mustatsã

mustatsã (mus-tá-tsã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – perlu tsi creashti (la bãrbats) sum nari shi pristi budza di nsus; hirili di per tsi crescu deavãrliga di mutslu-a unor prãvdzã; mustacã, mustãcioarã, mustãcushi; (fig:
1: mustatsã = hirili tsi es dit cuceanlu-a misurlui (a cãlãmbuchilui) ninti ca s-hibã curat di coaji; expr:
2: nj-asudã (nj-arãdi) mustatsa = nchiseashti sã-nj da (sã-nj easã) mustatsa; da di-nj easi mustatsa;
3: nji ndreg mustãtsli = am arãvdari;
4: arãd pri sum mustatsã = sumarãd, arãd peascumta;
5: am un tastru di mustãts sum nari = hiu mustãcios multu, am mustãts mãri sh-groasi sum nari)
{ro: mustaţă}
{fr: moustache}
{en: moustache}
ex: acshitsi-lj dzãtsea tuts a featãljei tsi-adra mãcãrli, cã nu-avea ne hir di mustatsã; cu mustatsa asu-datã
(expr: cãt nchisea s-creascã), shutsãtã-arushutsãtã; acãtsã s-lj-asudã
(expr: s-lji creascã) mustatsa; metsi cã-i fãrã di mustãchi; ndreadzã-ts mustãtsli (s-hii etim s-ashteptsã multu chiro); la noi tsiniva nu-sh surseashti mustãtsli; arãdea pri sum mustãts
(expr: sumarãdea) di murafetsli ali muljari; gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nãri
(expr: multu mustãcios)

§ mustacã (mus-tá-cã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – (unã cu mustatsã)
ex: di cãti ori va-nj cheaptin mustaca, arupi cãti un per; cu perlu di mustacã va s-dishcljidz tuti ushili; patrudzãts di peri di mustacã

§ mustãcioarã (mus-tã-cĭŭá-rã) sf mustãciori (mus-tã-cĭórĭ) – mustatsã ma njicã; mustãcushi
{ro: mustăcioară}
{fr: petite moustache}
{en: small moustache}
ex: vidzui cã lj-ari asudatã
(expr: lj-ari datã, ishitã) mustãcioara

§ mustãcushi/mustãcushe (mus-tã-cú-shi) sf mustãcushi/mus-tãcushe (mus-tã-cú-shi) – (unã cu mustãcioarã)
ex: lj-arãd
(expr: lj-da, lj-asudã, da di-lj es) mustãcushili

§ mustãcat (mus-tã-cátŭ) adg mustãcatã (mus-tã-cá-tã), mustãcats (mus-tã-cátsĭ), mustãcati/mustãcate (mus-tã-cá-ti) – tsi ari unã mustatsã mari sh-groasã; cu mustatsã; mustãcios

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

parti/parte

parti/parte (pár-ti) sf pãrtsã (pắr-tsã) – tsi nu easti ntreglu lucru ma unã cumatã mash dit el; cumatã tsi easti scoasã (disfaptã) dit un lucru; cumata tsi-lj si cadi a unui cãndu un lucru s-disfatsi (si mparti, s-disicã); atseali tsi lipseashti s-facã un sots (di ma multsãlj sots) cãndu vor s-adarã un lucru; mesea i mardzinea (nastãnga, nandreapta, nãintea, nãpoea, etc.) a unui lucru; calea cãtrã iu fug (mutrescu, mi duc, etc.); meros, cumatã, bucatã, filii, xifari, shinitsã, etc. (1: fig: parti = giumitati di furtia tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); sartsã; expr:
2: ljau (tsãn, hiu di) partea-a unui = tsãn cu cariva, dzãc ca el, ãlj dau ndriptati; lu-apãr; ãlj ljau (tsãn) ileaca, etc.;
3: ljau (fac) parti tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.) = mi bag, mi-ameastic (hiu amisticat) tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.);
4: di partea-a mea = cãt trã mini; ma s-hibã dupã mini;
5: tornu (shuts) loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, pristi tut, cãndu caftu un lucru;
6: patruli pãrtsã a loclui (a lumiljei) = ntreglu loc)
{ro: parte}
{fr: partie, part; côté}
{en: part, side}
ex: partea a mea (cumata tsi-nj si deadi, tsi loai mini) easti ma njica; sh-mini am unã parti (cumatã) dit ayinja-a pãrintsãlor; vai tsãnj trã tini unã parti; lj-featsi Dumnidzã parti; lji ded nã parti di paradzlji tsi-aveam; du-ti di partea-aestã; pri di-altã parti, lamnja acatsã di-adarã nã carti; dupã tsi mutri tu tuti pãrtsãli (tuti cãljurli, pristi tut, ninti, nãpoi, nandreapta i nastãnga); ficiorlu-l bãgai cãvalã ntrã dauãli pãrtsã (fig: ntrã giumitãtsli-a furtiiljei); acumpãrai unã parti (fig: unã giumitati di furtii) di grãn; lã loai parti
(expr: lã loai ileaca, tsãnui cu elj/eali); di nã parti shi di-alantã di punti; cãndu di nã parti, cãndu di alantã parti; di-unã parti-lj vinji greu, cã s-dispãrtsã di duruta-a lui, ma di-altã parti-lj vinji ghini; mutreashti sh-nãs di nã parti di-alantã, nu veadi foc iuva; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: pristi tut); s-trapsi di nã parti di cali, tu-unã padi ashtirnutã cu earbã; cljimarã hãngilu la nã parti; tornu loclu di-alantã parti
(expr: mutrescu tut loclu), mutrescu, caftu, nu-ari nun stri loc; l-shutsã loclu di alantã parti
(expr: mutrea tut loclu); l-toarnã udãlu pãn di-alantã parti
(expr: mutri tut udãlu), nu-aflã tsiva; loclu s-lu toarnã di alantã parti shi s-u-aflã; armãnea cãlitori dit patruli pãrtsã a loclui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn